Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În vremea pandemiei
Covid-19.
Denis: ... nu știu, frate, nu sunt copywriter. Astept sa intru intr-un video call cu
Ioana. Bai, stii ca si astia la gradinita fac cursuri online?!! Eu am două video
call cu ea in fiecare zi, dimineața la cafea și înainte de culcare... O s-o întreb si
pe ea... Și ăștia s-au trezit că vor un salam din patru litere. ................. La mine
care trebuie să-l desenez e totuși prea scurt. Nu știu, tot ce-mi vine în cap la ora
asta din patru litere sunt nume de meseriași. Un tâmplar, un zugrav, un
electrician, un instalator. Bebe, Titi, Tase ...... La tine mă-ta il chema pe Rares
sa-ti repare chiuveta! Nu e, bă Radu! Cu Gigi e mult mai easy going. E pe job
description. La o adică, te poți duce la alimentara sa ceri două sute de salam
muncitoresc pentru nea Gigi, instalatoru’, fără să-ți faci prea multe socoteli
matriceale. Așa e în firescu’ lucrurilor. Mă mai gândesc și te mai sun.
Denis: auzi… da’ tu dai mai multe telefoane decât primești? ți-ai portat
număru’ de la ultimu’ job?! păi, ce faci cu două telefoane?! și de ce să-l mai
păstrezi și pe celălalt?! și când nu vorbești la telefon, ce faci? citești mult? Iti
plac sud americanii?! Si-ti plac si ’ filmele?! doar alea europene?! ce regizori?
păi, și italienii nu-ți plac?! doar Fellini?! și Pasolini…. Am vazut decameron,
am văzut Oedip rege... Ai văzut 1001 nopți? Interesant, eu tocmai ce am luat
astăzi e-book cu 1001 nopți a lui Llosa, ca tot ziceai de sud americani. Mi-a
placut mult Elogiul mamei vitrege. Ai vrea tu sa fii Seherezada? Tare!! Ada, am
un alt apel. Hai ca mai vorbim saptamana viitoare.
Denis: Băi, Radu, mă tot freacă una pe care am cunoscut-o mai demult. Era
iarnă, ascultasem de vreo două ori Amused to death si m-am dus in Zăvoi sa
beau o vodca, ca nu strângeau aia mesele niciodată. Când deodată, o aud
căzând! O aud, n-o văd, ca eram cu spatele! Mă-ntorc ș-o prind cu vederea
recuperându-se, icnită toată. Era ‘naltă, da’ stângace… Dau să mă ridic, s-ajut,
să fac ceva… Domnule, și tipa se-nvoieşte… Intră la text cu mine. C-o fi, c-o
păţi, că ea e studentă la filozofie, c-a venit acas’ în vacanţă şi că ta-su’ e inginer.
Bă, dă-o dracu’ ! Fix ca-n libretu’ lu’ Waters, domnule?! Și acu o arde pe
surealism. Uite că aș bea o vodcă, da’ de unde?!
Iar m-ai sunat pentru salamu din patru litere?! Păi n-au trecut nici cinci minute,
mă! La ce să mă gândesc?! Mă gândesc acuma! Notează! Salamu’ e foarte
generos. El știe să-și facă prieteni, oricare ar fi ei, frizeri sau academicieni. Ai
notat, mă? Ia imaginează-ți o alimentara de provincie, prin ’93, ’94… (se
schimbă în haine de casă) nu intraseră încă ăștia din internațional key account.
Intrai pe la 2-3, dup’amiază. Că știai că nu e aglomerat. Marfă multă, mirosuri
teribile, te saturai numai trecând pragu’. Da’ nu d’aia te duceai. Nu, nu. De cele
mai multe ori nici n’aveai bani să cumperi ceva. Da’ cu gustat tot se lăsa.
(revine din bucătărie mâncând) Ș’aici începe poezia. Fiindcă totdeauna la
raionu’ de mezeluri era ea. Niciodată el. Ea! (pleacă înapoi în bucătărie)
Așezată în dreptu’ cantarului cu ac. Imediat lângă ea, in galantar, erau
salamurile. Nu șuncile, nu costițele, nu toba, nu pastrama. Salamurile!
