CHIRURGIE GENERALĂ CURS 1

Simptome si semne prezente in chirurgia generala

 ANOREXIA = diminuarea sau pierderea poftei de mancare,absenta dorintei de a manca

 GREATA = senzatia de varsatura
 VARSATURI = act reflex de expulzie fortata a continutului stomacal la exterior prin cavitatea
bucala.
In functie de continut pot fi varsaturi alimentare, acide,spumoase,bilioase,fecaloide. Pot sa
fie periodice, recurente, persistente. Varsatura in jet este expulzia continutului stomacal cu
forta foarte mare, adesea fara a fi precedata de greata.

 DISFAGIE = dificultate in inghitirea bolului alimentar

 REGURGITARE = curgere in sens invers,cum ar fi intoarcerea continutului gastric in esofag
insotite de
senzatia de arsura retrosternala (pirozis), umplerea gurii cu lichid gastric (acid)

 ERUCTATIE = procesul de eliminare a gazelor din tubul digestiv superior prin cavitatea bucala
 PIROZIS = senzatie de arsura esofagiana (retrosternala) determinata de patrunderea unor
mici cantitati
de lichid acid sau de gaz din stomac.

 METEORISM = distensia intestinelor prin acumularea de gaze,manifestata prin balonare sau

evidentiata la examenul obiectiv al abdomenului prin timpanism.
= distensia abdomenului determinata prin acumularea de gaze intraperitoneal
(pneumoperitoneu)

 DIAREE = eliminarea anormal de frecventa a unor materii fecale cu consistenta scazuta (peste
3).
Evacuarea unui scaun moale pe zi nu inseamna diaree. Scaunele diareice pot fi insotite de
prezenta elementelor patologice: mucus,puroi , sange, sau alimente
nedigerate,grasime(steatoree)

 CONSTIPATIE = diminuarea peristaltismului intestinal,insotita de un efort prelungit de

evacuare a unui scaun cu consistenta foarte crescuta urmata sau nu de senzatia de evacuare
incompleta
 HEMATEMEZA = eliminarea de sange prin varsatura
 MELENA = evacuarea unor scaune continand sange digerat,negru,cu aspect de
pacura,provenit in general din tractul digestiv superior (melenoree)
melena spuria=melena sugarilor in care sangele din scaun provine din fisurile de la nivelul
mamelonului mamei

 RECTORAGIE = eliminarea sangelui prin materiile fecale,fie amestecat cu materiile fecale sau
la exteriorul scaunului coafandu-l. In general culoarea sangelui este rosu aprins pentru ca
provine din zonele joase ale tubului digestiv
 DURERE = senzatia fizica sau metntala de disconfort sau suferinta. Orice durere are trei
valente:fizica,psihica si sociala. Cand descriem o durere trebuie sa chestionam pacientul
asupra urmatoarelor aspecte:localizarea durerii,intensitate,caracterul durerii, iradierea
durerii, ce factori au determinat-o sau o accentueaza si ce anume o amelioreaza.
Exemplu:”durere in bara”, “durere lancinanta”,”colica”, durere iradiata in umar etc.

1
  FEBRA= cresterea temperaturii corpului peste valoarea de 37 grade Celsius
Clasificarea febrei infunctie de valori:

 subfebrilitate 37-37,9
 febra moderata 38-38,9
 febra ridicata 39-39,9
 hiperpirexie peste 40
 FRISON = senzatie de frig insotita de tremuraturi ale corpului determinate prin contracturi
ale musculaturii pentru a determina o crestere a productiei de caldura.De obicei frisonul este
determinat de anumiti stimului de obicei descarcari ai microbilor in sange care determina o
modificare a centrului de tremoreglare.Frisonul poate sa fie unic,solemn care sa dureze
aprox 30 min si urmat de ascensiune febrila mare sau de intensitate mai redusa dar
repetatacu mici ascensiuni febrile care se mai numesc frisonete.
 HIPEREMIE = prezenta unui exces de sange intr-o arie a corpului = congestie
= zona respectiva a tegumentului sau a mucoasei este mai rosiatica

