MĂRIMI FIZICE CARACTERISTICE STRUCTURII SUBSTANȚEI

Mărimi fizice. Formule elementare

1. /0/ Aflați numărul de molecule conținute într-o cantitate   2moli de azot molecular
N A 6, 02 1023 mol1  .

2. /0/ Calculați numărul de moli conținuți în: a. 3,6 kg de apă, b. 1,28 kg de oxigen, c. 0,22 kg de
bioxid de carbon. Se cunosc masele atomice relative: mr H  1, mr O  16, mr C  12.

3. /0/ Calculați numărul de molecule și numărul de atomi care se află într-o masă m  72 g de apă
   18g mol, N A 6,02 1023 mol1  .

4. /0/ Să se afle masa moleculei și a atomului de: a. hidrogen, b. azot. Se cunosc masele atomice
relative: mr H  1, mr N  14 și N A 6, 02 1023 mol1.

5. /0/ Calculați numărul de moli conținuți în 90 mL de apă    18g mol  , cunoscând densitatea
apei,   103 kg/m3 .
6. /0/ Să se afle densitatea amoniacului gazos (NH3) aflat în condiții fizice normale de temperatură

și presiune   17 g mol, Vμ0  22, 4 L mol . 
7. /0/ 
Într-un vas se află 40 g de heliu    4g mol  în condiții fizice normale Vμ0  22, 4 L mol . 
Aflați volumul vasului.
8. /0/ Să se afle densitatea aerului și masa de aer dintr-o încăpere cu volumul V  30 m3 , în condiții
fizice normale. Se cunosc: aer 29g mol și Vμ0  22, 4 L mol.

9. /0/ Calculați densitatea oxigenului    32g mol  dintr-un balon, știind că numărul de molecule
de oxigen din unitatea de volum este n  3, 011025 m 3 NA  6,02 1023 mol1 . 
10. /0/ Într-un balon de află m  1,6 kg de oxigen molecular    32g mol  în condiții fizice
 
normale Vμ0  22, 4 L mol . Cunoscând N A 6, 02 1023 mol1 , calculați:
a. numărul de moli de oxigen;
b. numărul de molecule de oxigen;
c. volumul balonului.
11. /0/ Calculați numărul de molecule conținute într-un volum de 10 m3 de dioxid de carbon  CO2  ,
cunoscând densitatea gazului   2, 2 kg m3 . Se cunosc masele atomice relative: mr C  12,
mr O  16 și N A 6, 02 1023 mol1.

12. /0/ Într-un recipient de volum 10 L se află 12,04·1022 molecule de azot. Cunoscând masa atomică
relativă a azotului, mr N  14 și N A 6, 02 1023 mol1 , aflați:
a. numărul de molecule de azot din unitatea de volum;
b. densitatea azotului din recipient.

1
 13. /0/ Calculați concentrația moleculară a oricărui gaz (numărul volumic) aflat în condiții fizice
normale (numărul lui Loschmidt). Se cunosc N A 6, 02 1023 mol1 și Vμ0  22, 4 L mol.
14. /1/ Să se calculeze lungimea unui „lanț molecular” care s-ar obține dacă moleculele conținute în
m  1 g de apă s-ar așeza în linie, una în contact cu alta. Se consideră că moleculele sunt sferice,
având diametrul d  3,8 1010 m. Se cunosc:   32g mol și N A 6, 02 1023 mol1.
15. /2/ Să se afle distanța medie dintre moleculele unui gaz aflat în condiții fizice normale (distanța
medie dintre două molecule vecine). Se cunosc N A 6, 02 1023 mol1 și Vμ0  22, 4 L mol.
16. /2/ Să se determine a câta parte din volumul ocupat de un gaz, în condiții fizice normale,
reprezintă volumul moleculelor acelui gaz. Se consideră că moleculele sunt sferice, având diametrul
d  1010 m . Se cunosc N A 6, 02 1023 mol1 și Vμ0  22, 4 L mol.

Amestecuri de gaze. Masă molară medie

17. /1/ Un amestec de gaze conține 8 moli de hidrogen  1  2g mol  și 2 moli de azot
 2  28g mol  . Calculați masa molară medie a amestecului de gaze.

18. /1/ Un amestec de gaze conține 14·1027 molecule de hidrogen  1  2g mol  și 6·1027 molecule
de oxigen  2  32g mol  . Calculați masa molară medie a amestecului.