Falusoide, opulente, bine proporționate. (pleacă din nou în bucătărie) O întrebai
dacă poți să guști din cutare salam, iar ea, imperturbabil, te servea de fiecare
data. Minunat era ca se tăia la cuțit. Ca pentru tine. Doua felii nu erau niciodată
la fel. Erai în stare să-ți faci și singur pachet din salamu’ de la doamna. era
foarte mișto, ce sa mai… de-aia, si acum le zic doamnelor din corporații cu
probleme de cuplu: pune-i, domnule, un pachet dimineața, ia sa vezi cum te
privește cu alți ochi. Sigur, nu cu salam muncitoresc, nici cu sibiu, ca e
overated, da’ cu un salam. uite, ia-l p’asta catalunez, tot e cu patru litere: fuet.
Vedeți voi dup’aia ce faceți cu literele…
Ioana apare in cadru (in imaginea laptopului)
Ioana: Oooof, e Alex, trebuie să-i răspund.... Da, Alex. Te mai doare
genunchiul? Da ai dat cu cremă? Trebuie să te culci. Cu mami. Și eu vreau să
mă culc. Nu ți-am terminat povestea? Bine, dar după aceea îmi promiți că te
culci?! Unde am rămas?
Ioana se misca prin casa. La final Denis nu mai este in cadru. Raman in cadru
floare si paharele de vin (sesiunea lui Denis ramane deschisa).
Ioana: Da, bravo, foarte drăguț
Ioana își pune de băut, deschide TV unde apare Garantat 100% - Cătălin
Ștefănescu, invitat Ester Perel
Ioana își scoate dresul
Ioana: Neața.
Ioana aduce și ouăle și iese
Denis: Hai că se răcesc ouăle
Ioana: Nu mai mănânc ouăle. Trebuie să intru cu copiii în call. Beau doar cafea
Denis: Mănâncă, mănâncă, hai că și eu trebuie să intru în call cu agenția
Ioana: Păi nu-i prea devreme pentru tine?
Denis: Mă văd cu Radu pentru un salam din 4 litere
Ioana: Îmi pare rău, Denis, pentru aseară
Aceeași zi, după-amiază. Ioana revine prima, cu o pungă în care are: baloane,
peruci pentru amândoi, ochelari de soare ptr amândoi, haine pentru ea - ,
farduri pentru ea, vestă pentru el. Aruncă în scenă baloane. Dă drumul la
melodie. Ioana se îmbracă derulând piesa Dinah-Moe Humm, o dă pe fast fwd
până la intervențiile feminine. Se fardează. Face atmosferă.
Ioana: Ce faci?
ŞEHEREZADA Ioana
(Netulburată.) Să vă fie soţie, chiar şi pentru o singură noapte, e cea mai înaltă
preţuire la care poate râvni o femeie din regatul vostru, domnul meu.
Denis: Cine?
Ioana: fiul lui Șaraman, regele Jalidanului. Şi el ura femeile...
ŞEHEREZADA Ioana: Prinţul Camar Asaman era cel mai frumos tânăr din
câţi se născuseră vreodată în regatul Jalidan. Era mlădios ca o trestie şi delicat
ca o gazelă. Şi era grozav de dăruit pentru artă şi studiu. Nu-i plăceau
distracţiile, fiind serios din cale-afară. Când·a împlinit douăzeci de ani,
Denis: Hai zi
Ioana: tatăl lui, regele Şaraman, s-a hotărât să abdice în favoarea sa. Dar pentru
a moşteni coroana, prinţul trebuia mai întâi să se însoare.
ŞEHEREZADA Ioana
Regele Şaraman a mai aşteptat şase luni, sperând ca prinţul să cedeze într-un
târziu.
Denis: Iar asta cu însurătoarea asta? A treia oara? Ce mai vrea Llosa
asta? ..........
Ioana: Mă duc să-mi iau țigări
ŞEHEREZADA Ioana
La piciorul turnului în care era închis Camar Asaman, într-un puţ plin cu lilieci
şi pânze de păianjen, trăia un duh feminin, silfida Maimuna. Deodată, silfida a
zărit în turn luminiţa unui opaiţ şi, curioasă din fire, a luat înfăţişarea unui duh
înaripat si în celulă s-a strecurat.
