I

Regele Şahriar şi noua lui soţie

 MARIO

Iată-ne iar împreună pe scenă, dragă Aitana.

AITANA
Iarăşi, dragă Mario. Ca acum trei ani, în Barcelona,
iar apoi în Guadalajara (Mexic), în Madrid şi în
Merida.
MARIO
Suntem din nou împreună, pentru a depăna po­
veşti.
AITANA
Pentru a le povesti şi a le trăi, vrei să spui.
MARIO
Ai dreptate. Le povestim, le trăim şi câteodată le
mai şi citim.
AITANA
Mai ai trac pe scenă, ca odinioară?
MARIO
Încă mai simt spaima: vie, năbădăioasă. Dar acum
cred c-o ascund mai bine.
47
 îns ;că actoria începe să- ţi intre în sânge. copii. ( Pau zit.) Dar iniţial basmele astea n-aveau
nimic copilăresc, istoria lor fiind crudă şi feroce.
MARJO AITANA
Mă străduiesc.. . mă împotrive sc trecerii timpului.
Crudă şi feroce? Grozav început! Dar hai să auzim
Pauză. povestea.
MARIO
A.ITANA
De ce vom depăna poveştile celor O mie şi una de în vremuri foarte îndepărtate, chiar legendare, un
rege sasanid numit Şahriar a descoperit că, atunci
nopţi?
când pleacă la vânătoare ori la război, soţia şi con-
MARIO cubinele din harem se dedau la orgii năprasnice
Nu-ţi plac? cu sclavii şi eunucii din palat. Furios, regele apo-
runcit să fie ucişi cu toţii, bărbaţi şi femei deopo-
A.ITANA
trivă. Şi a pus la cale o cumplită răzbunare împotriva
Ba da, fireşte că-mi plac. În copilărie mi-erau po-
tuturor femeilor, fără osebire. Zilnic lua de nevas-
vestite, citite... Ali Baba şi cei patruzeci de hoţi.
tă câte o fecioară, o poseda, iar când mijeau zorii
MARIO cerea să fie decapitată. îngrozite de-a dreptul, fa-
Sinbad marinarul. miliile sasanide cu fiice fecioare au părăsit rega­
tul în graba mare. Dar, deşi pare incredibil, fiica
AITANA
vizirului sau a prim-ministrului, o preafrumoasă
Duhul ferecat într-o sticlă pe fundul mării, scăpat fată, pe numele ei Şeherezada, i-a cerut părintelui
de un marinar aiurit... său s-o mărite taman cu sângerosul suveran. Vizi-
MARIO rul n-a avut încotro şi s-a învoit cu alegerea fetei.
Şi eu eram fermecat de poveştile astea de când În noaptea nunţii însă, după ce şi-a iubit noua
eram atâtica· · · Mama ş1.b uru. cu. . mi1 e povesteau... soţie, regele Şahriar a privit-o îndelung, intrigat
peste poate.
AlTANA
Oooo!
Aitana s-a preschimbat în Şeherezada, adoptând o ati-
MARIO tudine supusit: stif ghemuitit, cu capul pleca t. Mario,
Cum li s-au p . . devenit regele Şahriar, se învârteşte în jurul ei,Jărif sif-şi
fir ovestit tuturor copiilor din lume,
eşte. Sunt cl . dezlipeascit ochii de la ea.
e e ma1 cunoscute poveşti pentrU
49
. 48
 ŞAHRIAR
Eşti frumoasă, Şeherezada. A fost O d
a evărată "
ca" n t are să te 1· ub esc. Fericirea pe care nu .d in- Gândul de a fi soaţa regelui, chiar şi pentru o sin-
ruit-o... aproape uitasem că există. -ai ă-
gură zi, îţi satisface vanitatea şi eşti gata să plă­
teşti preţul ăsta. Adevărul e că mă nedumereste
ŞEHEREZADA strădania ta de a te mărita cu mine. De ce-ai făcut-o,
Mulţumesc, domnul meu. voi descoperi-o, fără îndoială. Destule sunt orele
nopţii pentru a-ţi dezlega taina. (Pauzit.) Nu ştiai
ŞAHRIAR că urăsc femeile?
Dar n"u frumuse.ţea ta mă îmbie să te cercetez
ŞEHEREZAOA
astfe_l. Incerc să- desluşesc taina, dincolo de for- Ba da, o ştiam foarte bine. (Pauzit.) Nu sunteţi sin-
mele-ţi neasemUite. (Pauză.) Ce urmăreşti, Şehe­ gurul monarh care ne urăşte. Au mai fost mulţi
rezada? alţii în istorie. Dar, domnul meu, n-o să împărtăşiţi
ŞEHEREZADA
soarta prinţului Camar Asaman, fiul lui Şaraman,
regele Jalidanului. Şi el ura femeile...
Să vă fac viaţa plăcută. Să vă împlinesc poftele.
Nopţile toate să simţiţi dulceaţa acestei nopţi. ŞAHRIAR
Dar ce s-a întâmplat cu prinţul acela? Cine era el?
ŞAHRIAR
Minţi. Ştii foarte bine c-o să-mi fii soaţă doar Orchestra interpreteazit o melodie-laitmotiv, cântatit
câteva ore şi-n zori capul ţi se va rostogoli sub se- ori de câte ori Şeherezada va începe o poveste. Aceastit
curea călăului, aidoma capetelor tuturor fecioarelor melodie va deveni totodatit muzica de fond în anumite
ce mi-au devenit soţii de-a lungul întregului an. momente ale acţiunii.
Dar ele nu m-au vrut drept soţ. Au fost aduse cu
forta de soldatii mei la sacrificiu. Tu însă de ce-ai
făc t-o? Cred ai oare că frumusetea îţi poate fi
pavăză, scăpându-te astfel de soarta celorlalte?
ŞEHEREZADA

(Netulburată.) Să vă fie sotie, chiar şi pentru O sin-

gură noapte, e cea mai în ltă preţuire la care poate
râvni o femeie din regatul vostru, domnul meu.
ŞAHRIAR ,
Iarăşi minţi. (Pauză.) Pesemne nu-ţi pasă că mori-

50
 II
Prinţul care ura femeile
 ŞEHEREZADA
Prinţul Camar Asaman era cel mai frumos tânăr
din câţi se născuseră vreodată în regatul Jalidan.
Era mlădios ca o trestie şi delicat ca o gazelă. Şi
era grozav de dăruit pentru artă şi studiu. Nu-i plă­
ceau distracţiile, fiind serios din cale-afară. Când a
împlinit douăzeci de ani, tatăl lui, regele Şaraman,
s-a hotărât să abdice în favoarea sa. Dar pentru a
moşteni coroana, prinţul trebuia mai întâi să se
însoare.
ŞAHRlAR
(Preschimbat în prinţul Camar Asaman.) îmi pare
rău, tată. N-am nici cea mai mică atracţie pentru
femei. Am citit multe despre nazurile şi intrigile
lor. Ştiu câtă bătaie de cap dau, făcându-şi soţii să-şi
piardă timpul şi răbdarea. Le urăsc.

ŞEHEREZADA
Regele Jalidanului s-a gândit că-i o toană a tine­
retii. A mai lăsat să treacă un an înainte de a-şi în-
tr ba iarăşi fiul dacă era dispus să se însoare pentru
a-i urma la tron.

55
 cAMARASAMAN
Eu să mă însor? Mai degrabă mor! Nu ,ti-arn spus
că urăsc femeile, intrigantele alea lacome şib
0 a tă , tată! une
" . .d
de ni.mic? N-o să mă msor ruc1
ŞEHEREZADA
Regele Şaraman a mai aştep tat şase luni, sperând
ca prinţul să cedeze într-un târziu. Dar de-astă dată
nu i-a mai pus întrebarea între patru ochi, ci în
faţa Sfatului Regal. înain tea emirilor, vizirilor, şam­
belanilor şi şefilor militari, înain tea tuturor mintilor
luminate dinJalidan, l-a întrebat: ,,Fiule, ai rev'enit
la gânduri mai bune?"
CAMAR ASAMAN
Iarăşi afurisita aia de poveste cu însurătoarea? De
câte ori să îţi repet, tată, că n-o să mă însor în veci?
Cum să te fac să înţelegi lucrul ăsta, o dată pen­
tru totdeauna?
ŞEHEREZADA
înfuriat de răspunsul primit, suveranul a poruncit
ca prinţul să fie închis în cel mai mizerabil turn
din Jalidan. I-a pus gărzi înarmate la uşă, spre a
fi păzit zi şi noapte. Credea că în felul ăsta lui Ca-
mar Asaman îi va veni mintea la cap şi... Dar vai,
domnul meu, mă uit pe fereastră şi văd zorii mi-
jind... Oare nu-i vremea să...?
ŞAHRIAR
Vremea să mori, aşa-i. Călăul te aşteaptă, cu secu:
rea pregătită. (Şovttie.) Totuşi aş vrea să aflu
întâi ce s-a întâmplat cu prinţul acela. Execufia
56
mai poate aştepta o zi. Continuă-ţi povestea, Şe­
herezada.
Sc himbare de lumini. Zorile - care mijeau odatit cu
vorbele Şeherezadei - dis par şi pentru câteva clipe scena
se cufundit în întuneric, sugerând astfel trecerea unei
zile. Când scena se lumineazit iar, cerule colorat din
nou în t;ilbastru-indigo intens, iar luna rotundit e exa-
gerat de galbeni!; e o lunit de „noapte orientali!" .
ŞEHEREZADA
La piciorul turnului în care era închis Camar Asa-
man, într-un puţ plin cu lilieci şi pânze de păian­
jen, trăia un duh feminin, silfida Maimuna. Deodată,
silfida a zărit în turn luminiţa unui opaiţ şi, cu­
rioasă din fire, a luat înfăţişarea unui duh înaripat
şi în celulă s-a strecurat. Văzându-l pe tânărul ador-
mit, a exclamat, uluită:
MAIMUNA
(Voce din of!.) Binecuvântat fie creatorul acestei
.minunăt,ii"I.
ŞEHEREZADA
Fermecată de-a dreptul, şi-a continuat zborul noc-
turn şi a dat peste alt duh înaripat: Danhas, fiul
lui Şamburus, din stirpea duhurilor ghiduşe.
MAIMUNA
(Voce din of!.) Salutare, Danhas!
DANHAS
Salutare ţie, Maimuna! Tocmai m-am întors din re-
gatul chinez al kaşgarilor şi nu-mi revin din uimire!
57
 ă ·t-o acolo pe fiica regelui Gayur, cea mai
AmZfl
făptură de pe pămant. -am crezut să
A '
tru.rnoasă enea mmuru.: ce ochi, ce ta11· e, ce sâni
eXIste asem B d
ce păr are n easemuita prinţesă u ur. 1
(Vo ff.) Ce coincidenţă,. Danhas! Şi eu am
zărit în chilia din turn cea mai frumoasă făptură
din câte mi-a fost dat să văd vreodată: pe prinţul
Camar Asaman! Te încredinţez că prinţesa ta nu
face nici cât praful de pe sandalele prinţului.
DANHAS
(Voce din off) Vrei să-i comparăm? Acuş zbor în
China, o aduc pe prinţesa Budur adormită şi o
aşezăm lângă prinţ. Aşa vom afla care dintre ei e
mai frumos.
ŞEHEREZADA
Zis şi făcut. Danhas s-a întors cu prinţesa Budur
în zbor, aşezând-o, adormită şi înveşmântată doar
într-o cămaşă transparentă, în patul în care dor-
mea, aproape gol, Camar Asaman. Duhurile au
fost uluite: amândoi tinerii erau atât de frumoşi,
că era cu neputinţă să spui care dintre ei era mai
minunat.
În clipa aceea prinţul Camar Asaman s-a tre-
zit. Mare i-a fost mirarea să descopere un alt trup
lângă al lui. Vrăjit, s-a minunat de fecioara ador-
mită şi de nurii ei abia ghicindu-se prin cămă­
şuţa-i de mătase.
CAMAR ASAMAN
Preaslăvite Allah, ce minunătie! Ea o fi fecioara
cu care voia tata să mă însoar ... Cât de nesăbuit
58
am fost, vorbind atât de urât despre femei! Mâine
îi voi cere iertare în genunchi regelui, rugându-l
,
să stabilească iute nunta cu această făptură de
vis. (Pauză.) Să mă încumet oare s-o mângâi? Dar
s-o sărut? Mi-e mistuit trupul de dorinţa de a o
atinge. Să fie asta iubirea cântată de poeţi? Ne­
preţuită fericire: să-ţi petreci restul zilelor lângă o
fiinţă atât de încântătoare! în deget poartă un inel
de aur. (Făcând ceea ce zice.) O să i-l scot şi o să mi-l
pun în deget, ca la trezire să ştie că suntem deja
logodiţi. Dar ce-i cu mine, de ce mă toropeşte ast­
fel somnul? N-aş vrea să adorm încă...
ŞEHEREZADA
(Preschimbată în prinţesa Budur.) Unde mă aflu?
Ce înseamnă asta? Cine m-a adus până aici? Vai
mie, un bărbat! Slăvite Allah! (Îl priveşte, neîncre-
zătoare, cu admiraţie.) Ce chipeşe! Să fie el oare cel
cu care tata voia să mă mărite? Dacă aş fi ştiut, n-
as fi refuzat nunta. Cât e de frumos! Se va deş­ tep;a
oare dacă o să-l mângâi? Nu, doarme d c. Catifea
si rouă pare a-i fi pielea. u pot rezista IS- pitei de,a-
mi odihni buzele pe buzele lui..Allah, Allah, tot
corpul mi-e înfiorat şi pulsul apng zbu­ ciumat. De-
acum ştiu. Asta e iubirea în cântece slă­ vită. Dar
văd că-mi poartă în deget inelul. Da, a, el trebuie
să fie soţul ales de tata. Dar de ce nu se închid
ochii? Eu nu vreau să dorm, eu vreau...
ŞAHRIAR Chin 1
A
Danhas a dus-o înapoi pe Budur -m a,
regele kaşgar - şi a aşezat-o cuminte în iatacul ei.
59
S-a întors apoi la silfida Maimuna şi au che
amândoi toate d urile hiduşe, cu care au;:
trecut restul nopţu la lununa stelelor. Zaiafetula
fost mare, cu chiote, zarvă şi muzică năvalnică
duhurile chefuind ca întotdeauna când născocea
câte O poznă ce dădea grozav peste cap viaţa oa-
menilor.