= unul din cele 5 semne celsiene ale inflamatiei

- TUMEFIERE = umflatura = extravazarea lichidului la nivelul zonei de agresiune

- CEFALEE = durere de cap (cefalgie). Are diferite caracteristici si diferite cauze.
- TAHICARDIE = batai cardiace rapide,peste 80 batai/min.Trebuie diferentiata de
tahiaritmie.
- DISPNEE= dificultate in respiratie fiind necesara folosirea muschilor respiratori accesori si
manifestata in special prin “lipsa de aer”
- ADENOPATIE = afectiune a ganglionilor limfatici manifestata prin tumefiere,durere
aparuta in special prin afectare secundara in urma unor afectiuni.
 CONTRACTURA = contractia permanenta datorata unui spasm tonic,atrofie musculara
saucicatricelor.

Principalele afectiuni chirurgicale

Ele pot fi : afectiuni tumorale (benigne sau maligne), afectiuni ulcerative, afectiuni inflamatorii

Patologia esofagului
Esofagita

- Esofagul este organul tubului digestiv situat intre faringe si stomac unde comunica prin
orificiul cardial.
- Rolul sau este de a favoriza transferul bolului alimentar din faringe,dupa reflexul de
deglutitie, spre stomac.
- Bolile esofagului sunt fie de natura inflamatorie,fie tumorala fie accidentala
- ESOFAGITA = leziune inflamatorie determinata de refluxul gastroesofagian sau infectii.
- In esofagita de iritatie chimica ,prin reflux gastro-esofagian,sucul gastri acid determin o
iritatie cronica,iar mucoasa esofagianareactioneaza printr-o inflamatie nespecifica urmata de
reactie sclerofibroasa si ulterior stenoza. O situatie asemanatoare se intampla prin ingestia
de soda caustica care determina stenoze intinse la nivelul esofagului.
Clinic:

- durere sub forma de arsura

- disfagie
- scadere ponderala
- Examenul radiologic sau esofagoscopie pune diagnosticul.

2
 - Diagnostic diferentia cu stenozele de etiologie maligna
- Tratamentul-antiacide
- -antispastice
- -antibiotice daca este vorba de etiologie infectioase.
Cancerul esofagian

- este o afectiune stenozanta si metastazanta

- se observa mai frecvent dupa 50 ani , Barbati 80% si Femei 20%
Factori favorizanti si predispozanti:

- 1.iritatiile alimentare mecanice si chimice persistente alcoolul, condimentele

- 2.esofagitele cronice
- 3.esofagita de reflux gastroesofagian
- 4.diverticulul esofagian
Metastazarea se face in gg abdominali, mediastinale sau cervicali in functie de localizarea tumorii.

Tablou clinic:

 perioada de debut este saraca in simptomatologie,senzatia de apasare retrosternala,

pacientul simte ca “mancarea se opreste in cosul pieptului”, disfagia apare intermitent numai
la solide,durerile sunt absente sau moderate.
 Perioada de stare – simptomatologia este zgomotoasa,accentuata si suparatoare realizand
asa numitul sindrom esofagian. Disfagia este progresiva,accentuata pentru solide si prezenta
si pentru lichide, durerea devine mai intensa,apare regurgitarea. In fazele mai avansate apar
raguseala, tuse seaca,iritativa,sialoree.
- Un semn special dar nu patognomonic este aversiunea fata de carne.
- Cand tumora a depasit peretele esofagian,apar modificari legate de invadarea organelor
vecine: voce bitonala,fistule traheoesofagiene, esobronsice,sindrom. Inapetenta se
accentueaza,scaderea ponderala pare rapida in fazele avansate.
Investigatii:

- In perioada de debut se utilizeaza examenul radiologic cu substanta de contrast care

poate evidentia rigiditate segmentara,margini neregulate,ingustare segmentara
discreta.Esofagoscopia va putea decela zone ulcerate,congestive,pseudopapuloase.Biopsia va
confirma diagnosticul.
- In faza de stare se observa zone lacunare, obstructie esofagiana neregulata
- Principii de tratament exereza tumorii cu zona de siguranta oncologica urmata de
esofagoplastie.
- Prognostic nefavorabil cu evolutie fatala in 6-12 luni.