19. /1/ O butelie conține cantități egale de oxigen atomic și oxigen molecular O2  32g mol .  
Calculați masa molară medie a amestecului din butelie.
20. /1/ Un amestec de gaze conține 4 g de hidrogen molecular, 14 g de hidrogen atomic, 64 g de
oxigen molecular și 32 g de oxigen atomic. Calculați masa molară medie a amestecului. Se cunosc
masele atomice relative: mr H  1, mr O  16.
21. /1/ Masele molare ale unor substanțe biatomice sunt μ1 și μ2. Aflați masa molară a substanței a
cărei moleculă este formată din doi atomi de tipul celor care formează molecula primei substanțe și
trei atomi de tipul celor care formează molecula celei de-a doua substanțe.
22. /1/ Se amestecă mase egale de azot  1  28g mol  și hidrogen  1  2g mol  . Aflați masa
molară medie a amestecului.
23. /1/    
Se amestecă oxigen O2  32g mol și azot N2  28g mol cu scopul de a obține gaz cu
masa molară medie   29g/mol (masa molară aproximativă a aerului). Aflați:
a. raportul cantităților de substanță;
b. raportul maselor gazelor amestecate.
24. /1/ Cilindrul din figura alăturată este împărțit în trei
compartimente prin pereți imobili. Primul compartiment, de
volum V1  10 L, conține heliu  He  4g mol  cu densitatea
1  2 kg/m 3 . Compartimentul central conține o masă m2  6g
 
de hidrogen H2  2g mol , iar cel de-al treilea compartiment conține N 3  12, 04 10 molecule
23

 
de oxigen O2  32g mol . Cunoscând N A 6, 02 1023 mol1 , aflați:

2
 a. numărul de atomi de heliu din primul compartiment;
b. numărul de molecule de hidrogen din cel de-al doilea compartiment;
c. masa de oxigen din cel de-al treilea compartiment;
d. masa molară a amestecului de gaze obținut după înlăturarea pereților despărțitori.

Disociația moleculelor

25. /2/ Într-un rezervor se află  0  10 kmol de hidrogen molecular. Rezervorul este încălzit până la
o temperatură la care   30% din numărul de molecule disociază în atomi de hidrogen. Aflați noua
cantitatea de substanță din rezervor.
26. /2/ Într-un balon meteorologic se află N 0  2,5 1024 molecule de ozon (O3). Dacă   20% din
numărul de molecule disociază în atomi de oxigen, aflați:
a. numărul total de particule (molecule și atomi) din balon;
b. cantitatea totală de substanță din balon  NA 6, 02 1023 mol1  .

27. /2/ Calculați masa molară medie a oxigenului care, la temperaturi înalte, a disociat în proporție
de   60%. Se cunoaște masa molară a oxigenului biatomic O2  32 g/mol.

28. /3/ Calculați masa molară a amestecului obținut prin transformarea unui procent   40% de
ozon (O3) în oxigen (O2). Se cunoaște masa molară a oxigenului biatomic O2  32 g/mol.

29. /3/ O cantitate  0  1mol de ozon (O3) disociază astfel: 1  10% din numărul de molecule se
transformă conform ecuației O3  O2  O, iar  2  25% din numărul de molecule disociază
conform ecuației O3  3O. Se cunoaște masa molară a oxigenului atomic   16g/mol. Calculați:
a. masa molară a amestecului obținut în urma disocierii;
b. cantitatea de gaz monoatomic din amestec.

3
 RĂSPUNSURI, INDICAȚII ȘI REZOLVĂRI

1. /0/ N    N A  12, 04 1023.

m
2. /0/  ; a.   200moli; b.   40moli; c.   5moli.

mNA
3. /0/ N  24, 08 1023 ; Nat.  3N  72, 24 1023.

4. /0/ m0   N A ; a. m0H2 3,32 1027 kg, m0H 1,66 1027 kg;
b. m0N2 4,65 1026 kg, m0N 2,33 1026 kg.

V
5. /0/   5moli.


6. /0/  0, 76 kg m3 .
Vμ0
mVμ0
7. /0/ V  2, 24 101 m3 .

aer
8. /0/  1, 29 kg m3 , m  V 38, 7 kg.
Vμ0

n
9. /0/   nm0   1, 6 kg/m3 .
NA
m
10. /0/ a.    50 moli; b. N   N A  3, 011025 ;

c. V  Vμ0  1,12m3.

VNA
11. /0/ N  3,011026.

N N
12. /0/ a. n   12, 04 10 24 m 3 ; b.    0,56 kg/m3 .
V VN A
N
13. /0/ n0  A 2, 68 1025 m3 .
Vμ0

mdN A
14. /1/ L  1, 27 1013 m.