Cei trei muzicanţi cântă o melodie veselă, de petrecere.

III
Prinţul melancolic
 CAMARASAMAN
Când s-a trezit în dimineaţa următoare, prinţul
Camar Asaman a descoperit că frumoasa din ajun
dispăruse din temniţa sa. Speriat, a început să
strige: ,,Gărzi, gărzi! Ce aţi făcut cu fata care şi-a
petrecut noaptea aici, cu mine? Unde aţi dus-o?
Unde-i acum?"
ŞEHEREZADA
„Ce spuneţi, prinţe? O fată, aici? N-a intrat şi n-a
ieşit nimeni pe uşa asta, toată noaptea."
CAMARASAMAN
Minţiţi, ticăloşilor! Iar minciuna asta o să vă coste
urechile şi nasul pe care o să vi le reteze tatăl meu!
Ce-aţi făcut cu fecioara aceea, nenorociţilor? Răs­
pundeţi numaidecât!
ŞEHEREZADA
,,Ce-i cu tine, fiul meu? Despre ce fată vorbeşti?"
CAMAR ASAMAN

(!ngenunchind.) Despre cea care a fost azi-noapte

aici, în patul meu. Cea mai frumoasă femeie din

63
 l ume
,
tată. Pe ea ai ales-o pentru mine nu.
. .. , -1 aşa?
Umil îţi cer iertare, tată, fiindcă m-am Îlnpotn . ŞAHRlAR
• L t . C
să mă însor cum ţi-a 10s v01a. u ea mă învoiescVS1ăt Şi ce s-a întâmplat cu ea în tot acest timp, Şeherez.ada?
mă căsătoresc, ai cuvântul meu. Şi o să facem mul . Cu prinţesa Budur, vreau să zic, cea cu inelul.
copii, ca să nu se st.ingă st.irpeaD Omniei Tale. µ
Cei trei muzicanţi încep s4 interpreteze laitmotivul
ŞEHEREZADA muzical ce acompaniazh poveştile Şeherezadei.
,,Fiule, ţi-ai pierdut minţile. Femeia aceea nu eXis-
tă, ai visat-o. Dar nu-ţi face griji. Voi căuta cea mai
frumoasă domniţă din regat, tu însă dă uitării ase­
menea plăsmuire!"
CAMAR ASAMAN
Nimeni n-o va putea înlocui pe femeia iubită, tată!
Văd că nici dumneata nu mă crezi. Nu era o plăs­
muire, ci o femeie în carne şi oase! Vrei o dovadă?
Vezi inelul acesta? Al ei e. Noaptea trecută i l-am
scos din deget şi mi l-am pus pe inelar, pecetluind
astfel logodna noastră. Purtam eu oare înainte
acest inel?
ŞEHEREZADA
încurcat, regele Şaraman a pri·v·it ·me1u.1pe care într-
adevăr nu-l mai văzuse ni·c·ioda.tă Ş1_-a con- dus
fiul în apartamentele regale. ş1 acolo -.1. a con..- • ul
S
tat pe înteleptii, ghicitorii şi astor lo gncruulrţi·iC
' ' · te a-
Nimeni n-a fost în stare să dezlege nus · lie
,. d,.. că melanco ·
mar Asaman a căzut mtr-o a an alatu·
Cât era ziua de lungă stă team
,.. camerele P bia se
. bă nu scotea,
a
lui: de nimic nu-1 păsa, 0 vor d e arte,
. ·· ·
hrănea, doar oe h u ise pi er deau undeva, P
în marea cea mare.
64
 IV
Prinţesa Budur şi astrologii
 ŞEHEREZADA
Când prinţesa Budur s-a trezit a doua zi în camera
ei din palatul kaşgar şi nu l-a mai găsit lângă ea pe
bărbatul cu care îşi petrecuse noaptea, a fost cuprin-
să de disperare. Şi-a strigat din răsputeri slujnicele
şi chelăreasa. ,,Unde-i tânărul chipeş lângă care am
dormit noaptea trecută? Ce-aţi făcut cu el? Unde
l-aţi ascuns? Cu capul veţi plăti dacă a păţit ceva."
REGELE GAYUR
Ce s-a întâmplat, fiica mea? Ce-i gălăgia asta? Ai
înnebunit tot palatul!
PRINŢESA BUDUR
Tată, ştiu că Domnia Ta a pus la cale tot ce s-a în-
tâmplat ieri, vrând să mă înduplece să mă mărit.
De-acum linişteşte-te: m-ai înduplecat. O să-l iau
de bărbat pe tânărul chipeş cu care m-ai făcut să
împart patul astă-noapte.
REGELE GAYUR
(Stupefiat.) Ce zici? Un bărbat aici, în iatacul tău,
întreaga noapte? Asta ai spus? Ţi-ai pierdut minţile,
Budur?

69
 pRINfESABUDUR .
Vreau să-l văd. Îl iube.sc, tată. O să fiu a
Undee.7
Im• ş1• a rum·ănui altcuiva. Ce-a1 făcut cu l?
REGELE GAYVR
Vreun duh păcătos s-o fi pogor.ât. asupra. ta, fata
mea, ticluind asemenea p1ăsmwn neruşinate...
pRINŢESA BUDUR
Nici vorbă de plăsmuiri! Era un ăr frumos, înalt
si bine legat, cu trăsături delicate. In carne şi oase,
a tine si ca mine! Cu mâinile astea i-am mângâiat
trupu, l. Şi i-am simţit dulceaţa buzelor cu al meu
sărut. Gura mea încă păstrează gustul salivei lui.
REGELE GAYUR
Pentru numele lui Allah! Fiica mea a înnebunit! E
posedată! Destul cu necuviinţa! Gărzi! încătuşaţi-o
şi băgaţi-o în lanţuri, pentru ca demonul ce sălăş­
luieste în ea să nu-si mai sloboadă răul si-n altii!
I , , ,
De ce mă pedepseşti astfel, Allah? De ce-i faci una
ca asta celei mai pure fecioare din regat, celei mai
preţioase flori a bătrâneţii mele?
ŞEHEREZADA
Deznădăjduit, regele Gayur a cerut Sfatului Regal
să răstoarne cerul şi pământul în căutarea celui
ce va putea să-i lecuiască fiica preferată...
REGELEGAYUR
u, Gayur, regele Kaşgarului, chem toţi astrologii,
m!elepţii, cititorii în stele - fie ei filozofi, învăţaţi
on · ·
mag i a i regatului - ca s-o salveze pe prinţesa
Budur ·1 Celw· ce-o va scăpa de demon redan,.. du-1 ·
uzul r,atiun,i1' mă ofer să i-o dau de nev' astă şi să-I
70
fac moştenitorul meu! Dar cel ce se va încumeta
s-o facă şi nu va avea sorţi de izbândă îşi va pierde
capul! N-o să îngădui nimănui să plece, trâmbi-
ţând în lumea întreagă c-a văzut-o pe prinţesă în
alcov!
ŞEHEREZADA
Mulţi astrologi şi magi s-au înfăţişat atunci în re-
gat, încercând s-o lecuiască pe Budur de aşa-zisa
ei boală, fie şi cu preţul vieţii. Primul dintre ei, un
membru al Sfatului şi faimos astrolog, a fost pri-
mit de prinţesă cu o criză de nervi. ,,Ce cauţi în
camera mea, astrologule? Eu nu-s nici bolnavă,
nici posedată de diavol. Tot ce cer e să-mi fie adus
tânărul chipeş care a dormit astă-noapte cu mine.
Când îl voi avea alături, veţi vedea cu toţii că prin-
ţesa Budur e cea mai normală femeie din lume."
ASTROLOGUL
Maiestate, prinţesa Budur nu-i bolnavă. Şi nici
vrăjită. Doar a căzut în plasa unui zeu dibace şi
de neînfrânt. E îndrăgostită. Ştiinţa mea e nepu-
tincioasă înaintea focului dragostei. Nu pot stinge
văpaia care-i pârjoleşte inima. Călăul îşi poate as-
cuţi securea. Luaţi-mi capul, Măria Voastră.
ŞEHEREZADA
Şi, într-adevăr, astrologul a fost scurtat de cap. Cu
toate acestea, în zilele următoare peste o sută cinci-
zeci de doctori, magi, vraci, cititori în stele şi în­
ţelepţi au încercat şi ei s-o vindece pe prinţesa
Budur de boala iubirii. Dar toţi şi-au pierdut capul
sub secure. (Pauză. Se văd mijind zorii.) începe o
nouă zi, mărite domn. Să-l caut şi eu pe călău?
71
 ŞAHRIAR
Nu, ru poves teş te mai d ep ar te, Şeherezada.
Cei trei muzicanţi interpretează melodia ce însoţet
începutul pove?tilor Şeherezade i. şe

V
Marsuan, justiţiarul
 ŞEHEREZADA
Prinţesa Budur avea un frate de lapte, numit Mar-
suan, fiul doicii care o crescuse. Era un tânăr în-
văţat, care călătorise prin toată lumea, studiind
astrologia, matematica şi arta divinaţiei. Devenise
un maestru al astrolabului. Când a auzit că Budur
înnebunise, fiind bântuită de demoni, s-a grăbit
să se întoarcă la Kaşgar. Maică-sa l-a întâmpinat
bucuroasă, dar şi temătoare. Tu aici, Marsuan?
11

Te-ai întors aflând ce lucruri îngrozitoare se petrec

în regat, fiule?"
MARSUAN
Doar despre asta se vorbeşte peste tot, mamă. Ne-
cazul care s-a abătut peste soră-mea Budur răsună
prin toate împărăţiile, taberele, templele, devenind
subiect de cântece şi snoave pentru comedianţi.
(Pauză.) Pe zidurile palatului am văzut atârnând
capetele astrologilor care au încercat s-o lecuiască.
E adevărat că prinţesa şi-a pierdut minţile?
DOICA
Nu ştiu, fiule. Regele Gayur a întemniţat-o, iar ea
plânge şi ţipă cât e ziua de lungă. Biata fată!

