SESIUNEA 4

PREVIZIONAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

INTRODUCERE

Companiile au nevoie de active pentru a realiza venituri. Dacă se urmăreşte creşterea

vânzărilor, activele trebuie de asemenea să crească. În perioada de creştere, companiile au
nevoie de investiţii: într-o primă fază în active circulante iar atunci când se atinge capacitatea
maximă, şi în active fixe.

Cu toate că o parte din capitalul necesar poate fi obţinut din

profiturile acumulate, dacă rata de creştere este mare, chiar Obiective
şi o firmă foarte profitabilă are nevoie de o finanţare.

Fondurile provenite din credite pe termen lung şi din capital Planul Strategic
propriu sunt tipuri de fonduri care nu se achiziţionează
frecvent. De aceea, este necesară estimarea necesităţilor de
fonduri cu câţiva ani în avans. Strategia de marketing

Procesul de planificare este o parte integrantă a rolului

managerului financiar. El este exemplificat în figura Planul pe termen scurt
alăturată (Fig. 1).

Procesul de planificare financiară este un proces în şase

Bugete
paşi:

1. Conceperea unui sistem al proiecţiilor

financiare care să permită: Documente financiare

 analiza planului de operaţii şi analiza diverselor rate financiare;

 monitorizarea operaţiunilor după ce planul a fost finalizat şi pus în

aplicare;

 măsurarea rapidă a deviaţiilor planificat/realizat în vederea procesului de

control.

2. Determinarea necesarului de fonduri pentru susţinerea planului de dezvoltare

(investiţii în mijloace fixe, în stocuri, în creanţe, în cercetare-dezvoltare, în
campanii de publicitate).

3. Previziunea disponibilităţilor de fonduri: evaluarea fondurilor generate intern

precum şi a celor ce vor fi procurate din exterior.

4. Stabilirea şi menţinerea unui sistem de control pentru alocarea şi utilizarea

fondurilor.

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 1

 5. Dezvoltarea procedurilor de ajustare periodică a planului în cazul în care
prognozele iniţiale nu s-au materializat – bucla de feedback.

6. Stabilirea unui sistem de compensaţii la nivelul managementului bazat pe

performanţă.

Beneficiile activităţii de planificare:

 anticiparea problemelor şi a oportunităţilor;

 coordonarea acţiunilor interdepartamentale;

 asistenţă şi control;

 furnizarea de standarde de performanţă

OBIECTIVELE PROCESULUI DE STUDIU

Când veţi termina de studiat această sesiune, veţi putea:

 să analizaţi previziunea situaţiilor financiare;

 să înţelegeţi metodele de previzionare;
 să cunoaşteţi relaţia între cifra vânzărilor şi necesarul de capital;
 să analizaţi pragul de rentabilitate.

PREVIZIUNEA SITUAŢIILOR FINANCIARE (PRO-FORMA)

Caracteristicile unei previziuni:

 Sursa informaţiilor în procesul de previziune: externă, internă şi tendinţe;

 Previziunea poate fi: pe produse, pe pieţe, pe mărci, pe clienţi;

 Procese colaterale ale procesului de previziune:

 Analiza cotei probabile de piaţă;

 Analiza poziţionării produselor, strategii de preţuri.

 Previziunea este în general sarcina directorului de marketing şi include ca

elemente: vânzările, costurile vânzării, marja comercială (brută).

Pagina 4 - 2 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

Importanţa unei previziuni corecte:

 Dacă previziunea este pesimistă: firma nu va fi capabilă să vândă atât de mult pe

cât cere piaţa. Comenzile nesatisfăcute se vor acumula, timpii de livrare vor fi prea
lungi, service-ul va fi dificil de programat, clienţii vor fi din ce în ce mai
nesatisfăcuţi şi vor apela la concurenţa. Compania îşi va pierde cota de piaţa.

 Dacă previziunea este optimistă: firma se va găsi în situaţia de a avea prea multe
stocuri şi capacitate neutilizată. Acestea vor duce la rate scăzute de rotaţie fie
pentru stocuri, fie pentru active şi la costuri mari. Toate acestea vor duce la o rată
mică a rentabilităţii capitalului propriu. Dacă firma a finanţat extinderea prin credit,
problemele vor fi şi mai mari.