3
 Abcesul cald
Etiopatogenie
- Infectia ia nastere prin inocularea din afara inauntru a unor germeni patogeni fie datorita unei plagi
superficiale (inteparea intr-un cui,sarma,aschie de lemn),fie datorita unei plagi mici facute prin
scarpinare .Acestea se inchid repede la suprafata ,infectia continuand sa se dezvolte in profunzime.
- Uneori,abcesele sunt urmarea introducerii unor microbi in timpul unei injectii facute cu materiale
sau solutii nesterile.Alteori,abcesele apar si prin raspandirea unor germeni pe cale hematogena sau
limfatica .
- Germenii cei mai frecventi in abcese sunt
stafilococul si streptococul dar si pneumococul ,gonococul .Spre deosebire de furuncul ,abcesul nu
are un microb specific .
Simptomatologie
- semne locale –cele 5 caracteristici-pielea de la nivelul abcesului devine cu timpul rosie ,livida si apoi
violacee;la inceput prezinta o induratie apoi el devine fluctuant;este preferabil sa se faca o punctie
exploratorie atunci cand nu exista certitudine
- semne generale-febra moderata,frisoane,,stare generala alterata,agitatie
- ex.de laborator-leucocitoza,VSH-usor crescuta
Evolutie
- dupa ce abcesul a colectat complet ,pielea se subtiaza si uneori abcesul se evacueaza spontan
- de regula,abcesele nu se evacueaza singure ,ci se extind si →un flegmon sau se imprastie pe cale
limfatica sau sangvina→abcese in diverse organe sau septicemie
Tratament
- incizie larga cu drenajul cavitatii cu tuburi de dren ,asezate decliv
- administrare de sulfamide ,penicilina,,vaccin polimicrobian

Abcesul rece

Este urmarea evolutiei unui proces tuberculos osteoarticular,ganglionar sau pleural.

Simptomatologie
- formatiune tumorala relativ moale ,voluminoasa ,continand 1-2 l puroi sau mai mult
- nu prezinta semnele tipice ale unei inflamatii ci doar tumefiere,cu evolutie lenta
- se poate suprainfecta cu germeni banali
Tratament
- abcesele mici se vindeca in momentul in care procesul tuberculos determinant se vindeca
- repaus ,vitaminoterapie ,antibiotic
- punctie :se goleste puroiul si se introduc in cavitate Streptomicina si Hidrazida

Erizipelul
Este o inflamatie a pielii care intereseaza dermul ,produsa de streptococ,foarte contagioasa.
Etiologie
- este rezultatul inocularii in derm a streptococului ,fiind urmarea suprainfectarii unei plagi mai
mari,neglijate sau chiar a unor mici zgaraituri
- are tendinta la recidiva
Simptomatologie
- Temperatura ce creste brusc la 39-41 grade ;puls slab,rapid
- Dupa 1-2 zile ,apar fenomene locale :pielea din jurul plagii sau a portii de intrare a infectiei
devine rosietica ,calda ,tumefiata ,dureroasa
- Marginile erizipelului sunt proeminente (inalte),cu aspect de placard
- De la nivelul placardului pleaca trenee de limfangita +Ap satelita
Tratament
- Profilactic-cel mai eficace
- Cand a aparut se face i.m. sau i.v. in perfuzie –Penicilina 4 mil.u./zi la adult

4
- Local-badijonari repetate cu tinctura de iod
- In caz de intoxicatie accentuata,se face reechilibrarea organismului cu SG,SF,vitamine
NU NECESITA INTERVENTIE CHIRURGICALA(INCIZII)!!!