75
 MAR5UAN
Trebuie s-o văd, mamă, poate o ajut cumva. Du-mă
Ia palat! Găseşti tu de bună seamă o cale să mă
duci la ea.
ŞEHEREZADA
Doica se temea grozav pen tru viaţa fiului ei. Dar
Marsuan a stăruit atât de mult, încât maică-sa l-a
înveşmântat în haine fe meieşti şi l-a condus în ia-
tacurile în care regele Gayur o închisese pe prin-
ţesă. Cu toată supărarea ei, Bud ur s-a bucurat când
şi-a recunoscut fratele de lap te.
MARSUAN
Budur, soră iubită! Cât sunt de mâhnit să te văd
astfel, legată în lanţuri ca o fiară! Am alergat în-
tr-un suflet, de cum am auz it ce-ai păţit! Spune-mi,
cum să te ajut?
ŞEHEREZADA
,,Dacă vrei să mă ajuţi, frate drag, găseşte-l pe tâ-
nărul pe care-l iubesc."
MARSUAN
Spui că ţi-ai zărit inelul împodobindu-i degetul?
Fireşte că-mi amintesc de inelul tău, Budur: un
şarpe devorând o păsăruică. Aur bătut cu lapisla-
zuli. Ei bine, inelul acesta mă va duce la iubitul
tău! Ai răbdare şi înfruntă-ţi nenorocul, surioară.
O să b t lumea în lung şi-n lat ca să-l descopăr. Şi
o să-l aduc aici. Ţi-o jur. Nu deznădăjdui.
ŞEHEREZADA
Ascultând povestea prinţesei, Marsuan a avut 0
presimţire. Şi-a amintit o alta, auzită undeva, în
76
călătoriile lui prin lume: povestea prinţului Cam.ar
Asaman din Jalidan, desprecare se zvonea că lân­
cezeş te de dor, pradă unui rău neştiut. Marsuan
s-a urcat în prima corabie ce pornea într-acolo.
După şase luni, a ajuns pe ţărmul Jalidanului.Spre
ghinionul lui, sau poate spre norocul lui, corabia
cu pricina s-a scufundat cu puţin înainte de a
acosta. Dar el era un înotător desăvârşit şi a reu­
şit să ajungă la mal. Atotputernicul înţelept i-a
purtat paşii pe o plajă ce dădea spre grădinile
palatului. Acolo a fost găsit şi dus înaintea rege­
lui Şaraman.
MARSUAN
Slăvit fie Allah, Maiestate, că mi-a îngăduit să
ajung până aici spre a vă săruta picioarele. Vin de
foarte departe, aflând de mâhnirea ce-a pus stă­
pânire pe prinţul vostru, Camar Asaman. Poate că
ştiinţa mea, cu care pătrund tainele stelelor, i-ar
putea reda fiului vostru bucuria şi dragostea de
viaţă.
ŞEHEREZADA
Plin de speranţă, regele Şaraman l-a condus în ia-
tacul prinţului. De îndată ce-a zărit pe degetul lui
inelul prinţesei, Marsuan şi-a dat seama că el era
tânărul pe care-l căuta. S-a apropiat de Cam.ar
Asaman şi i-a şoptit la ureche:
MARSUAN
Stăpâne, femeia care şi-a petrecut noaptea în a-
tul vostru, în turnul cetăţii, e prinţesa Bud , fh a
regelui Gayur din Kaşgar. Ea vă iubeşte ş1e nus-
tuită de dor; dragostea asta o răpune încetul cu
77
 tul! Soarta îi e nenorocită, fiindcă lumea toată
mce . ,.,u. sunt fr ate de lap-
A

crede nebună. De aco1o vm;

0
te şi cunosc foarte bu:1e inelulce v ă str luceşte pe
deget. Curaj! De vreţi _s-o :alvăm pe prinţesă, tre-
buie să pornim numa1decat.
Pauză.

ŞEHEREZADA
Mijesc zorile, Maiestate.
şAHRIAR VI
(Luând-o de bărbie şi privind-o curios.) Şeherezada, Miracolul falsului astrolog
pari nerăbdătoare să mori. Chiar într-atât te atrage
moartea? Oare de-asta te-ai încăpăţânat să-mi fii
soţie? Chiar vrei să ajungi o martiră?
ŞEHEREZADA
Nu, domnule. Tot ce doresc e să mă supun dorin-
ţelor voastre. Mi-aţi spus...
ŞAHRIAR
Eu ştiu foarte bine ce ţi-am spus. (Privind fascinat
ochii Şeherezadei.) Avem destul timp pentru asta.
Deocamdată însă, te vreau vie, nu moartă.
Cei trei muzicanfi interpretează melodia care se aude
la începutul poveştilor Şeherezadei.
 ŞEHEREZADA
Auzind vorbele lui Marsuan, prinţul Camar Asa­
man a simţit îndată că-i revine pofta de viaţă. L-a
îmbrăţişat pe nou-venit, s-a ridicat din pat şia
cerut de mâncare. încâteva ore i-a revenit culoarea
în obraji, iar râsul lui a început să înveselească
toate ungherele palatului. Regele Şaraman l-a co-
pleşit cu daruri pe astrolog, celebrând cu banchete
şi sărbători populare lecuirea prinţului. Dar Carnar
Asaman nu visa decât la un singur lucru.
CAMAR ASAMAN
Marsuan, prietene. Trebuie să plec s-o caut pe
prinţesa Budur. Dar iubirea tatei e bolnăvicioasă,
şi nu-mi va îngădui niciodată să lipsesc prea mult
din Jalidan.
ŞEHEREZADA
Atunci astrologul a croit un plan iscusit. L-a pus
pe Camar Asaman să-i spună tatălui său că vrea
să vâneze împreună cu Marsuan. Doar ei doi, fără
gărzi ori servitori. Marsuan a pregătit un convoi
de cai şi cămile, cu provizii şi apă pentru un

81
 drum lung şi în felula
tul. Dar pent ru a nu f cesta aup UtutpJc
1 .
u1 Şarani.a, n Prt.ntul cI ...u,.rrnă, ritid e arn,q_tăsi paI a,
mort. Au mân„t, .......uar A.san,_ ata reg
lă JI cu sânge an s-ap e, îmiCAMAR ASAMAN
ofer întreaga ştiinţă, înţelepciune şi puterile-mi
sat-o lângă stâ..-.,,.1 .o cămaşă d refăcut
m un.., s· .. UJ. llnUI cal I
V e-a lui .
I asa au tr , a o răscru ş1 au oculte spre a scoate toate relele din trup şi suflet!
tr , ecut câtevaI cede -
a versat deşerturi . . uni, iar du ă ""U., ŞEHEREZADA
cele din urmă , munţi ş1 oceanea P_ ce,au „Nu ştii ce-i aşteaptă pe astrologii care se încumetă
Acolo, generosulpMe pământurile re el iaJGuns în
să vină în ţinuturile astea?"
Asaman. arsuan s- d
a espărţit de ca:;;;
a"'·-
CAMAR ASAMAN

MARsUAN Astrolog, scrib, mag şi ghicitor!

De-acum nu mai pot face nimi ŞEHEREZADA
Budur. Acum totul stă . "c pentru sora mea Nici un cititor în stele nu mai călcase în Kaşgar
C amar Asaman. Îti dă . numai " puterea ta, Prinţe
m
b după decapitarea celor o sută cincizeci de astrologi
, care dăduseră greş în încercarea lor de a o lecui
Ietăbă ruiesc
de ghicit, un astrolab 'cateva
aurit oc ălimarCTUri:.o.. ta-
lu ă cateva
pene tute cu smaralde si o foa 1· e de , pe prinţesa Budur. Dar prinţul nu s-a lăsat descu-
EI . , pergament. rajat şi atunci gărzile l-au luat pe sus şi l-au dus
e te vor a1uta s-o găseşi pe Budur. înaintea regelui Gayur.
ŞEHEREZADA CAMARASAMAN
Prinţul Camar Asaman s-a dus la baie şi s-a deghi- Am ghicit ce a păţit fiica Domniei Voastre. Eu o
zat în cititor în stele. Apoi s-a instalat pe esplanada pot vindeca. Ştiu c-o să-mi pierd capul dacă dau
palatului, oferindu-şi serviciile, aidoma celorlalţi greş. Dar mă bizui pe buna cunoaştere a suferinţei
ghicitori, comedianţi, dresori de purici ori de urşi, omeneşti şi pe înţelepciunea stelelor. Nu-i nevoie
şi războinici mercenari. Ascultându-l, oamenii îl s-o văd pe prinţesă, ca s-o scap de răul ce-o ma-
credeau nebun. cină. Va fi de-ajuns să-i trimit o scrisoare.
ŞEHEREZADA
CAMAR ASAMAN
Prinţul s-a aşezat la o masă şi, folosind pana şi per-
Astrolog, scrib, mag şi ghicitor proaspăt sosit în
gamentul dăruite de Marsuan, a aşternut, într-o
regatul Kaşgar tocmai din China şi din Tibet! superbă caligrafie, poemul intitulat:
ŞEHEREZADA eferid· CAMARASAMAN
„Nu mai ţipa aşa că te aude tot palatuln, Solitarul amant al lunii cittre mândra lui domniţi!.
tule!" 83
82
 Camar Asaman scrie în aer, cu o panit de gâscit, de ŞAHRIAR
la dreapta la stânga, poemul pe care-l descrie Şehe­ Până într-o bună zi când ce s-a întâmplat, Şehere­
reza_da. zada?
ŞEHEREZADA ŞEHEREZADA
în versuri înfiorate şi delicate îi mărturisea că el Nu vedeţi linia aceea, la orizont, dincolo de sto­
este tânărul din turnul Jalidanului alături de care-şi ruri? începe o nouă zi, domnul meu.
petrecuse noaptea, iar drept dovadă îi înapoia ŞAHRIAR
inelul care-i ţinuse până atunci tovărăşie. Citind „Au trăit fericiţi până într-o bună zi când..." Şi eu
scrisoarea şi recunoscându-şi inelul, prinţesa şi-a am trăit fericit, cufundat până acum în apele lim-
pierdut cunoştinţa. pezi ale poveştii tale. Ar trebui să te pedepsesc,
CAMAR ASAMAN dar n-am nici un chef să te văd suferind. Păţesc
Când şi-a venit în fire, prinţesa s-a simţit cea mai ceva bizar cu tine. Încă nu înţeleg ce se întâmplă.
fericită femeie din lume. Glasul tău mă linişteşte, poveştile tale mă fac mai
bun, Şeherezada.
ŞEHEREZADA
Scena se întunecă, iar muzicanţii interpretează lait­
„În numele lui Allah, chiar tu eşti! Ai venit, în cele
motivul muzical ce însoţeşte poveştile Şehereza_dei.
din urmă. Te numeşti Camar Asaman şi eşti prinţ.
Tată, m-am însănătoşit, în sfârşit! Mulţumită lui
Allah şi acestui înţelept, mi-au revenit şi min­
tea la loc, şi pofta de viaţă! Trimiteţi crainici în tot
Kaşgarul vestea s-o trâmbiţeze: tânărul acesta mi-e
sot, ul hărăzit.'"
CAMAR ASAMAN
Şi regele Gayur a făcut întocmai. Nunta prinţesei
Budur cu prinţul Camar Asaman a durat o lună
întreagă, oaspeţi fiind toţi locuitorii Kaşgarului.
Şi amândoi au trăit fericiţi...
ŞEHEREZADA
Până într-o bună zi când...

84
 VII
Prinţul şi pasărea hoaţă
 ŞEHEREZADA
Au trăit fericiţi până într-o zi când prinţul Cam.ar
Asaman s-a hotărât să se întoarcă în Jalidan. La
despărţirea de ginere şi de fiică, regele Gayur a
dat nişte petreceri strălucite. Cei doi soţi au por­
nit la drum, însoţiţi de servitori, cu cămile, provizii
şi daruri. Prinţesa Budur călătorea într-un palan-
chin, în vreme ce prinţul călărea un cal alb. După
câteva zile au ajuns într-o vale mănoasă. Camar
Asaman a poruncit să se ridice în acea vale cortu­
rile, ca întreg convoiul să se odihnească. Şi acolo
i-a fost dat prinţului să trăiască o aventură cea mai
extraordinară, în veci păstrată în analele Orien-
tului.
CAMAR ASAMAN
O poveste căreia nu i-a dat nimeni crezare. E atât
de uluitoare încât, deşi trăită aievea, chiar şi mie
îmi pare a fi o plăsmuire.
Era la prânz, la vremea siestei. Budur dormea
pe un pat cu perne mari, iar eu îi priveam îndu-
ioşat sânii prin cămaşa descheiată. Când m-am