Metode de previzionare:

1. Metoda procent din vânzări

Ipoteze de aplicare:

 Majoritatea poziţiilor din contul de profit şi pierdere şi din bilanţ variază

odată cu vânzările;

 Valorile curente ale activelor sunt optime pentru valorile curente ale cifrei
de vânzări (excepţii: performanţă curentă slabă, capacitate neutilizată);

 În final se calculează ratele financiare şi se face o analiză a rezultatelor în

ansamblu;

 Cazuri de neaplicabilitate: Economii de scara, Creşterea în salturi a

activelor (“lumpy assets”), Schimbările ciclice.

2. Metoda regresiei:

Ipoteză: între un anumit tip de activ şi vânzări există o relaţie de tip linear
(ax+b)

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 3

 3. Previziunea pe elemente specifice (la limită: “zero-base budgeting”): fiecare
element din buget este analizat ca mărime şi dependenţă faţă de un set de date
iniţiale

În continuare vom exemplifica un proces de planificare:

Pasul 1: Previziunea contului de profit şi pierdere

Vom aplica metoda procent din vânzări. Ca urmare, fiecare element de cost cu excepţia
amortizării este un anume procent din vânzări. În prima fază presupunem că gradul de
îndatorare rămâne neschimbat.

Figura 2 prezintă o foaie de calcul ce conţine modelul de previziune.

Pasul 2: Previziunea bilanţului

 Elementele de activ rămân proporţionale cu vânzările (a% X vânzări 2003,

unde “a” este cel realizat în anul precedent):

 Excepţii pentru active curente: schimbarea politicii de credit a companiei,

schimbarea structurii de clienţi, schimbarea structurii produselor

 Excepţii pentru active fixe: performanţă curentă slabă, capacitate

neutilizată, economii de scară, creştere în salturi a activelor fixe

 Pe termen lung este mai apropiată de adevăr proporţionalitatea între active

şi vânzări

 Elemente de pasiv care cresc spontan cu vânzările: furnizorii, alte datorii

(salarii, taxe bugetare etc.)

 Rezultat reportat = rezultatul reportat precedent + rezultatul reportat 2003

Pagina 4 - 4 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

  Împrumuturile pe termen lung, împrumuturile pe termen scurt şi capitalul
social nu cresc spontan cu vânzările.

prezent baza de prognoza Prognoza 2003

2002 Iteratia 1 Feedback Iteratia 2 Iteratia 3
Venituri 55,000 1.1 x Vinzari 2002 60,500 60,500 0
Vinzari servicii 23,000 25,300 25,300
Productie 32,000 35,200 35,200
Cheltuieli directe 32,000 0.582 x Vinzari 2003 35,211 35,211
Materii prime 23,000
Transport/distributie 9,000
Marja Bruta (Comerciala) 23,000 25,289 25,289
Cheltuieli Indirecte 18,700 20,642 20,642
Personal 8,200 0.149 x Vinzari 2003 9,015 9,015
Marketing si dezvoltare 3,500 0.064 x Vinzari 2003 3,872 3,872
Administrative 6,000 0.110 x Vinzari 2003 6,655 6,655
Amortizare 1,000 0.028 x AF nete 1,100 1,100
Total Cheltuieli 50,700 55,853 55,853
Profit (Pierdere) din exploatare 4,300 4,648 4,648
Venituri financiare 300 300 300
Cheltuieli financiare 400 400 50 450
Rezultat Financiar (100) (100) (150)
Rezultat curent 4,200 4,548 4,498
Venituri exceptionale 500 0 30 30
Cheltuieli exceptionale 400 0 25 25
Rezultat Exceptional 100 0 5
Profit (Pierdere) Brut 4,300 4,548 4,503
Impozit 1,075 25% 1,137 1,126
Profit Net 3,225 3,411 3,377
Dividende 325 325 325
Rezultat reportat 2,900 3,086 3,052

Fig. 2 ABC SRL: Contul de profit şi pierdere, 2002 realizat şi 2003 planificat

Sumar:

 Creşterea vânzărilor este susţinută de o creştere în active;

 O parte din creşterea în active poate fi susţinută de o creştere în pasivele

curente şi în rezultatul reportat;

 Orice diferenţă trebuie să fie finanţată din surse externe (împrumuturi sau
capital).