Denis: Hopa... deci apare un alt personaj. Păi citește-l și tu cum se cuvine
acuma, ca actorii....
MAIMUNA Ioana- Da, păi sigur... Ești pregătit?!
Binecuvântat fie creatorul acestei minunăţii! 2 pachete de Dunhill albastru, vă
rog... Fermecată de-a dreptul și-a continuat zborul nocturn și a dat peste un alt
duh înaripat, Danhas, fiul lui Șamburus, din stirpea duhurilor ghidușe. Aha, stai
să văd acuma actorul din tine...
Salutare, Danhas!
DANHAS Denis: Salutare tie, Maimuna! Tocmai m-am întors din regatul
chinez al kaşgarilor şi nu-mi revin din uimire!
Am zărit-o acolo pe fiica regelui Gayur, cea mai frumoasă făptură de pe
pământ! N-am crezut să existe asemenea minuni: ce ochi, ce talie, ce sâni, ce
păr are neasemuita prinţesă Budur!
DANHAS: Vrei să-i comparăm? Acus zbor în China, o aduc pe prinţesa Budur
adormită şi o aşezăm lângă prinţ. Aşa vom afla care dintre ei e mai frumos.
ŞEHEREZADA Ioana
Zis şi făcut. Danhas s-a întors cu prinţesa Budur in zbor, aşezând-o, adormită şi
înveşmântată doar într-o cămaşă transparentă, în patul în care dormea, aproape
gol, Camar Asaman.
Denis se dezbracă la chiloți. Ioana intră în cadru
CAMAR ASAMAN Denis: Preaslăvite Allah, ce minunăţie! Ea o fi fecioara cu
care voia tata să mă însoare... Cât de nesăbuit am fost, vorbind atât de urât
despre femei! Mâine îi voi cere iertare în genunchi regelui, rugându-l să
stabilească iute nunta cu această făptură de vis. (Pauză.) Să mă încumet oare s-o
mângâi? Dar s-o sărut? Mi-e mistuit trupul de dorinţa de a o atinge. Să fie asta
iubirea cântată de poeţi? Nepreţuită fericire: să-ţi petreci restul zilelor lângă o
fiinţă atât de încântătoare! În deget poartă un inel de aur. O să i-l scot şi o
să mi-l pun în deget, ca la trezire să ştie că suntem deja logodiţi. Dar ce-i cu
mine, de ce mă toropeşte astfel somnul? N-aş vrea să adorm încă...
ŞEHEREZADA _ Ioana
Unde ma aflu? Ce inseamna asta? Cine m-a adus pana aici? Vai mie, un barbat?
Slavite Alah! (Il priveste neincrezatoare, cu admiratie). Ce chipes e! Sa fie el
oare cel cu care tata voia sa ma marite? Daca as fi stiut, n-as fi refuzat nunta.
Cat e de frumos! Se va destepta oare daca o sa-l mangai? Nu, doarme adanc.
Catifea si roua pare a-i fi pielea. Nu pot rezista ispitei de a-mi odihni buzele pe
buzele lui. Allah, Allah, tot corpul mi-e infiorat si pulsul aprig zbuciumat. De
acum stiu. Asta e iubirea in cantece slăvită. Dar vad ca-mi poarta in deget
inelul. Da,da, el trebuie sa fie soțul ales de tata.
ŞAHRIAR - Ioana
Danhas a dus-o inapoi pe printesa Budur – in China, la regele kasgar – si a
asezat-o cuminte in iatacul ei. S-a întors apoi la silfida Maimuna şi au chemat
amândoi toate duhurile ghiduşe, cu care au petrecut restul nopţii la lumina
stelelor. Zaiafetul a fost mare, cu chiote, zarvă şi muzică năvalnică, duhurile
chefuind ca întotdeauna când născoceau câte o poznă ce dădea grozav peste
cap viaţa oamenilor.
Ioana: Dar de ce mi se inchid ochii? Vreau să dorm. Gata, Denis, ne vedem
dimineață la cafea
Se culcă
Dimineață
CAMAR ASAMAN Denis
,,Gărzi, gărzi! Ce aţi făcut cu fata care şi-a petrecut noaptea aici, cu mine? Unde
aţi dus-o? Unde-i acum?"