89
 aplecat să-i sărut, am zărit la pieptul ei o broşă cu
0 nestemată roşie ca sângele. Pe ea scria ceva. Nu
i-o văzusem până atunci. Era un talisman magic,
ori O podoabă? I-am scos broşa şi, ca s-o privesc
mai pe îndelete la lumina soarelui, am ieşit din
cort.
Dar în timp ce priveam cu atenţie bizarul giu-
vaier, a apărut deodată o pasăre care a luat broşa
în cioc, dispărând cu ea într-un copac. Am alergat
după ea. Era o pasăre rară: aripi albastre, pieptul
gălbui, ochişori oblici şi vicleni. Zbura jos şi lin,
plutind parcă în vânt. Îşi iuţea zborul abia când
mă apropiam de ea. Toată după-amiaza am urmă­
rit-o. La căderea nopţii m-am lungit obosit sub
copacul pe ramurile căruia se odihnea acum zbu-
rătoarea hoaţă. Dimineaţa am văzut-o înălţându-se
iar în zbor, tot cu giuvaierul lui Budur în plisc.
Am pornit după ea. Zece zile am străbătut un
codru pustiu, fără a izbuti s-o prind. Ierburile şi
fructele sălbatice mi-au fost singura hrană, iar pâ­
râiaşele îmi ostoiau setea. Păsăruica nu se înde­
părta niciodată prea mult, dar nu puteam s-o prind
şi nici nu scăpa broşa din plisc; ai fi zis că înadins
îmi _făc necaz. Iar la răstimpuri, îmi părea că
o şoru e1 mă priveau ironici, strălucitori.
cea d -a unsprezecea zi, când am ajuns la
porţile unui oraş necunoscut, pasărea a dispărut
de_oda - (Pauză.) Străzile oraşului erau pustii, căci
abia illIJeau zorile. Oare unde mă aflam? Am bătut
oraş l în lung şi-n lat, dar nici ţipenie de om. La
marginea oraşului însă, am dat de o bătrânică ce-şi
lucra de zor pământul.
90
BĂTRÂNA
Vino, apropie-te străine. Intră. Aici, în livada mea,
o să fii la adăpost.
CA.MAR ASAMAN
La adăpost de ce sau de cine, bătrânico?
BĂTRÂNA
De păgâni, tinere. Eu văd prea bine: tu nu eşti aşa
ceva, tu eşti credincios. Şi eu sunt, mărit fie Allah.
Dar în ţinuturile astea, noi, credincioşii, suntem
tare puţini şi viaţa ne e în mare primejdie. Ce gând
te aduce pe aceste meleaguri?
CAMAR ASAMAN
I-am istorisit toată povestea mea şi, fireşte, bătrâ­
nica a crezut c-am o închipuire bogată. Totuşi, s-a
oferit să mă găzduiască.
BĂTRÂNA
Rămâi cu mine, de vrei. Sunt vădană şi prunci n-
am. îmi ţii de urât. O să te deprind cu muncile
câmpului. O dată la şase luni trece pe aici o cora­
bie cu mărfuri, care se îndreaptă spre regatul Banus.
Poţi pleca cu ea şi de acolo ajungi uşor la Jalidan.
CAMAR ASAMAN
Iată-mă aşadar pe mine, prinţul Camar Asaman,
ajuns ajutorul unei ţărănci,_ îngrij du-! sem ă­
turile si pomii fructiferi în ţinuturi păgane. Inima
mi-er zdrobită. Şase luni pe acele meleaguri! Dar
oare ce s-a ales de prinţesa Budur?
ŞEHEREZADA
Cu drag v-aş povesti ce s-a mai întâmpl t, omnu
meu dar ziua se grăbeşte să apară, ammtindu-rm
că tr buie să-i întâlnesc gâdelui iubita secure.
91
 ŞAHRIAR
S_tau şi m gândesc câteo ată, Şehere ada, că tu te
joci cu mme aşa cum se Juca păsărui ca hoaţă
prinţul Camar Asaman. Parcă ţi-ai dori rnoart cu
:a.
De ce? (Privind-o cu interes şi, fără să vrea, chiar
afecţiune.) Prea eşti tânără ca să-ţi iei deja bun ră
mas de Ia lumea aceasta. Ş ap oi, când mă gân-
desc la moartea ta, la ascuţişul subţier al seCUrii
tâind gâtul acesta atât de delicat (o mângâie pe gât),
tare mă mai întristez. Nu tu eşti cea care trebuie
să-mi amintească de gâde, Şeherezada, ci eu, rege-
le Şahriar. Continuă-ţi povestea. Ce s-a ales, în tot VIII
acest timp, de prinţesa Bud ur ? Prinţesa Budur îşi schimbă sexul
ŞEHEREZADA
Poruncile tale sunt lege pen tru mine, domnul meu.
Aşa că mă întorc la poveste.
Cei trei muzicanţi interpretează laitmotivul muzical
ce însufleţeşte poveştile Şeherezadei.
 ŞEHEREZADA
Când s-a trezit din somn şi a băgat de seamă că-i
dispăruseră şi broşa cu nestemată, şi bărbatul, prin-
ţesa Budur s-a neliniştit din cale-afară. Dar era o
femeie curajoasă şi aprigă, aşa încât a purces cu
multă iscusinţă. ,,Ce-o să mă fac eu de una sin­
gură - s-a întrebat ea -, o femeie între atâţia băr­
baţi, cei mai mulţi dintre ei nevăzând, nemirosind
şi neatingând de atâta amar de vreme o femeie?"
Curajoasa Budur s-a hotărât atunci să se prefacă
a fi soţu-i dispărut, prinţul Ca.mar Asa.man. A îm-
brăcat hainele lui, s-a sulemenit ca un bărbat, iar
pe cap şi-a îndesat un turban cu o pană. Porun­
cindu-le sclavilor şi gărzilor să se pregătească de
drum, a băgat de seamă, uşurată, că toţi o confun-
dau cu prinţul. Şi-uite aşa au ajuns în regatul Banus.
Stăpânul acelor ţinuturi, regele Armanus, l-a în-
tâmpinat la porţile oraşului cu întregul lui alai pe
cel pe care-l credea a fi prinţul Carnar Asarnan.
REGELEARMANUS
Bine ai venit în regatul Banus, prinţe Carnar Asa­
man! Ştiu prea bine că paşii te poartă spre ţinutul

95
 Jalidan. Domnia Ta şi cei ce te însoţesc puteţi ră­
mâne în regatul meu cât timp veţi dori. Sunteţi
oaspeţii mei.
PRINŢESA BUDUR
Regele Annanus m-a tratat cu deosebită curtoa-
zie şi dragoste. Chiar şi el m-a crezut prinţul Caznar
Asaman. M-a poftit la vânătoare, mi-a cerut sfa-
tul în trebi ale regatului, m-a invitat la adunările
Sfatului. Până când, într-o bună zi, mi-a făcut
0
propunere neaşteptată.
REGELE ARMANlJS
Printe Camar Asaman, Allah n-a binevoit a-mi dă­
rui un fecior, ci o fecioară, pe prinţesa Hayata-
nufuso, domniţă tânără şi frumoasă ca tine. Ţi-am
îndrăgit şi preţuit mult virtuţile, aşa încât mi-ar
plăcea să te socotesc fiul meu. Ai primi s-o iei de
PRINŢESA BUDUR
Am rămas fără grai. Dar ce puteam face altceva
decât să primesc? Regele Armanus ar fi fost jignit
dacă nu m-aş fi învoit. (Pauză.) Şi într-adevăr, nun-
ta noastră a fost fără pereche, cu banchete, dansuri
şi daruri minunate. Eu tremuram, aşteptând clipa
când aveam să rămân singură cu preafrumoasa
mea soaţă, o fată cu ochi adânci ca o genune şi ju-
căuşi ca o cascadă. Părul îi era negru ca noaptea.
Când am rămas singure în pat, am sărutat-o, am
îmbrătişat-o, dar apoi, fără să-i spun un cuvânt,
am în eput să mă rog şi să meditez ână c d
Hayatanufus-nedumerită, dar fără a mdrăznisă
mă învinuiască de ceva - a adormit buştean.
REGELE ARMANUS
A •

Ce se întâmplă, fata mea? Jupânesele şi sclavele mu

soţie pe fiica mea şi să ocupi tronul regatului Sp un că astemuturile îţi sunt imaculate. Oare că­
Banus?
sătoria ta nu s-a consumat mcă? RefuzI. să -1·. dăru­
, A

PRINŢESA BUDUR ieşti soţului tău ceea ce acum doar 1Ul• n aparţine?.
A•

Propunerea Domniei Voastre îmi face cinste, Maies- PRINŢESA HAYATANUFUS

tate. Primesc onoarea şi însărcinarea pe care mi-o Nu, tată. Dimpotrivă, îmi doresc suflet c so
încredinţaţi. Voi face tot ce-mi stă în putinţă ca să d
meu rags ă se înfrupte odată din ceeC a âcned-1 aăpmaâr
nu vă dezamăgesc şi s-o fac fericită pe fiica Dom­ . D tâmplă ceva foarte ciudat. r -
ţine. ar sem .
A

niei Voastre. ă mângâie

. . în iatac printul mă sărută, m
nem smgun ' , îl şte
REGELE ARMANus ca. ş1 cum m-ar d o.n, dar deodată ceva opr·e ă .
Minunat! Lasă-mă să te îmbrăţişez, Ca.mar Asa­ Şi în loc să mă iubească, mcepe să se roage ş1 s
A
A • A•

man. Va fi o nuntă strălucită, de care-şi va aminti . e în şir De două săptămam n

mediteze, ore ŞI or · tâmplă ace-
A

de-a pururi regatul Banus! (Ci:ttre orchestri:t.) Mu- sunt soaţă, dar noapte de noapte sem
zica! Să cânte muzica! laşi lucru.

96 97
 REGELEARMANUS
Purtarea lui n-o găsesc nici întemeiată, nici fireas-
că. Dacă nici în noaptea asta Camar Asaman nu
consumă căsătoria, îl voi detrona şi-l voi alunga
din ţară.
la fel: mă binedispun şi mă înveselesc. Obligaţia
ta e să povesteşti mai departe şi să mă faci să visez.
Scena se întunecit. Cei trei muzicanţi interpretează me-
lodia Şeherezadei.

PRINŢESA HAYATANUFUS
Speriată, mi-am căutat repede soţul - şi domnul
meu -înştiinţându-l despre ameninţarea tatei. Dar
mă aştepta cea mai mare surpriză din viaţa mea!
Izbucnind în plâns, soţul meu s-a dezbrăcat. Când
colo, el nu era bărbat, ci femeie; era prinţesa Budur,
soaţa celui pe care eu îl socoteam a fi soţul meu.
Mi-a povestit toată tărăşenia: dispariţia lui Camar
Asaman şi pricinile care au făcut-o să-i ia locul.
M-a înduioşat atât de tare, încât m-am hotărât s-o
ajut. Ne-am dus amândouă în coteţul palatului, am
omorât o găină şi cu sângele ei mi-am mânjit că­
maşa de noapte, picioarele şi aşternuturile. înziua
următoare, primul om care a aflat, bucurându-se
nespus că mariajul nostru se consumase, a fost
tata. (Pauză.) (Redevenind Şeherezada.) Dar s-a făcut
dimineaţă, domnul meu. Voi muri, sau voi conti­
nua să spun povestea celor două prinţese? Ah, dar
mi-aţi spus deja că asta nu-i treaba mea, ci a Dom-
niei Tale.
ŞAHRIAR
(Zâmbind.) Aşa e, Şeherezada. Eu hotărăsc dacă vei
trăi sau vei muri. Iar deocamdată te vreau în viaţă,
fiindcă prezenţa ta îmi face bine. Şi poveştile tale,
98
 IX
Sfada păsărilor
 ŞEHEREZADA
în vreme ce în Banus falsul Camar Asaman căpă­
ta tronul din partea regelui Armanus, adevăratul
prinţ muncea cât era ziua de lungă pe pămân­
turi păgâne. Locuia de câteva luni bune la bâtrâna
care-l găzduise. Apropiindu-se sfârşitul anului,
aceasta l-a înştiinţat c-o să-şi petreacă sărbătorile
în satul vecin, iar el îi va păzi acareturile. I-a făgă­
duit însă că va afla când soseşte corabia cu care
va putea pleca de acolo.
CAMAR ASAMAN
Am rămas aşadar singur, dând toată ziua cu sapa,
iar noaptea tânjind după draga mea Budur. Oare
unde o fi acum? I-o fi dor de mine? O fi plângând
după mine, cum am plâns eu după ea? într-o seară,
când eram în grădină şi pliveam buruienile, am
căzut, ca fulgerat, la pământ. Ameţit de lovitură,
mă frecam la cap, când deodată am auzit nişte
croncănituri asurzitoare. Am ridicat privirea şi
în văzduh am zărit două păsări uriaşe, negre ca
tăciunele, sfădindu-se pe o cracă. Se luptau de
103
 I
mama focului. Pliscurile pocneau, penele zburau
şi amândouă zburătoarele se umpluseră de sânge.
Era o vrajbă bizară, urzită parcă de nişte duhuri
nevăzute. Croncănelile spintecau aerul ca tăişul
unui cuţit. Deodată, când lupta era în toi, una dintre
păsări a căzut pe neaşteptate la pământ.
îngrozit, am văzut cum se întunecă cerul: un
nor de zburătoare negre s-au năpustit asupra pă­
sării doborâte şi au ciugulit din ea până ce n-a mai
rămas nimic. S-au înălţat apoi iar în văzduh, dis­
,'
părând în zare. Abia atunci m-am încumetat să
mă ridic. în urma păsărilor rămăsese o duhoare
de neîndurat. M-am apropiat de stârvul păsării
şi, printre pene şi sânge, am zărit o nestemată roşie;
Le-am deschis şi am rămas fără grai: erau pline
ochi cu pulbere de aur. Aur curat, foarte fin. Oare
de câte veacuri era ascunsă acolo comoara aceea?
ŞEHEREZADA
Camar Asaman a aşteptat nerăbdător întoarcerea
bătrânei agricultoare. Când aceasta s-a înapoiat,
· -a povestit ce lucruri extraordinare se petrecu-
eră în absenţa ei. l-a propus să împartă amândoi
comoara. Dar bătrâna n-a acceptat: ,,Nu, Camar
Asaman. De douăzeci şi cinci de ani lucrez gră­
dina asta, dar Allah n-a vrut ca eu să descop
comoara. Allah Atotputernicul a vrut ca tu să fii
//
norocosul.
CAMAR ASAMAN d . A