Pasul 3: Fonduri adiţionale necesare

 Factori care determină mixtura financiară a companiei:

 Structura de capital planificată;

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 5

  Efectul împrumuturilor asupra ratelor curente;

 Condiţiile din piaţa de capital;

 Restricţiile impuse de contractele de împrumut existente;

 Se stabileşte structura acestor fonduri şi costurile asociate fiecărei surse

(împrumut pe termen lung, pe termen scurt, capital social);

 Se calculează dobânda pentru fondurile adiţionale;

 Se va completa bilanţul cu noile valori în pasivele respective.

Pasul 4: Feedback
 Se amendează contul de profit şi pierdere cu noua dobândă (aferentă noii
structuri de finanţare) – iteraţia 2;

 Urmează o modificare în rezultatul reportat, care la rândul său va afecta

bilanţul (ecuaţia active = pasive va fi debalansată);

 Se recalculează fondurile adiţionale cu structura aferentă, şi care implică un

nou cost financiar, care va amenda Contul de Profit şi Pierdere (Iteraţia 3) – de
obicei între valorile iteraţiilor 2 şi 3 diferenţele sunt de ordinul zecimalelor. Se
modifică corespunzător bilanţul.

ACTIVITATEA 1

Firma ABC SA face următoarele schimbări de politică. Marcaţi cu (+) dacă schimbarea va
duce la creşterea nevoilor de finanţare din surse externe; cu (-) dacă schimbarea va duce la
descreşterea nevoilor de finanţare din surse externe şi cu (0) dacă efectul nu poate fi
determinat cu precizie. Luaţi în considerare efectele imediate asupra necesarului de fonduri,
şi presupuneţi că toate celelalte elemente sunt menţinute constante:

 Scade procentul de profit distribuit acţionarilor;

 Firma contractează cumpărarea de materii prime şi semifabricate;
 Firma decide să plătească toţi furnizorii în momentul livrării (nu la 30 de zile după),
pentru a beneficia de reducerile oferite pentru plata pe loc;
 Firma măreşte perioada de credit pentru clienţii săi de la 30 zile la 60 zile;
 Se măresc cheltuielile cu publicitatea;
 Marja de profit a firmei scade;
 Firma începe să plătească angajaţii lunar, în loc de săptămânal.

Pagina 4 - 6 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

 Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la
sfârşitul sesiunii.

RELAŢIA ÎNTRE CIFRA VÂNZĂRILOR ŞI NECESARUL DE CAPITAL

(ADDITIONAL FUNDS NEEDED)

As Af Ls
AFN   ( S )   ( S )   (S)  M  b  (S1)
S S S

Unde:

S – vânzări

As/S – activele pe termen scurt care cresc odată cu vânzările (în general, toate), exprimate ca
procent din acestea

Af/S – activele fixe care cresc odată cu vânzările, exprimate ca procent din acestea

Ls/S – pasive pe termen scurt care cresc odată cu vânzările, exprimate ca procent din acestea

S1 – cifra de vânzări previzionată; S0 – cifra de vânzări pentru anul precedent

M – marja de profit raportată la vânzări

b – rata de acumulare a profitului = (1 - % din profit distribuit acţionarilor)

M x b x (S1) – suma care va fi reţinută din profiturile pe un an şi utilizată pentru finanţarea

creşterii vânzărilor

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 7

 ACTIVITATEA 2

Firma JFK are următoarele rate: A/S=1,6; L/S=0,4; marja de profit M = 0,1 iar
procentul din profit distribuit acţionarilor b= 0,45. Vânzările pentru anul precedent au
fost de 100 milioane USD. Rapoartele financiare ale firmei JFK srl arată că rotaţia
stocurilor (Vânzări/Stocuri) este 3 faţă de media industriei care este 4 şi că JFK îşi
poate mări această rată la 4 fără ca vânzările, marja de profit sau alte rate de rotaţie a
activelor să fie afectate. În aceste condiţii calculaţi fondurile adiţionale necesare (AFN)
pentru fiecare din următorii 2 ani, dacă rata de creştere a vânzărilor este de 20% pe an.

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la

sfârşitul sesiunii.

PRAGUL DE RENTABILITATE – INSTRUMENT DE PLANIFICARE

Relaţia dintre volumul vânzărilor şi profitabilitate este examinată în cadrul aşa numitei
“analize a pragului de rentabilitate”. Această analiză este o metodă de determinare a punctului
în care veniturile firmei egalează costurile, cu alte cuvinte evidenţiază punctul în care firma
devine profitabilă. În acelaşi timp, metoda indică şi valoarea profitului/pierderii înainte şi după
acest punct.