ŞEHEREZADA Ioana (trezită din somn): „Ce spuneţi, prinţe? O fată, aici?
N-a intrat şi n-a ieşit nimeni pe uşa asta, toată noaptea."
ŞEHEREZADA Ioana
,,Ce-i cu tine, despre ce fată vorbeşti?"
ŞEHEREZADA Ioana
Femeia aceea nu există, dragă, ai visat-o. Dar nu-ţi face griji. Voi căuta eu cea
mai frumoasă domniţă din regat, tu însă dă uitării asemenea plăsmuire! Gata,
hai că trebuie să intru cu copiii în call
ŞEHEREZADA Ioana
Când prinţesa Budur s-a trezit a doua zi în camera ei din palatul kaşgar şi nu l-a
mai găsit lângă ea pe bărbatul cu care îşi petrecuse noaptea, a fost cuprinsă de
disperare.
,,Unde-i tânărul chipeş lângă care am dormit noaptea trecută? Ce-aţi făcut cu
el? Unde l-aţi ascuns? Cu capul veţi plăti dacă a păţit ceva."
ŞEHEREZADA Ioana
. ,,Ce cauţi în camera mea, astrologule? Eu nu-s nici bolnavă, nici posedată de
diavol. Tot ce cer e să-mi fie adus tânărul chipeş care a dormit astă-noapte cu
mine. Când îl voi avea alături, veţi vedea cu toţii că prinţesa Budur e cea
mai normală femeie din lume."
Mijesc zorile, mărite domn. Hai, omoară-mă până mă trezesc.
ŞAHRIAR Denis
Nu, tu povesteşte mai departe.
Ioana: Prinţesa Budur avea un frate de lapte, numit Marsuan, fiul doicii care o
crescuse. Era un tânăr învăţat, care călătorise prin toată lumea, studiind
astrologia, matematica şi arta divinaţiei. Devenise un maestru al astrolabului.
Când a auzit că Budur înnebunise, fiind bântuită de demoni, s-a grăbit să se
întoarcă la Kaşgar.
A patra zi dimineață:
MARSUAN Denis
Budur, soră iubită! Cât sunt de mâhnit să te văd astfel, legată în lanţuri ca o
fiară! Am alergat într-un suflet, de cum am auzit ce-ai păţit! Spune-mi, cum să
te ajut?
ŞEHEREZADA Ioana
,,Dacă vrei să mă ajuţi, frate drag, găseşte-l pe tânărul pe care-l iubesc."
MARSUAN
Spui că ţi-ai zărit inelul împodobindu-i degetul? Fireşte că-mi amintesc de
inelul tău, Budur: un şarpe devorând o păsăruică. Aur bătut cu lapislazuli. Ei
bine, inelul acesta mă va duce la iubitul tău! Ai răbdare şi înfruntă-ţi nenorocul,
surioară. O să bat lumea în lung şi-n lat ca să-l descopăr. Şi o să-l aduc aici.
Ţi-o jur. Nu deznădăjdui.
ŞEHEREZADA - Ioana
Ascultând povestea prinţesei, Marsuan a avut o presimţire. Şi-a amintit o alta,
auzită undeva, în călătoriile lui prin lume: povestea prinţului Camar Asaman din
Jalidan, despre care se zvonea că lâncezeste de dor, prada unui rau nestiut.
Marsuan s-a urcat în prima corabie ce pornea într-acolo. Dupa sase luni a ajuns
pe tarmul Jalidanului. Spre ghinionul lui, sau poate spre norocul lui, corabia cu
pricina s-a scufundat cu putin inainte de a acosta. Dar el era un inotator
desavarsit si a reusit sa ajunga la mal. Atotputernicul intelept i-a purtat pasii pe
o plaja ce dadea spre gradinile palatului. Acolo a fost gasit si adus inaintea
regelui Saraman.
MARSUAN - Denis
Slăvit fie Allah, Maiestate, că mi-a îngăduit să ajung până aici spre a vă săruta
picioarele. Vin de foarte departe, aflând de mâhnirea ce-a pus stăpânire pe
prinţul vostru, Camar Asaman. Poate că ştiinţa mea, cu care pătrund tainele
stelelor, i-ar putea reda fiului vostru bucuria şi dragostea de viaţă.