strălucirea ei m-a orbit. îmi aducea vesti bune. Corabia ancorase eJam
ar ea se înţelesese cu căpitanul să mă duJcă
ŞEHEREZADA Port· I
Era nestemata de pe broşa lui Budur, pe care pa- " ă în Banus. De acolo puteam călărpi ână. în a-
... pan aminte· sipetele
sărea hoaţă i-o smulsese din mână lui Camar Asa- lidan. Bătrâna mi-a atras1 uarea . . -
man în acea seară nenorocită. Uluit de descoperire, '1
cu aur puteau starru " . lăco mia marmarilor. . ăslinM-a sfă
" "ti a saa cu m e.
Camar i-a mulţumit lui Allah, înălţând rugi fier- ' tui t să ascund comoara m cav , .. care
Chiar ea m-a ajutat să pregătesc sa01, pe .
binţi. Soarta poznaşă părea să-i zâmbească din . ,. . unzând broşa prm-
nou. Căci nici nu si-a revenit bine din bucuria re- i-am urcat apoi m corabie, ase tru
." ultimul sac M-am întors iute acasă, pen
găsirii roşului giu aier, când la câteva zile distanţă, ţesem . de la rotectoarea mea. Dar
în timp ce lucra în grădină, sapa lui a izbit un a-IDI lua rămas-bun . înli sa mea, moar-
obiect tare. am găsit-o în ghearele " morţll..
· e pe tru p ulpei.. Doar ochii
tea pusese deja stăpa ni r . L timp s-a
ttn
CAMAR ASAMAN ,.. . .. i zâmbetul firav. a pu) ·
11 mai erau vnŞ C b'a stătea să plece,
Am scormonit pământul şi am dat peste un obiect prăpădit în braţele mele. .ofra b1ătrâneio îrunor-
de metal. Era o tainiţă care ascundea o scară. Am . ăm ca să-1 ac
totuşi eu amr a Am alergat apoi într-un
coborât douăsprezece trepte şi am nimerit într-o mântare după cuvimţă. . . de·a ancora: o
încăpere prăfuită, plină de pânze de păianjen. înă­ suflet în port, dar corabia nd1case 1
untru se aflau douăsprezece sipete de bronz. 105
104
vedeam dispărând la orizont, cu sacii cu aur şi cu mi-o imaginez eu? Aidoma ţie: aceiaşi ochi, buze,
giuvaierul prinţesei... Allah, Allah, mărite Allah, păr, mâini şi talie mlădioasă. Acelaşi gl . _( itrit voia
nu mai pricep nimic! De ce-mi trimiţi şi norocul lui, îi aruncit nişte ocheade tandre. Dar işi ia seama
şi nenorocul în acelaşi timp ? Ce-o să se aleagă de numaidecât.) Aştept nerăbdător să moară ziua şi
mine de-acum încolo? noaptea să ne învăluie iar, ca tu,_ Şehei:ezada, să-mi
depeni mai departe povestea pnnţuhu Camar Asa-
ŞEHEREZADA
man şi a prinţesei Budur...
(Pauză.) Domnule...
Scena se întunecit, iar cei trei muzicanţi interpreteazi:
ŞAHRIAR melodia ce marcheazit începutul poveştilor Şeherezadei.
Nu mă interesează că se luminează de ziuă ori că
în curând se lasă noaptea, Şeherezada! Povestea
asta n-o să rămână aşa, spusă pe jumătate! Gata
cu întreruperile, sau te trimit imediat la eşafod!
ŞEHEREZADA
Dacă o faceţi, nu veţi afla niciodată cum s-a sfâr-
şit povestea prinţului Camar Asaman şi a prinţesei
Budur...
ŞAHRIAR
(Izbucneşte în râs. El însuşi surprins.) Ai dreptate.
Ştii că de mult n-am mai râs aşa, Şeherezada?
ŞEHEREZADA
Nu, nu ştiam, dar mă bucur mult că te-am făcut
să râzi, domnul meu. Râsul e o dovadă de bucu-
rie şi fericire.
ŞAHRIAR
Aşa e; cât timp mă vrăjesc plăsmuirile tale, îmi
dispar si ura şi ranchiuna redevenind acelaşi om
, I I

bun de odinioară. Încrezător, calm şi nevinovat,

ca un prunc. Şi mai trebuie să-ţi mărturisesc ceva.
Când vorbeşti despre prinţesa Budur, ai idee cum
106
 X
Un sfârşit care e un început
 ŞEHEREZADA
Între timp, în regatul Banus, falsul Camar Asa-
man - prinţesa Budur - a început să viseze
întruna măsline. Nici ea, nici Hayatanufus n-au
putut pricepe noima acelor vise. Până într-o sea-
ră când, zărind Budur de la fereastra iatacu­
lui ei o corabie poposind la ţărm, a presimţit
ceva deosebit. A coborât iute în port şi s-a dus
direct la căpitan: ,,Ce mărfuri ai adus astăzi, că­
pitane?"
CĂPITANUL
Pomezi, brocarturi, parfumuri, mosc, santal şi
câţiva saci cu măsline.
ŞEHEREZADA
Măsline ai spus, căpitane?
CĂPITANUL
Douăzeci de saci cu măsline din ţinuturi păgâne.
Sunt foarte renumite. Din păcate, stăpânul sacilor
a pierdut corabia. Le vând, ca să-mi iasă la soco­
teală aducerea lor până aici.
111
 ŞEHEREZADA
Inima _prinţesei udur băte să-i spargă pieptul.
Atunci s-a hotărat pe loc: ,,Îţi cumpăr toţi sacici
măsline, căpitane. Şi-ţi dau o mie de dinari pe ei.
CĂPITANUL
Fii binecuvântat, prinţe, dumneata şi Allah Atot­
puternicul! Oamenii mei o să vă aducă îndată la
palat cei douăzeci de saci.
ŞEHEREZADA
în oa tea ceea, când falsul Camar Asaman şi
soţia hu, prinţesa Hayatanufus se aflau în iatac
prinţesa Budur a cerut să-i fie adus unul dintre sac/
L-au deschis. Hayatanufus şi-a vârât mâna în sac
şi sub măsline degetele ei au simţit o pulbere us-
cată şi fină ca nisipul mării. Era aur curat. în toţi
sacii se găsea acelaşi lucru. Visele s-au dovedit a
fi profetice. în ultimul sac Budur a descoperit ceva
ce lămurea presimţirile ei. ,,În numele lui Allah,
dare talismanul meu! Priveşte, Hatayanufus, asta
e nestemata de pe broşa mea, cea dispărută odată
cu bărbatul meu, Camar Asaman! Ce caută ea aici,
între aur şi măsline? Aici e mâna lui, sunt sigură
de asta. Îmi trimite un semn." Budur a alergat în-
tr-un suflet în port, ca să stea de vorbă cu coră­
bierul. ,,Căpitane, căpitane!"
CĂPITANUL
Aici sunt, la porunca Maiestăţii Voastre. Cu ce vă
pot fi de folos?
PRINŢESA BUDUR
Cine-i stăpânul sacilor cu măsline pe care i-am
cumpărat de la tine?
112
CĂPITANUL
Un grădinar din ţinuturile păgâne, v-am mai spus
doar, preamărite domn.
ŞEHEREZADA
,,Atunci, rogu-te, urcă-te imediat pe corabie, chea-
mă-ţi echipajul, întoarce-te acolo şi adu-l aici pe
bărbatul acela, teafăr şi nevătămat! Şi bagă de sea-
mă: răspunzi cu viaţa pentru el! Dacă îmi împli-
neşti vrerea, te voi cinsti cu daruri şi onoruri pe
tine şi întreaga-ţi familie. Dar dacă încerci să fugi,
armata mea te va urmări până la capătul lumii şi
o să sfârşeşti în chinuri groaznice!" Căpitanul, fără
a se dumiri defel ce se întâmplă, s-a supus. S-a în-
tors pe meleagurile păgânilor, ca să dea de urma
stăpânului sacilor cu măsline.
CAMAR ASAMAN
Aproape că uitasem că eram prinţul Ca_mar Asa-
man. Mă împăcasem cu gândul că o să fiu un mo
dest lucrător, trăind printre păcătoşi şi lucrându-
mica grădină, când într-o bună zi l-am văzut m­
torcându-se pe acele meleaguri pe căpitanul cora-
biei pe care o pierdusem, fiindcă îmi îngropasem
cum se cuvine binefăcătoarea. Mi-a cerut să mă
îmbarc pe loc pe corabia lui, căci regele Banusul ,
Cam.ar Asaman, voia să mă întâlnească negreşi .
(Uluit peste poate.) Camar Asaman ai spu, s căpi­
tane? Regele ţinutului Banus se numeşte Camar
Asaman? Aşa ai zis?
ŞEHEREZADA
Bietul print a crezut că el sau lumea întreagă am-
nebunit. Cum să existe doi Camar Asaman? Cum
113
de monarhul Banusului purta acelaşi nume ca i
el? Tot drumul şi-a bătut capul, încercând să de!­
lege taina. în cele din urmă a înţeles. Ajuns în
Banus, a fost condus la palat şi a descoperit că
regele Camar Asaman era de fapt iubita lui soaţă,
prinţesa Budur. ,,Da, eu sunt, soţia ta, Budur, care
o clipă n-a încetat să se gândească la tine de când
ai dispărut. Strânge-mă în braţe şi spune-mi că
nu m-ai uitat, Camar Asaman."
CAMAR ASAMAN
De emoţie am căzut lat, leşinat. Când mi-am re-
venit, cu ajutorul iubitei mele Budur, am aflat prin
ce peripeţii trecuse din ziua în care broşa dispă­
ruse, şi brusc am înţeles: câteodată viaţa depăşeşte
cu mult plăsmuirile şi nălucirile oamenilor!
ŞEHEREZADA
Întâlnirea celor doi a fost fericită. Mai rămânea
însă un obstacol de trecut, înainte de a avea o viaţă
normală. S-au sfătuit cu Hayatanufus, şi aceasta
a propus să-i dezvăluie întreg adevărul tatălui ei,
regele Arm.anus. Auzind regele mărturisirile celui
pe care-l socotise a-i fi ginere, Camar Asaman -
cum că el era, de fapt, prinţesa Budur -, s-a pră­
vălit pe nişte perne mari, cu ochii plini de nedu­
merire, întrebându-se parcă: visez sau e aievea ce
mi se întâmplă?
REGELE ARMANUS
Parcă e o poveste fantastică. Sau un coşmar. Deci
tânărul căruia i-am oferit coroana nu-i un bărbatI
114
ci o femeie! Şi încă una măritată. Iar fiica mea,
Hayatanufus, pe care o credeam măritată, e tot
fecioară şi tot singură. Oare ce-ar trebui să fac? Să
vă tai vouă tuturor capetele, ori să-l pun pe al meu
pe butuc? Poate că doar aşa, despărţindu-l de
trup, capul meu ar putea descâlci în sfârşit păien­
jenişul acesta de invenţii şi minciuni...
ŞEHEREZADA
Dar regele Armanus era un om practic şi cu capul
pe wneri. Cunoscându-l pe adevăratul Camar Asa-
man, a fost încântat. Şi-atunci a hotărât ca el să se
urce pe tronul ocupat până atunci de prinţesa
Budur, iar fiica lui să-i devină a doua soţie. Gân­
dul a fost pe placul ambelor prinţese. Sfatul Re­
gal n-a îndrăznit să se împotrivească. Şi astfel
regele Camar Asaman şi cele două soţii ale lu-i
Budur şi Hayatanufus - au trăit douăzeci de
în fericire şi armonie. Şi credeau că aşa vor trăi
până la sfârşitul vieţii. Uitau însă că diavolul, cu
drăcuşorii lui, nu se astâmpără cu una, cu două.
Aşa încât... Dar bunul meu domn.••
ŞAHRIAR
Da, văd pe fereastră cum se luminează de ziu .··
Nu te uita afară, Şeherezada. Uită-te doar la nune:
Gândeşte-te că e încă noapte adâncă şi aşa va fi
până isprăveşti tu întreaga poveste. Ba poate că
noaptea va dura chiar mai mult. Căci adevărule
că fiecare zi care trece şi fiecare poveste pe care
mi-o spui alungă tot mai mult moartea !i cred -o
să trăieşti veşnic, ca stelele ce plutescm spaţiul
115
infinit. (Pauză.) Dar de ce-şi vâră dracul coada în
povestea asta?
Scena se întunecă. Cei trei muzicanţi interpreteazd me-
lodia care se aude când Şeherezada îşi începe povestea.