Analiza pragului de rentabilitate este importantă în procesul de planificare datorită relaţiei cost-
volum-profit, relaţie ce poate fi puternic influenţată de nivelul de investiţie în activele fixe.
Aşadar este necesar să fie determinat nivelul minim al vânzărilor ce poate acoperi cheltuielile
fixe şi variabile.

Într-o problemă tipică de prag de rentabilitate ipotezele sunt:

 preţ unitar constant;
 cost variabil unitar constant;
 un nivel specific de costuri fixe, şi el constant.

Pagina 4 - 8 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

Observaţie: unele din componentele costurilor fixe pot varia într-un anume interval (ele sunt
în general denumite costuri semi-variabile). De altfel, pe termen lung, toate costurile fixe îşi
pierd calitatea de « fixe ». Deoarece analiza pragului de rentabilitate examinează relaţia dintre
venituri-costuri (variabile şi fixe), ea este o analiză tipică de termen-scurt.

Elementele esenţiale ale problemei sunt reprezentate în Fig. 3, care este diagrama de bază
pentru pragul de rentabilitate:

300
$
EBIT (profit din
250 exploatare)

200
Costuri Variabile
150

100

50
Costuri Fixe
0
0 20 40 60 80 100 120 140
Q = 50 Volum (nr. bucati)

Fig. 3 Diagrama pragului de rentabilitate

Numărul de unităţi de produs apare pe axa OX şi valoarea (în $ sau orice altă unitate
monetară) apare pe axa OY.

Costurile fixe sunt reprezentate ca o linie orizontală iar costurile totale ca o linie oblică
intersectând axa OY în acelaşi punct cu dreapta costurilor fixe (la nivelul zero al vânzărilor,
costurile variabile sunt zero).

Veniturile sunt reprezentate de o dreaptă pornind din origine (0,0). Punctul de intersecţie al
dreptei venituri cu dreapta « Total costuri » reprezintă pragul de rentabilitate, din care firma va
opera pe profit.

Atât timp cât volumul de vânzări este mai mic decât cel din pragul de rentabilitate, firma are
pierdere iar din momentul în care vânzările depăşesc cele indicate de pragul de rentabilitate
firma operează profitabil. Tabelul de mai jos prezintă cifrele care apar în graficul din Fig. 3.

Volum (unităţi) 0 20 40 60 80 100 120 140

Costuri Fixe 40 40 40 40 40 40 40 40
Costuri Variabile 0 24 48 72 96 120 144 168
Costuri Totale 40 64 88 112 136 160 184 208
Venituri 0 40 80 120 160 200 240 280

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 9

Volumul de vânzări ce corespunde pragului de rentabilitate (PR)

La prag, veniturile firmei trebuie să egaleze cheltuielile sale:

TV = TC = TCV + TCF (1)

Unde: TV: total venituri

TC: total costuri

TCV: total costuri variabile

TCF: total costuri fixe

Folosind preţul mediu pe unitate de produs (P), costul mediu pe unitate de produs (V) şi
volumul unităţilor vândute (Q), ecuaţia (1) devine:

PxQ = VxQ + TCF (2)

Din ecuaţia (2) putem obţine cantitatea de produse ce trebuie vândute pentru atingerea pragului
de rentabilitate, care este:

QPR = TCF / (P – V) (3)

În exemplul nostru, TCF = $20.000, V = $20/unitate şi P = $180/unitate

QPR = 125 unităţi

Volumul de vânzări la PR este

SPR = QPR x P (4)

Sau

SPR = TCF / (1 – V/P) (4’)

În exemplul nostru, SPR = $22.500.

În ecuaţia (3), termenul (P – V) este numit “contribuţie marginală unitară”, şi indică contribuţia
pe care fiecare unitate vândută o are în acoperirea costurilor fixe şi eventual în generarea de
profit.

Corespunzător, în ecuaţia (4’), termenul (1 – V/P) este numit “rata contribuţiei marginale”, şi
reprezintă rata contribuţiei fiecărei unităţi de produs în preţ.

Pagina 4 - 10 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

Rata contribuţiei marginale indică fracţiunea din preţul unitar al produsului care contribuie la
acoperirea costurilor fixe şi la un eventual profit.