15. /2/ Considerăm o cantitate de gaz ideal,  , care conține N molecule ce ocupă volumul V .
Presupunem că moleculele sunt așezate regulat într-o rețea 3D, astfel încât fiecare moleculă să fie în
centrul unui cub cu latura egală cu distanța medie dintre două molecule vecine, notată d . Astfel,
V N 3
V  Nd 3   d  Vμ0  N A d 3  d  3 Vμ0 NA 3,34 109 m.
 

4
16. /2/ Considerăm o cantitate de gaz ideal,  , care conține N molecule. Notăm cu V  volumul
gazului și cu Vm  volumul tuturor moleculelor (sfere). Avem V   Vμ0 și
4  d 2   d 3 NA
3
V
Vm  NVmoleculă   N A . Raportul cerut este f  m  f  1, 41105.
3 V 6Vμ0
Observăm că volumul tuturor moleculelor este mult mai mic decât volumul ocupat de gaz.
 11  2 2
17. /1/   7, 2g/mol.
 1  2
N11  N 2 2
18. /1/   11g/mol.
N1  N 2
O  O
19. /1/  2
 24g/mol.
2
m1  m2  m3  m4
20. /1/   5, 7 g/mol.
m1 1  m2 2  m3 3  m4 4
3 2
21. /1/   1  .
2
212 g
22. /1/  3, 73 .
1  2 mol
 O   N 1 m   8
23. /1/ a.  2
 ; b. O  O O  .
2 2 2 2

N O   3
2 2
mN  N N 21 2 2 2

1V1 N A mN
24. /1/ a. N1   30,11023 ; b. N 2  2 A  18, 06 1023 ;
He H 2

N 3 O2 N1He  N 2 H2  N 3 O2 g

c. m3   64 g; d.   9 .
NA N1  N 2  N 3 mol

25. /2/ Notăm cu N 0  numărul inițial de molecule de hidrogen, unde N0   0 N A . În urma disocierii
rezultă 2 N 0  atomi de hidrogen și rămân nedisociate 1    N0  molecule de hidrogen.
2 N 0 1    N 0
Cantitatea totală de substanță din rezervor va fi    atomi  molecule    
NA NA
  1    0  13kmol.
26. /2/ a. Notăm cu N 0  numărul inițial de molecule de ozon. În urma disocierii rezultă 3 N0 
atomi de oxigen și rămân nedisociate 1    N0  molecule de ozon. Numărul total de particule este
Ntot  1  2  N0  3,5 1024.
N tot
b. Cantitatea totală de substanță din balon este  tot  5,814 moli.
NA

27. /2/ Notăm cu N 0  numărul inițial de molecule de oxigen. În urma disocierii rezultă 2 N 0 
atomi de oxigen și rămân nedisociate 1    N0  molecule de oxigen. Masa molară medie a

5
 2 N0 O  1    N0 O2
amestecului de atomi și molecule de oxigen este   . Înlocuim 2O  O2
2 N0  1    N0
O
și obținem    20g/mol.
2

1 
28. /3/ Notăm cu N 0  numărul inițial de molecule de ozon. În urma disocierii rezultă 3 N0  atomi
3
de oxigen care se recombină câte doi și formează N 0  molecule de oxigen biatomic (O2). Rămân
2
nedisociate 1    N0  molecule de ozon (O3). În final, amestecul va conține molecule de O2 și
 3 2 N0 O  1    N0 O 3
molecule de O3 cu masa molară medie   2 3
. Înlocuim O3  O și
 3 2 N0  1    N0 2 2
3O2
obținem    40g/mol.
2 
29. /3/ a. Notăm cu N 0  numărul inițial de molecule de ozon. În urma disocierii conform ecuației
O3  O2  O, rezultă 1 N 0  atomi de oxigen și 1 N 0  molecule de oxigen biatomic (O2). În urma
disocierii conform ecuației O3  3O. rezultă 3 2 N 0  atomi de oxigen. Rămân nedisociate
1 1  2  N0  molecule de ozon (O3). În final, amestecul va conține: atomi de oxigen, molecule
1  3 2  N0   1 N0 O  1  1   2  N0 O
de O2 și molecule de O3 cu masa molară medie   2 3
.
1  3 2  N0  1 N0  1  1   2  N0
3
Înlocuim O2  2  , O3  3 și obținem    30g/mol;
1  1  2 2
N atomi 1  3 2  N 0
b. Cantitatea de gaz monoatomic din amestec este  mono.   
NA NA
 mono.  1  32  0  0,85mol.