XI
Iubiri interzise
 ----- =--- - - -■

ŞEHEREZADA
Diavolul a făcut tot ce ştie el, domnul meu: a bă­
gat zâzanie - şi încă ce zâzanie! - între regele Camar
Asaman şi cele două soţii ale lui, Budur şi Haya­
tanufus. A aşteptat douăzeci de ani până când cei
doi băieţi pe care Camar Asaman i-a avut cu ele
s-au făcut doi flăcăi din cale-afară de frumoşi.
Şi-atunci şi-a băgat dracul coada: Budur s-a amo-
rezat de Asad, fiul lui Hayatanufus, iar aceasta din
urmă, de Amgad, fiul lui Budur. Cele două prie­
tene se îndrăgiseră şi aveau deplină încredere una
în alta, astfel încât fiecare dintre ele şi-a dezvăluit
iubirea necugetată faţă de feciorul celeilalte. Rezul-
tatul: în loc să se scandalizeze ori să se supere, au
hotărât să se ajute.
Amgad, fiul lui Budur şi al regelui Camar Asa-
man, a primit într-o zi un ră aş d la a tan
care l-a lăsat fără grai, aducandu-1 bu1on m obraJI,
de ruşine şi necaz:
PRINŢESA HAYATANUFUS .
(Voce din of!) ,,Amgad, răvaşul din mâna tae une
femei îndrăgostite. Mă mistuie dorul de tine ŞI

119
 doar tu poţi să-l alini. Chiar azi vreau să-ti aJ·un
b b , g
m
A raţe, să ne ucurăm unul de celălalt. Te aşte t
la mine în iatac, la căderea nopţii." p de mine şi îmi trimite epistole neruşinate, cu pro-
ŞEHEREZADA
Asad, fiul lui Hayatanufus, a primit şi el în ace­
laşi timp o misivă de amor din partea maşterei
lui, Budur:
PRINŢESA BUDUR
(Voce din off.) ,,Nu mai pot, Asad, trebuie să-mi dau
în vileag simţămintele. Te iubesc! Rogu-te, vino as-
tăzi la mine, să ne veselim împreună! O să-ţi bucur
inima şi trupul. La noapte te aştept în alcovul meu."
ŞEHEREZADA
Scârbiţi, prinţii au respins însă propunerile nele-
giuite şi, în chip de pedeapsă simbolică, amarnic
au pecetluit soarta mesagerilor: limbi tăiate şi ochi
smulşi clinorbite. Budur şi Hayatanufus s-au sim-
ţit profund jignite de refuzul prinţilor. Şi cum dra-
gostea e doar la un pas de ură, au început să-şi
urască fiii vitregi, urzind o cruntă răzbunare îm-
potriva lor. Când regele Camar Asaman s-a întors
de la vânătoare, soaţele lui - amândouă desăvâr­
şite actriţe - s-au înfăţişat înaintea lui, plânse şi
disperate.
CAMARASAMAN
Ce-aţi păţit? Ce-s feţele astea lungi? Vorbeşte tu
mai întâi, Budur.
PRINŢESA BUDUR
Ce-ţi spun acum e poveste veche, dar am tăcut
mâlc spre a nu-ţi pricinui durere şi ruşine, soţ şi
120
domn al meu preaiubit. Fiul tău Asad s-a amorezat
puneri nelegiuite. Noaptea trecută, înlipsa ta, a pă­
truns în iatacul meu, ameţit de vin, şi m-a siluit.
CAMAR ASAMAN
Nu pot să dau crezare vorbelor tale, Budur! Nu
se poate ca din sângele meu să se fi născut aşa o
bestie! (Pauză.) Dar cu tine ce-i, Hayatanufus? Să
nu-mi spui că...
PRINŢESA HAYATANUFUS
Ba da, domnul meu. Mă doare sufletul să-ţi mărtu­
risesc adevărul. Oribilă şi nefericită mi-e soarta
nenorocită, cu nimic deosebită de cea a lui Bud':11".
Printul Amgad, furios că i-am respins avansurile
jignitoare, a năimit o sclavă şi înnoaptea din urmă
a năvălit în alcovul meu şi m-a posedat.
CAMARASAMAN
Nu se cuvine să-mi mânjesc spada cu sângele pr<:>-
priilor mele odrasle! Totuşi feciorii ei a corrus
cel mai grav păcat al omului împotnva lUI -
nezeu a mora1.e1. ş1 a tron ulw·• Emire Gandar, tie ,
, tr' ' T cel
, îti în credintez pedepsirea acestor monş - ,A
mai loial se'rvi.tor al meu, şti·u S·igur că-mt vedi im-
plini porunca! Du-i pe Amga d . ŞI Asad m pă ure
A
. şi 'd. cu mâna ta' Sapă-le apoi acolo morman-
UCl e-1 . . I · i urmă
tul, fără ca nimeni să prindă de veste. ic mi
să nu mai rămână din groapa lor! împlineşte-
porunca pe loc, emire Gandar!
ŞEHEREZADA . . âhnit este poate
Credincios regelm său, deşi m .p d emirul
fiindcă îi ştia din pruncie pe Amgad ş1 Asa,
121
Gandar s-a pregătit să împlinească înfricoşătoare pRINŢUL AMGAD
poruncă. I-a arestat pe prinţi, i-a legat şi i-a du: Ia te uită, frate! Emirul şi-a uitat aici satârul, iar
călare în codrul adânc. Acolo le-a cerut să înge­ leul ăsta o să-l sfârtece, nu alt ! Să încercă ă
nuncheze şi cu vocea gâtuită le-a spus: scăpăm iute din strânsoare, pană nu ne sfaş1e
EMIRUL GANDAR fiara asta!
Iertare vă cer vouă şi milostivului Allah pentru ŞEHEREZADA . .
pedeapsa pe care trebuie s-o împlinesc. Dar nu . tii au reuşit cu greu să se elibereze, apoi au
Pnn, dA ·t A ăd
mă pot împotrivi regelui meu. Am primit poruncă luat satârul emirului şi s-au a anc1 m p ure,
să vă iau viaţa. luându-se după răgetele leului.

ŞEHEREZADA pRINŢUL ASAD

Prinţul Amgad a glăsuit cel dintâi: Ia uite-l, frate, acolo! E gata să se năpustească
asupra emirului! Repede! Pe el!
PRINŢUL AMGAD
Atunci dă-i drumul, emire! împlineşte nedreapta şEHEREZADA înfi
Am ad s-a vârât între leu şi emirul_ Gandar, -
poruncă! Un singur lucru îţi cer: ucide-mă mai
întâi pe mine, căci nu vreau să fiu martor la moar-
A â
satârul în pieptul fiarei, care ş1-a dat duhul,
:căind puternic. Ernirul a ":1genuncheat, săru­
tea fratelui meu, Asad.
tând picioarele salvatorilor săi.
ŞEHEREZADA
Dar acesta din urmă l-a întrerupt: EMIRUL GANDAR . tii mei dragi.
Mul t,um ecs' vă mulţumesc mult, prm,· · si Allah Atot-
PRINŢUL ASAD Generozitatea voastră e fără margin, i L ti salvat
Nu, eu sunt fratele mai mare! Eu trebuie să mor u t erni cul vă va răsplăti pentru asta.ă-a,_dă fără
P egătea să v uc1
înaintea ta! · de la moarte pe ce1 ce se pr A d şti că era
nici o mustrare de cuget. Când te _g te Lumea e
ŞEHEREZADA ti dispăreţi 1u •fără
gata să vă omor!P 1eca,' . capă-
Peste poate de tulburat, emirul Gandar şovăia, . ţi 1 ne pierde urma,
mare şi vă pute es vreodată! Dar lăsaţi-vă
cu satârul ridicat deasupra capului. Dar chiar în
clipa aceea calul lui, ridicându-se în două picioare rintele vos să vă g se cu sângele leului şi îi
aici cămăşile. Le voi manJ At şi v-am îngro-
din cine ştie ce pricină, a pornit-o în galop spre . 1 . că v-am omora .
vm spune regem u-1 va descoperi rumeni
adâncul pădurii. Era tare frumos animalul, iar
pat într-un loc pe carn t el Plecati şi Allah
Gandar îl adora. Emirul a fugit după el. După niciodată, aşa cum mi-a ceru · '
câteva clipe cei doi tineri au auzit, nu departe de să vă ocrotească!
ei, răgetele cumplite ale unui leu.
123
122
 ŞEHEREZADA
Primind veşmintele însângerate, regele Ca.mar Asa-
man le-a dus în iatacurile sale. Acolo, distrus
de moartea celor doi feciori, s-a pus pe un plâns
amarnic, uitând fărădelegea comisă de aceştia.
Dar întâmplarea sau judecătorul divin i-a venit
de hac diavolului, dezlegând uneltirea diabolică.
Căutând prin buzunarele cămăşilor, regele a găsit
misivele de dragoste - o, iubire nelegiuită! - tri-
mise de soaţele lui prinţilor Amgad şi Asad. Şi
îndată a înţeles c-a fost victima unei intrigi dia- XII
bolice. Fără să stea pe gânduri, pradă unei furii
Idolatrii focului
nestăvilite, a poruncit ca Budur şi Hayatanufus
să fie decapitate, după care s-a închis în iatacul
său, bolnav de remuşcare. în tot acest timp, prin-
ţii... Dar asta e o altă poveste, domnul meu.
ŞAHRIAR
Cel puţin de-astă dată nu mi-ai mai amintit că-i o
altă zi, Şeherezada. Chiar dacă e o altă poveste, te
rog, nu te opri! Mă simt tare bine aici, cu tine;
sunt numai urechi. Crezi oare că nu-s curios să
aflu ce s-a întâmplat cu prinţii Amgad şi Asad?
Dar acum mai vreau şi altceva, Şeherezada.
ŞEHEREZADA
Ce anume, domnul meu?
ŞAHRIAR
Să te iau în braţe şi să fac dragoste cu tine.
Şeherezada zâmbeşte, cu un amestec de satisfacţie şi
cochetitrie.
Muzicanţii interpreteazi1 laitmotivul muzical, care
însoţeşte poveştile Şeherezadei.
124
 ŞEHEREZADA
Peripeţiile prin care au trecut prinţii Amgad şi
Asad de când emirul Gandar i-a slobozit în pă­
dure sunt multe, domnul meu. Istorii nemaiauzite.
O lună întreagă cei doi au luat la picior stepe şi
văi, au traversat, prin trecători jilave, un munte
înalt şi s-au hrănit cu poame şi cu lighioane pe
care le-au prins cu mâinile goale. Până într-o di-
mineaţă, când au ajuns înaintea unui oraş întă­
rit, ridicat pe malul mării. Au hotărât ca Asad să
intre în oraş, ca să facă rost de provizii. în acest
timp, Amgad avea să-l aştepte la porţi. în oraş,
Asad a dat peste un individ extravagant: purta o
barbă lungă şi un turban impunător. ,,Poţi să-mi
spui unde-i piaţa, prietene?"
CUMPLITUL BAHRAM
A, din câte văd, eşti străin de meleagurile astea!
ŞEHEREZADA
„Da, domnule. Vreau să cumpăr câte ceva de-ale
gurii. Dar nu ştiu pe nimeni în oraşul ăsta."
127
 CUMPLITUL BAHRAM
Slăvit fie Allah! Ce noroc p tin , drumeţule! Azi
am un mare zaiafet acasă, cu bucate din belşug.
Vino cu mine. în familia mea, ospitalitatea e sfân-
tă. Eşti oaspetele meu. Vii primi ce merinde pof-
tes, ti. î,i le voi dărui, fires, te.
ŞEHEREZADA
aivul Asad a primit invitaţia necunoscutului,
neştiind că omul era Cumplitul Bahram, şeful unei
secte de nelegiuiţi ce făceau sacrificii omeneşti şi
adorau focul. Bahram l-a condus pe nişte străduţe
întortocheate până au ajuns la o casă pitită pe ju­
mătate după un zid. Când i-a trecut pragul, prin-
ţul Asad a descoperit patruzeci de indivizi cu
chipuri înfiorătoare, desăvârşind un ceremonial
drăcesc. Dănţuiau mai mult ţopăind, glasurile lor
imitând sfârâitul flăcărilor, iar limbile roşietice ale
focului le provocau un extaz nebun. Când şi-au
văzut şeful, pe Cumplitul Bahram, au amuţit.
CUMPLITUL BAHRAM
Bucuraţi-vă, fraţilor! Gata, am găsit jertfa! O să-l
sacrificăm pe nefericitul ăsta, încredinţându-l Fo-
mine de vie. O să te ajut. Dar treb w es
cului! Carnea-i fragedă şi nevinovăţia lui o să-i fie
pe plac zeului şi inspiratorului nostru.
ŞEHEREZADA
Cumplitul Bahram le-a poruncit servitorilor să-l
pună în lanţuri pe Asad şi să-l închidă într-un
beci întunecat, cu paza lui însărcinându-şi propria
fiică, pe maga Bustan. A povăţuit-o să-i dea doar
un coltuc de pâine şi puţină apă în fiece dimineaţă,
până va fi ars de viu pe muntele sfânt. Dar Cum-
plittu Bahram nu ştia că odrasla lui, maga Bustan,
care trebuia să-l păzească, trecuse de mică la ade-
vărata religie, mulţumită doicii care o crescuse.
Copila i-a dezvăluit aşadar prizonierului adevă­
rata-i credinţă. (Preschimbându-se în maga Bustan.)
Care ţi-e numele, nefericitule?
pRINŢUL ASAD
Numele meu este Asad, domniţă. Sunt prinţ, fiul
regelui Camar Asaman din Banus. Nenorocul m-a
adus în halul ăsta.
ZÂNA BUSTAN
Eşti credincios?
PRINŢUL ASAD
Fireşte că sunt. Şi nădăjduiesc ca Allah Atotput r­
nicul să-mi dea putere să îndur soarta pe care mi-a
hărăzit-o părintele tău: să ard de viu pe altarul
unui idol păgân.
ZÂNA BUSTAN . .
Nu deznădăjdui, Asad. Şi eu sunt credinc1? să, d
eş1."1m1. tăinw·esc cred,inta. Dacă taică-mdeu ş1i ideo-
latrii focului ar şti lucrul ăS a, m-ar a e ş p
t
ă fim cu bă­
· .. .
128
gare de searoă, fiindcă în casa asta pereţu sunt ş1
ei vrăjiţi: aud şi trădează.