ACTIVITATEA 3

ABC SRL are o producţie caracterizată prin următoarele: preţ unitar = 25$/buc, costuri fixe
= 140.000$, costurile unitare variabile = 15$/buc.

1. Care este Profitul din exploatare pentru 8.000 buc.? Dar pentru 18.000 buc.?

2. Care este pragul de rentabilitate?

3. Ce se întâmplă cu pragul de rentabilitate dacă preţul unitar creşte la 31$? Care este
semnificaţia acestei schimbări pentru managerul financiar?

4. Ce se întâmplă cu pragul de rentabilitate dacă preţul unitar creşte la 31$ dar şi costul
variabil unitar creşte la 23$?

Scrieţi răspunsul dvs. în spaţiul acordat, apoi comparaţi-l cu răspunsul model de la

sfârşitul sesiunii.

Folosirea analizei pragului de rentabilitate

Analiza pragului de rentabilitate este extrem de folositoare în trei tipuri de probleme de

decizie:
 decizii referitoare la introducerea unui nou produs; dimensionarea nivelului
minim de vânzări versus cererea prognozată pe piaţă
 extinderea nivelului operaţional; aceasta extindere va creşte atât costurile fixe
cât şi cele variabile dar va permite şi creşterea nivelului de vânzări
 proiecte noi (extinderi/înlocuiri); aceasta situaţie implică în general investiţii în
active fixe în vederea unei eventuale scăderi în costurile variabile, mai cu

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 11

 seama în manoperă şi analiza pragului de rentabilitate permite managerilor să
prevadă urmările acestor proiecte.

Limitările analizei pragului de rentabilitate

Analiza PR, în cea mai sofisticată utilizare a sa, este totuşi o aproximare simplificată a
maximizării profitului. Este simplificată deoarece presupune existenţa unui preţ mediu unitar
constant, cost variabil unitar constant şi costuri fixe constante.

REZUMAT

Această sesiune se referă la sistemul de planificare.

Planificarea financiară este un proces în şase paşi prin care sunt evaluate strategiile
operaţionale împreună cu deciziile ce decurg din acestea. În procesul de planificare sunt
necesare previziuni ale elementelor contului de profit şi pierdere şi bilanţului contabil. Deseori,
pe baza analizei indicatorilor, se stabileşte un bilanţ ţintă şi, în general, se porneşte de la
previziunea cifrei de vânzări.

Sunt descrise trei metode de previziune şi este exemplificată metoda procent din vânzări. O
etapă importantă este determinarea Fondurilor Adiţionale Necesare (AFN).

De cele mai multe ori, cu cât creşterea cifrei de vânzări este mai mare, cu atât firma are nevoie
de resurse suplimentare mai mari.

Cazuri care trebuie tratate separat: existenţa economiilor de scară în folosirea activelor,
existenţa unui exces de capacitate de producţie sau activele au o creştere în salturi.

Analiza pragului de rentabilitate este o metodă de determinare a punctului de echilibru între

venituri şi cheltuieli (profit zero).

ACTIVITATE LEGATĂ DE NOŢIUNI CHEIE

Scrieţi propria dvs. definiţie a noţiunilor cheie din această sesiune. Poate veţi dori să
adăugaţi unele însemnări proprii. Aceasta este o ocazie să vă fixaţi cuvintele şi
expresiile pe care le-aţi învăţat. Lista elementelor esenţiale pentru studiu vă va ajuta să
reţineţi cele mai importante idei ale acestei sesiuni.

Pagina 4 - 12 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

 ELEMENTE ESENŢIALE PENTRU STUDIU

 planificare financiară;
 previziunea situaţiilor financiare;
 metode de previzionare;
 metoda procent din vânzări;
 metoda regresiei;
 previziunea pe elemente specifice;
 fonduri adiţionale necesare;
analiza pragului de rentabilitate.

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE
Întrebările care urmează vă dau posibilitatea să verificaţi înţelegerea materialului din
această sesiune. După ce aţi răspuns la toate întrebările, comparaţi răspunsurile dvs. cu
răspunsurile model de la sfârşitul sesiunii. Dacă aveţi neclarităţi, revedeţi materialul
relevant din această sesiune sau cereţi ajutorul tutorului/îndrumătorului dvs.
1. Alegeţi răspunsul corect la următoarele întrebări:
1.1. Un bilanţ poate fi previzionat dacă se cunosc bilanţul iniţial şi ratele financiare ale
companiei

a. Adevărat;

b. Fals.