ŞEHEREZADA – Ioana
Plin de speranţă, regele Şaraman l-a condus în iatacul prinţului. De îndată ce-a
zărit pe degetul lui inelul prinţesei, Marsuan şi-a dat seama că el era tânărul pe
care-l căuta. S-a apropiat de Camar Asaman şi i-a şoptit la ureche:
MARSUAN - Denis
Stăpâne, femeia care şi-a petrecut noaptea în patul vostru, în turnul cetăţii, e
prinţesa Budur, fiica regelui Gayur din Kaşgar. Ea vă iubeşte şi e mistuită de
dor; dragostea asta o răpune încetul cu încetul! Soarta îi e nenorocită, fiindcă
lumea toată o crede nebună. De acolo vin; îi sunt frate de lapte şi cunosc foarte
bine inelul ce vă străluceşte pe deget. Curaj! De vreţi s-o salvăm pe prinţesă,
trebuie să pornim numaidecât.
Ioana: Majeste
Denis: Ce, vrei sa mori? Pari nerabdatoare sa mori. Chiar intr-atat te atrage
moartea? Oare de asta te-ai incapatanat sa-mi fii sotie? Chiar vrei sa ajungi o
martira?
Denis: Eu stiu foarte bine ce ti-am spus. Avem destul timp pentru asta.
Deocamdata insa, te vreau vie, nu moarta.
ŞEHEREZADA – Ioana
Auzind vorbele lui Marsuan, prinţul Camar Asaman a simţit îndată că-i revine
pofta de viaţă. L-a îmbrăţişat pe nou-venit, s-a ridicat din pat şi a cerut de
mâncare. În câteva ore i-a revenit culoarea în obraji, iar râsul lui a început să
înveselească toate ungherele palatului. Regele Şaraman l-a copleşit cu daruri pe
astrolog, celebrând cu banchete şi sărbători populare lecuirea prinţului. Dar
Camar Asaman nu visa decât la un singur lucru.
MARSUAN Denis
Marsuan avea un plan ......... L-a pus pe Camar Asaman să-i spună tatălui său că
vrea să vâneze împreună cu Marsuan. Doar ei doi, fără gărzi ori servitori.
Marsuan a pregătit un convoi de cai şi cămile, cu provizii şi apă pentru un drum
lung şi în felul acesta au putut părăsi palatul. Dar pentru a nu fi urmăriţi de
armata rege lui Şaraman, prinţul Camar Asaman s-a prefăcut mort. Au mânjit cu
sânge o cămaşă de-a lui şi au lăsat-o lângă stârvul unui cal, la o răscruce de dru-
muri. Şi aşa au trecut câteva luni, iar după ce-au traversat deşerturi, munţi şi
oceane, au ajuns în cele din urmă pe pământurile regelui Gayur. Acolo,
generosul Marsuan s-a despărţit de Camar Asaman.
MARSUAN Denis
De-acum nu mai pot face nimic pentru sora mea Budur. Acum totul stă numai
în puterea ta, prinţe Camar Asaman. Iţi dăruiesc câteva lucruri: o tabletă de
ghicit, un astrolab aurit, o călimară, câteva pene bătute cu smaralde şi o foaie
de pergament. Ele te vor ajuta s-o găseşti pe Budur.
ŞEHEREZADA Ioana
Prinţul Camar Asaman s-a dus la baie şi s-a deghizat în cititor în stele. Apoi s-a
instalat pe esplanada palatului, oferindu-şi serviciile, aidoma celorlalţi ghicitori,
comedianţi, dresori de purici ori de urşi, şi războinici mercenari.
Acum chiar trebuie să dorm. Noapte bună
A cincea zi
CAMAR ASAMAN Denis:
Astrolog, scrib, mag şi ghicitor proaspăt sosit în regatul Kaşgar tocmai din
China şi din Tibet!
ŞEHEREZADA Ioana
,,Nu mai ţipa aşa că te aude toată asociația de proprietari, nefericitule!"
ŞEHEREZADA
„Nu ştii ce-i aşteaptă pe astrologii care se încumetă să vină în ţinuturile astea?"