PRINŢUL ASAD f st generoasă

cu Şi, într-adevăr, m ga Busta refăcea că-
mi mine. Mi-a deverut complice.. "p " hitituri
d "ine s cateva mg , 1
dă doar un co tuc e pa ' " 1
faldurile de apă, aşa
cum îi poruncise tatăl. Darm
1
2
9
hainelor ascundea merinde şi băuturi, aşa că da­
pru:NŢUL ASAD
torită ei n-am îndurat nici foamea, nici setea în
Nici n-a terminat bine de vorbit fata că, spre
acel beci mizerabil.
area mea groază, duhul înamorat s-a şi întrupat
ZÂNA BUSTAN ;intre umbrele nopţii şi s-a repezit la ea cu ochi
Să fii gata, Asad. în noaptea asta vei fi liber, dacă pofticioşi.
totul iese cum am plănuit. Taică-meu şi oamenii ŞEHEREZADA .
lui o să doarmă pe muntele sfânt, aşa cum obiş­ Fără să se sperie, maga Bustan s-a pregătit de
nuiesc câteodată, dedându-se acolo unor orgii luptă, gata să înfrunte duhul nesăţios.
sângeroase. Cu puterile-mi magice, o să-i adorm
PRINTUL ASAD
pe cei trei idolatri ai focului care rămân acasă.
Dar a ci demonul amorezat s-a preschimbat
PRINŢUL ASAD într-un leu, iar răgetul lui a cutremurat văzduhul
Zis şi făcut. Pe la miezul nopţii m-a eliberat din nopţii.
lanţuri şi am părăsit locuinţa dezgustătoare, printre
ŞEHEREZADA
sforăiturile bărbaţilor pe care maga Bustan îi ador- Maga si-a smuls un fir de păr din cap, l-a _pre-
mise. M-a dus în singurul loc unde idolatrii focu- schimbat într-o spadă şi dintr-o singură lovitură
lui n-aveau cum să ajungă. a tăiat capul leului.
ZÂNA BUSTAN PRINŢUL ASAD .
Cimitirul. Aici eşti în siguranţă, Asad. Nici tai­ Căpăţâna leului s-a făcut atunci un scorpion.
că-meu, nici oamenii lui n-o să îndrăznească să te
caute printre mormintele astea. E un loc pe care ŞEHEREZADA . . .i s-a înfă-
Dar nici Bustan nu s-a lăsat mai preJoS.
idolatrii focului îl socotesc primejdios. Dar.••
ţişat sub formă de şarpe.
PRINŢUL ASAD
Dar ce mai e, domniţă? Oare e primejdios acest PRINŢUL ASAD ultur s-a înăl-
Dar scorpionul, devenit de-acumv ' .
cimitir? · 1
ţat iute în văzduh, scăpând de muşcătura şarpe w.
ZÂNA BUSTAN
·
Da. Dar mai mult pentru mine, decât pentru tine, ŞEHEREZADA . ci într-un corb uri aş:
Sarpele s-a preschimbat atun . vulturul
Asad. Fiindcă pe aici bântuie un duh rău care-i croncănea tare ş1 mcer
, • ca sus în cerun,
A

'
îndrăgostit de mine şi ar putea să apară... Dacă să-l doboare.
se înfăţişează, o să mă lupt cu el.
131
130
 PRINŢUL ASAD ZÂNA BUSTAN
Şi au dispărut amândoi, dar după un timp au rea­ Da, Asad, am câştigat bătălia asta, dar vor mai ur-
părut: duhul cel rău în chip de linx, iar maga, de ma altele, căci pofta demonului ăsta nu se astâm-
lup negru ca tăciunele. pără în veci! Rămâi aici câteva zile până aflu ce
ŞEHEREZADA s-a mai întâmplat cu fratele tău.
Au luptat, folosind toate şiretlicurile: lovituri, zgâ- pRINŢUL ASAD
rieturi, muşcături. Maga Bustan a plecat şi am rămas pe gânduri,
PRINŢUL ASAD lângă morminte. Ce lucruri extraordinare mi se
Când linxul s-a simţit pierdut, s-a făcut iute un întâmplaseră în ultima vreme! Ce soartă avusesem
viermişor şi s-a pitit într-o rodie. de când părăsisem regatul Banus! Ce s-o fi ales
de fratele meu Amgad? O să-l mai văd oare vreo-
ŞEHEREZADA dată?
Iar lupul a devenit un cocoş sălbatic.
ŞEHEREZADA
PRINŢUL ASAD V-aş povesti mai departe, dar s-a făcut deja dimi-
Rodia s-a spart şi seminţele-i toate s-au împrăştiat neată, domnule. Să continui?
pe jos.
ŞAHRIAR
ŞEHEREZADA Da, spune mai departe. Ce s-a întâmplat între
Cocoşul sălbatic a înghiţit toate seminţele, în afară timp cu prinţul Amgad?
de una, care a căzut în iaz şi s-a preschimbat
ŞEHEREZADA
într-un peşte.
Amgad a înţeles că se află în capitala Magunciei,
PRINŢUL ASAD un loc plin de idolatri şi secte diabolice, d
Cocoşul s-a aruncat în apă, devenind şi el peşte adevăratii credincioşi erau doar câţiva bărbaţi Şl
pe loc. femei. A.mgad hoinărea aiurea, încercând să- i
ŞEHEREZADA recunoască fratele pe străzi când deodată a zărit
Din apă au sărit numaidecât, ca do ă mingi de o femeie: forme îmbietoare, umblet ispititor. Fru-
foc de-astă dat'. museţea ei i-a tăiat răsuflarea. 1-a luat minţile, ui-
tând de fratele lui. Şi se pare că şi el i-a căzut cu
PRINŢUL ASAD
tronc de cum l-a văzut, căci, privindu-l fix în ochi,
Până când dintr-o minge a mai rămas doar un l-a abordat cu cochetărie. (Luând înfăţişarea sedu-
pumn de cenuşă, iute spulberată de vânt. Am răsu­ cittoarei.) ,,De ce mă priveşti astfeI, străine?."
flat uşurat: văpaia învingătoare era maga Bustan.
133
132
 PRINŢUL AMGAD
Fiindcă în douăze ci de ani de viaţă nu mi-a fost
dat să văd o asemen a frumus ţel N-am vrut să
te jignesc.
SEDUCĂTOAREA
Dar nu m-ai jignit. Şi tu mi-ai luat ochii, străine.
Deci n-avem timp de pierdut. Ai noroc, fiindcă
bărbatu-meu e plecat. Te in vi t la mine acasă. Vmo,
urmează-mă discret.
PRINŢUL AMGAD
Uluit de cutezanţa femeii, am urmat-o pe străzi şi
prin fundături cu lume pestriţă, vorbind limbi bar-
bare. M-a po ftit într-o casă ce părea simplă pe din-
afară, dar care s-a dovedi t a fi un palat minunat
înăuntru. într-un salon pardosit cu marmură şi
pereţi tapisaţi, cu perne generoase şi perdele mă­
tăsoase, ne aştepta un adevărat ospăţ, parcă anu­
me pregătit pentru noi.
SEDUCĂ1DAREA
Ospătează-te, străine. De iubit, ne-om iubi mai
târziu, când vom avea burta plină, iar vinul, licoa-
rea asta oprită, ne va fi umplut capul cu prostioare
deşănţate şi sângele din vine cu pofte nebune.
PRINŢUL AMGAD
în vorbele acelei femei desluşeai ceva neliniştitor
şi primejdios. Când şi-a ridicat vălul, am simţit că
o ei te străfulgeră: ţepi şi diamante ghiceai în
ei. Susurul glasului ei era ca un elixir, aţâţător şi
134
poate otrăvitor. Er s eri : t dar şi fericit. în timp
ce ne ospătam, ne ş1 manga1am.
SEDUCĂTOAREA
Dar acum, înainte de iubire, plăcerea supremă,
străine! Biciul! Sclav afurisit, înfăţişează-te stăpânei
tale!
pRINŢUL AMGAD
Cruzim ea era plăcerea supremă a acelei femei. La
chemarea ei, a apărut un om amărât, aproape gol,
cu spatele brăzdat de cicatrici şi o privire tristă,
resemnată.
SEDUCĂTOAREA
Îl biciuim şi apoi îl ucidem. Leşul lui va sta măr­
turie iubirii noastre, străine, condimentând-o cu
parfumul fructului oprit.
PRINŢUL AMGAD
Şi atunci scorpia a început să-l biciuiască pe acel
nefericit cu un bici cu ţepi. Râdea şi se veselea gro-
zav văzându-i pielea înroşită de durere şi sânge­
rândă.
SEDUCĂTOAREA
Acum plesneşte-l tu cu biciul, străine! Savurează
plăcerea asta deosebită, a zeilor: provoacă durere
semenilor tăi! Biciuieşte-l, îţi poruncesc!
PRINŢUL AMGAD
Nu pot s-o fac, doamnă. N-o s-o fac.
SEDUCĂTOAREA
Atunci o să te biciuiesc şi pe tine, laşule!
135
 PRINŢUL AMGAD