1.2. Care este avantajul metodei “zero-base budgeting” asupra metodelor tradiţionale de
bugetare?

a. Necesită justificarea fiecărui element de cost;

b. Permite managerilor sa protejeze interesele anumitor departamente;

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 13

 c. Micşorează cantitatea de muncă necesară în procesul de bugetare;
d. Ia în considerare cifrele din bugetul anului trecut.
1.3. Pragul de rentabilitate este folosit în următoarele tipuri de probleme cu EXCEPŢIA:

a. decizii referitoare la introducerea unui nou produs;

b. extinderea nivelului operaţional;
c. stabilirea politicii de credit a firmei;
d. proiecte noi ce presupun achiziţia de active fixe.
2. Marcaţi poziţiile bilanţiere care, în mod uzual, cresc odată cu vânzările:

Cont curent (cash) _________

Debitori _________

Stocuri _________

Active fixe _________

Furnizori creditori _________

Datorii pe termen scurt la banca _________

Salarii _________

Impozite _________

Acţiuni ordinare (preţ cotat) _________

Profituri acumulate _________

3. Să presupunem că o firma medie are o rată a profitului de 6%, o rată a îndatorării de 40%,
o rată de rotaţie a activului total de 2 ori şi 40% din profituri sunt distribuite sub formă de
dividende. Dacă firma doreşte să crească vânzările cu orice procent, este nevoie să se
împrumute?

RĂSPUNSURI MODEL PENTRU ACTIVITĂŢI

ACTIVITATEA 1

Răspuns: -, +, +, +, +, +, 0

Pagina 4 - 14 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare

ACTIVITATEA 2

Primii doi termeni din ecuaţia AFN se pot comasa sub forma Active/S în care
numaratorul conţine activele care cresc odată cu vânzările.
Dacă separăm aceste active sub forma „Stocuri + A*” în care A” = activele care sunt
afectate de creşterea vănzărilor, altele decât stocurile, putem scrie urmatoarea egalitate:

(Stocuri + A*)/Vânzări = 1.6

Dar cum Stocuri/Vânzări = 1/3 rezultă că
A*/Vanzari = 19/15
În final, termenul care se referă la Active/Vânzări este format din doua mărimi cu
valorile: 1/4 + 19/15

Odată stabilită mărimea A*/Vânzări mai rămâne să cuantificăm impactul îmbunătăţirii

rotaţiei stocurilor de la 3 la 4. Acest lucru înseamnă obţinerea unui excedent de cash şi
anume:
În prezent Vânzări/Stocuri = 3 ceea ce duce la un nivel al stocurilor de $100mil/3, adică
$33.3 mil
După îmbunătăţire: Vânzări/Stocuri = 4 ceea ce implică un nivel al stocurilor de
$100mil/4, adică $25 mil.
Excesul de cash rezultat este de $8.3 mil care trebuie scăzut din AFN.

Anul 1:
∆S = 20 mil $
AFN = (1/4 + 19/15) x $20 – 0.4 x $20 – 0.1 x 0.55 x $120 – $8.3= 1.5167 x $20 - $8 -
$6.6 - $8.3 = $7.4
AFN = $7.4 mil.

Anul 2
∆S = 24 mil $
AFN = (1/4 + 19/15) x $24 – 0.4 x $24 – 0.1 x 0.55 x $144= 1.5167 x $24 - $9.6 - $7.9 =
$18.9
AFN = $18.9 mil.

ACTIVITATEA 3

-60.000, +40.000;
1. 14.000 buc.;
2. scade la 8.750 buc.;
3. creşte la 17.500 buc.

RĂSPUNSURI MODEL LA ÎNTREBĂRILE DE AUTOEVALUARE (SESIUNEA 4)

1.

1.1. a;

Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare Pagina 4 - 15

1.2. a;

1.3. c.

2. toate cu excepţia: cont curent, active fixe, datorii pe termen scurt;

3. AFN = 0,3*(S1-S0) – 0,036*S1 = 0,264*S1 – 0,3*S0; aşadar, pentru o creştere mai

mare de 13,6% este nevoie de fonduri suplimentare.

Pagina 4 - 16 Sesiunea 4: Previzionarea situaţilor financiare