ŞEHEREZADA Ioana
Nici un cititor în stele nu mai călcase în Kaşgar după decapitarea celui care a
dat greş în încercarea lor de a o lecui pe prinţesa Budur... Ne auzim diseară...
Seara
CAMAR ASAMAN Denis
Am ghicit ce a păţit fiica Domniei Voastre. Eu o pot vindeca. Ştiu c-o să-mi
pierd capul dacă dau greş. Dar mă bizui pe buna cunoaştere a suferinţei
omeneşti şi pe înţelepciunea stelelor. Nu-i nevoie s-o văd pe prinţesă, ca s-o
scap de răul ce-o macină. Va fi de-ajuns să-i trimit o scrisoare.
A șasea zi
ŞEHEREZADA Ioana
„În numele lui Allah, chiar tu eşti! Ai venit în cele din urmă. Te numeşti Camar
Asaman şi eşti prinţ. Trimiteţi crainici în tot Kaşgarul vestea s-o trâmbiţeze:
tânărul acesta mi-e soţul hărăzit!"
ŞEHEREZADA
Până într-o bună zi când...
ŞAHRIAR
Până într-o bună zi când ce s-a întâmplat, Şeherezada?
„Au trăit fericiţi până într-o bună zi când, cand, cand..." Şi eu am trăit fericit,
cufundat până acum în apele limpezi ale poveştii tale. Ar trebui să te pedepsesc,
dar n-am nici un chef să te văd suferind. Păţesc ceva bizar cu tine. Încă nu
înţeleg ce se întâmplă. Glasul tău mă linişteşte, poveştile tale mă fac mai bun
ŞEHEREZADA Ioana
Au trăit fericiţi până într-o zi când prinţul Camar Asaman s-a hotărât să plece.
Apoi printului ii va fi dat sa trăiască cea mai extraordinară aventura, în veci
păstrată în analele Orientului.
Discuție psiholog
Întoarcere de la psiholog - Denis isi face bagajele
ŞEHEREZADA Ioana
Cu drag v-aş povesti ce s-a mai întâmplat, domnul meu, dar mi-e teama că
trebuie să-i întâlnesc gâdelui iubita secure.
ŞAHRIAR Denis
Stau şi mă gândesc câteodată, Ioana, că tu te joci cu mine. Parcă ti-ai dori
moartea. De ce? Nu tu eşti cea care trebuie să-mi amintească de gâde, Ioana,
ci eu, regele Şahriar. Ce s-a ales, în tot acest timp, de prinţesa Budur?
ŞEHEREZADA Ioana
Poruncile tale sunt lege pentru mine, domnul meu.
Dar s-a făcut dimineaţă, domnul meu. Voi muri, sau voi continua să spun
povestea? Ah, dar mi-aţi spus deja că asta nu-i treaba mea, ci a Domniei Tale.
ŞAHRIAR Denis
(Zâmbind.) Aşa e. Eu hotărăsc dacă vei trăi sau vei muri. Iar deocamdată te
vreau în viaţă, fiindcă prezenţa ta îmi face bine. Şi poveştile tale, la fel: mă
binedispun şi mă înveselesc. Continuă Povestea.
ŞEHEREZADA
Nu-i cunosc urmarea, domnul meu. Şi nu mă incumet să inventez un sfârşit.
ŞAHRIAR
Eu însă mă încumet. Graţie povestaşei îndrăzneţe, regele a înţeles cât de crud şi
de nedrept fusese. A plâns
atunci şi pe fecioarele decapitate grozav le-a mai căinat. Dar măcar n-a mai
scurtat de cap nici o alta fată. Îţi place acest final?
Ioana: Nu. Fiindcă eu am unul mai bun. Într-adevăr, regele Şahriar s-a căit, iar
c-a fost crud şi nedrept a mărturisit. Dar, încetul cu încetul, fără să-şi dea seama
din capul locului, de gentila şi înţeleapta Şeherezada s-a amorezat de mama
focului. Şi atunci, în noaptea aceea, la o mie de nopţi şi încă o noapte de la
nunta lor, Şahriar şi Şeherezada nu au inceput nicio luna de miere Şi nu au trăit
fericiţi şi plini de visări până la sfârşit. Ca în poveşti.