La primul bici, m-am şi năpustit asupra ei. Mă îmi va gâdila cu un tăiş ascuţit creştetul capului?
luptam cu ea şi femeia îşi schimba chipul şi for­ .5 t tot timpul satârul acela deasupra mea. în-
mele. Ieşea la iveală personalitatea ei de drăcoaică. 1:n fel, ele adevăratul erou al poveştilor mele.
În câteva clipe a devenit o creatură respingătoare ;ogu-te, spune-mi. Cât mai am până când îmi va
cu furuncule şi tentacule în loc de braţe. Ne-a suna ceasul?
luptat aşa multă vreme. În cele din urmă, mi-am
înfipt mâinile în gâtul ei şi am strangulat-o. Mu-
rind drăcoaica, sclavul - un bărbat vrăjit de bles-
temele e-i şi-a revenit de tot. Era un adevărat
personaj omul ăsta: generalul Bahadur, şeful ar-
matei din Maguncia. I-am salvat viaţa şi i-am
ucis călăul, astfel încât, recunoscător, omul mi-a
sărutat mâinile.
ŞEHEREZADA
Chiar dacă s-a luminat de ziuă, ştiu că trebuie
să-mi continui povestea, nu-i aşa, bunul meu
domn?
ŞAHRIAR
Oare zadarnic mi-am răcit gura, Şeherezada? Ţi-
am poruncit să-l uiţi pe gâde şi a lui secure; asta
mă priveşte doar pe mine, nu şi pe tine! Tot ce
trebuie să faci tu e să povesteşti, să mă încânţi cu
poveşti până când o să te opresc eu!
ŞEHEREZADA
Nu degeaba mi-aţi spus-o, domnul meu. Îmi amin-
tesc foarte bine. Aş vrea să vă dau ascultare, aşa
cum nădăjduiţi să vă asculte o soţie. Dar nu pot.
Cum să nu mă privească şi pe mine... câte zile şi
câte poveşti mai am de depănat până ce moartea

136
 XIII
Ultima noapte e prima noapte
 ŞAHRIAR
Nu ştiu, Şeherezada. Mai bine zis, nici eu nu mai
ştiu. Ştiam lucrul ăsta când ai început tu să-ţi de­
peni povestea. Dar acum nu mai ştiu. (Pauză.) Ştiu
doar c-o să ne sune tuturor ceasul, când o vrea
cel Atotputernic. Şi ţie, şi mie. De întâlnirea asta
nimeni nu scapă.
ŞEHEREZADA
Dacă nu ştii când îmi va suna ceasul, domnul meu,
înseamnă că ceva s-a schimbat în sufletul tău de
când ţi-am devenit soaţă. Ceva foarte profund.
ŞAHRIAR
(Privind-o cu duioşie.) E adevărat. Ceva profund s-a
schimbat în mine în timp ce tu îmi depănai toate
acele poveşti, Şeherezada. Din vina ta. Sau mai
bine zis, graţie ţie m-am schimbat.
ŞEHEREZADA
(Pauzd.) Nu vrei să ştii cum se sfârşeşte povestea
prinţilor Asad şi Amgad? Ţine seama că mai e mult
până la sfârşit.
141
 ŞAHRJAR
Ştiu, Şeherezada. Si mai ştiuca· putea p fă c â ndu-le astfel să dăinuie. (Pauz,l) Cum ştiam
' - 1 1 llngi
povestea asta până îmbătrânes . re căs ecurea gâdelui avea să mă scurteze de cap dacă
de tot. S,I . c-a1. c ş1 mă rarn I
putea s-o continui şic" d o esc poveştile se isprăveau ori te plictiseau, închipuirea
mă odihnesc
fr în mormânt si viermu··an euo să mea O lua razna.
upte d·m rămăşi·ţele mele.'(Pauzi1) C"0 să se 1"11 -
. . d. . . ŞAHRIAR
ate poveşti
rm-a1 spus m ziua nunţii noastre? Şi asta te făcea să le depeni cu har, Şeherezada.
ŞEHEREZADA
Spuse de tine, poveştile începeau să-ţi semene: fru-
moase, ca tine. Şi apoi mai aveau o virtute: te fă­
Multe, domnul meu. Zeci de poveşti. Poate chiar ceau tot mai atrăgătoare în ochii mei. Cred că în
su e. S-ar putea spune chiar că ele toate alcătuiau tot acest timp te-am crmoscut - şi îndrăgit, Şehe­
o smgură poveste: învoaltă, ca un fluviu ur· rezada - graţie poveştilor cu care m-ai vrăjit.
- ru
m ţi uenţi. Adevărul e că nu mai ştiu câte v-am
ŞEHEREZADA
povestit. N-am stat să le număr.
Foarte mulţumesc, domnul meu.
ŞAHRIAR
ŞAHRIAR
Cam câte ai mai putea povesti? Ai idee câte nopţi am
· petrecut aici, tu depănând
ŞEHEREZADA poveşti, iar eu fermecat de ele, ascultându-le?
Aşa cum aţi spus: mi-aş putea petrece tot resM ŞEHEREZADA
zilelor depănând noi şi noi poveşti. O mie de nopţi. Şi încă o noapte, cea de azi, dom-
ŞAHRIAR nul meu.
Le aveai pe toate în minte sau le inventai pe mă­ ŞAHRIAR
sură ce mi le povesteai? E timp îndelrmgat. Dar nu i-am simţit curgerea.
M-am lăsat pradă fanteziei, vesel şi încântat, cum
ŞEHEREZADA n-am fost vreodată. Fermecat nu numai de po­
Şi una, şi alta, domnul meu. veştile tale Şeherezada. Ci şi de aura magică în
care le înviluiai povestindu-le. (Pauzd.) Şi de tine,
ŞAHRIAR
Ce vrei să spui? draga mea.
ŞEHEREZADA
ŞEHEREZADA
în fiecare noapte mă străduiam să f u plăcu-
Ştiam câteva poveşti şi când le depănam îmi ve- tă, domnul meu. Nici o clipă n-am mtat că de
neau în minte alte aventuri, intrigi şi personaje,
143
142
poveştile mele dep indea .. . mă rog ştiţ• ă fată de femei, încât a hotărât să
o sae menea ilnic
ur , .
1
bine ce. ' Prea cu o fecioară dm regat, pe care
ŞAHRIAR însoarez r t e ze dimineaţa de cap. (Pau-x .) O
es âdele s-o seu . A 1 . .
•

(Pauză.) Ai vrea ca eu, la rândul meu, să-ţis g .

p oveste tr1 s, tă traoică si plină de sange ş1 acrlffil,
-o ,
o p oves te, Şeherezada? Pun nu-i aşa?
ŞEHEREZADA şAJ-IRIAR
Sunt numai urechi, domnul meu. Şide ce stai? Povestea continuă.
ŞAHRIAR ŞEHEREZA DA . A

A fost odată ca niciodată, într-o ţară îndepărtată, Nu- i cunosc urmarea, domnul meu. Ş1 nu mă m-
un rege care a plecat după cerbi, la vânat. într-o c umet să inventez un sfârşit.
noapte şi-a visat soaţa, care, profitând de absenţa
şAHRIAR 1 ii ă
lui, chipurile l-ar fi înşelat. Şi atunci a ticluit un Eu însă mă încumet. Aşa au stat ucrur e pan
A

plan. Şambelanilor, soldaţilor şi supuşilor care-l
însoţeau le-a poruncit să rămână în tabără, iar în
ăst timp el a anunţat că urcă pe un vârf de munte,
în rugăciuni şi meditaţie să-şi petreacă zilele şi
un sfat să găsească. Când colo însă, în capitala re-
gatului său s-a înturnat, fără ştirea nimănui stre­
curându-se în palat. Dintr-un balcon, pitit după
obloane, a iscodit curtea din faţă, cu ochii pe con­
cubine, dar mai ales pe soaţă. Aşadar, aievea îi
era visul: femeile din harem cu gărzi şi eunuci se
dedau noaptea la dezmăţul cel mai boem. (Pauzd.)
Ţi-e cunoscută povestea asta, Şeherezada?
ŞEHEREZADA
Da, am auzit-o odată, domnul meu. (Pauzd.) Şi
am auzit şi urmarea ei. Suveranul acela, nemul­
ţumindu-se doar să-şi decapiteze soţia, concubi­
nele şi iubitele de ocazie, a început să nutrească
144
într-o zi, când cea mai mândră fată din regat,
Seherezada, chiar fiica vizirului fiind, s-a ho-
ărât: se va sacrifica şi astfel fecioarele celelalte
de mânia călăului vor scăpa. L-a vrut pe rege de
bărbat, cu el s-a măritat şi o mie de nopţi şi încă
una l-a vrăjit, poveşti pentru el plăsmuind. Până
când...
ŞEHEREZADA
Mă laşi, înainte de a mă încredinţa călăului, să pur-
ced împreună cu Domnia Ta la finalul acestei po-
veşti, domnul meu?
ŞAHRIAR
Fă-o. Până când...
ŞEHEREZADA
Până când, graţie povestaşei îndrăzneţe, rege:ea
înţeles cât de crud şi de nedrept fusese. A plans
145
 atunci şi pe fecioarele decapitate grozav 1
ă. t D
c ma . ar măcar n-a mai scurtat d cap·e·-a 11'\ai M ARIO
fată. Î ti place acest final domn 1 meo i altă Ş t iu. Dar chiar şi aşa, toate aceste iubiri, aventuri,
' ' u meu?
c ăăl to rii, surprize, toată această viaţă intensă, bar-
ŞAHRIAR
Nu. Fiindcă eu am unul mai bun În bară, variată,şibogată
aro trăit-o în culori
povestit-o şi frumuseţe
aici nu pesă
te mâhneşte care
dis­
l S · · tr-adevă
ge e , ahnar s-a căit, iar c-a fost crud . r, re-
.• D ,.. ŞI nedrept pară aşa, dintr-odată?
măr tur ISit. ar, mcetul cu încetul fă . a
seama din capul locului de ge ntil' a SI mţel să-ş1 dea AITANA
'
Şeherezada s-a amorezat dem 'f eapta Nu ştiu ce să spun. în text nu există vreun răs-
." ama ocului ş·
a tun CI, m noaptea aceea, la o mie de no ti . ,.." 1 puns la toate astea. Acum chiar c-ai reuşit să mă
o noapte de la nunta lor Sahri . Şep, şi mcă derutezi; m-am pierdut de tot...
l . ,' ar şi herezad
una de rmere. ·cu · adevărat
· au început-o' cu spoar
SIa. trăitf enCiţi şi plini de visări până la sf" .. MARIO
, "u
Ca m poveşti. arş1t. Vrei să spui că-n pădurea de poveşti te-ai pierdut?
AITANA
Pauză lungă.
Chiar aşa. în labirintul poveştilor tale m-am rătăcit.
AITANA MARIO
Ei bine, povestea s-a sfârşit, nu-i aşa? Oare nu-i formidabil? Un bărbat şi o femeie seră­
tăcesc în poveştile pe care şi le spun unul altuia
!şi ia rămas-bun şi vrea să plece, sub privirea necon-
şi nu mai pot reveni nicicând în lumea reală.
solată a lui Mario.
Rămân atunci pentru totdeauna în regatul Şehe­
MARIO
rezadei şi al lui Şahriar, adică în vis şi în ficţiune.
Iată un final bun pentru cele O mie şi una de nopţi
Nu pleca, Aitana, nu încă. Mai stai.
ale noastre, nu crezi?
AITANA
Ce se întâmplă, Mario? AITANA
Trebuie să plec; am încă multe lucruri de făcut.
MARIO Noapte bună, Mario.
Faptul că se termină totul nu te întristează?
MARIO
AITANA Doar treizeci de secunde mai stai, Aitana! Mă roa-
(Uimittt.) Dar aşa e povestea. Tu ai scris-o, dacă de curiozitatea: cum s-a sfârşit povestea prinţilor
ţin bine minte... 147
146
Asad şi Amgad, pe care Şeherezada n-a mai apu-
cat s-o termine?
AITANA
Bine, bine, îţi las plăcerea... (Arătând spre public.)
Hai, spune-le cum se sfârşeşte povestea aceea...
Pleacă. Mario ia o pană şi începe să scrie în aer, de
data aceasta de la stânga la dreapta, în timp ce cade
CORTINA
Madrid, 26 noiembrie 2007
Lima, 4 aprilie 2008
New York, 22 mai 2008
Santillana del Mar, 16 iunie 2008
Cuprins
Elogi.u lecturii şi ficţiunii ....................... 5
OMIE ŞI UNA DE NOPŢI
31
Depitnând poveşti . • · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ..................
I. Regele Şahriar şi noua lui soţie............ 4 553
II. Prinţul care ura femeile ................................... 61
m. Printul melancolic • • · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·
IV. Prinţesa Budur şi astrologii ................................ 7637
V. Marsuan, justiţiarul ······························· 79
VI. Miracolul falsului astrolog· · · · · · · · · · · · · · · ·
87
VII. Prinţul şi pasărea hoaţă • ···························
VIII. Prinţesa Budur îşi schimbă sexul .................... 10913
IX. Sfada păsărilor ······························ 109
X. Un sfârşit care e un început ···················· ll7
XI. Iubiri interzise ···································· 125
XII. Idolatrii focului· ·· · ·· · ................................. 139
XIII. Ultima noapte e prima noapte ............