Flegmonul
Este o inflamatie difuza ,rezultata in urma unei inoculari microbiene de o virulenta foarte crescuta si
in cantitate mare .Spre deosebire de abces,infectia nu are tendinta de limitare ,de aceea starea
bolnavului se altereaza foarte repede.
Etiologie
- Urmarea unei infectii intrate in organism prin plagi (zdrobiri de tesut)
- Cel mai frecvent germene este streptococul si foarte des ,germeni anaerobi(asocieri)
Simptomatologie
- Stare generala grava,cu febra > 40 grade ,cu oscilatii mari seara fata de
dimineata,frisoane,vomismente
- Local-durere vie,palparea evidentiaza la inceput o impastare difuza ,apoi o zona fluctuenta
,apare o limgangita intensa si Ap satelita
- Regiunea cu flegmon nu poate fi miscata din cauza durerii
- Leucocitoza
Tratament
- Local-incizie larga,evacuatoare,drenaj,contraincizii+o lunga perioada de pansamente
- General-antibiotice cat mai precoce pe baza antibiogramei ,perfuzii cu SG,SF,vitamine(in special
vitamina C)

Furunculul

Este o infectie a aparatului pilosebaceu(a firului de par) si a glandei aferente firului de par,data de
stafilococul auriu.

Etiopatogenie
- apare la persoane care lucreaza mult in praf,mai ales vara,la personalul sanitar(in special la cei din
chirurgie);de pe piele,unde este habitatul lui natural,stafilococul patrunde prin scarpinare sau printr-
o escoriatie in teaca unui fir de par apoi in bulbul parului si in glanda sebacee aferenta
- Cauze favorizante locale:piele murdara,infectata ;iritatiile indelungate care produc
mici rani;frecarea pe care o produce imbracamintea
- Cauze favorizante generale:surmenajul fizic si intellectual,alcoolismul,boli grave epuizante(DZ,febra
tifoida,BPOC),transferul germenilor pe cale sangvina

Simptomatologie si evolutie
- orice inflamatie se caracterizeaza prin 5 semne si simptome:rubor(roseata),calor(caldura
locala),tumor(tumefiere ),dolor(durere),functio laesa(impotenta functionala)
- la inceput apar pe piele rubor si calor;dupa 3 zile ,infectia are marimea unei alune si se simte o
induratie,aparand tumor;b.are o senzatie de prurit care se transforma intr-o durere vie;in centru
acestui proces se observa unul sau mai multe fire de par,in jurul carora se poate forma o flictena ce
contine o cantitate mica de lichid
- evolueaza inca 4-6 zile ,timp in care creste iar la 8-10 zile de la debut este copt,firele de par se
elimina si se vede clar o zona alb-galbena
- apare o stare subfebrila;deseori se observa ca de la furuncul pornesc cateva trenee limfatice (dare
rosietice)care merg de-a lungul vaselor limfatice catre ggl.care devin mari si durerosi(Ap satelita)

Tratament-incizia si eliminarea puroiului si a tesuturilor necrozate

5
Gangrena gazoasa (G.G.)
Este o infectie acuta cu germeni anaerobi ,foarte grava ,caracterizata printr-o necroza masiva si
extensiva a tesutului ,infiltratie gazoasa si alterarea rapida a starii generale.
Etiologie
- Orice plaga se poate complica cu o gangrena gazoasa dar in special cele aparute dupa
traumatisme grave,cu distrugeri mari de tesut ,in care circulatia arteriala e suprimata si in plaga
au patruns resturi de imbracaminte sau
pamant
- Germenii anaerobi implicati:bacilul perfringes,bacilul edemului malign si clostridiile ;G.G
netratata evolueaza rapid spre septicemie;microbii nu patrund in sange deci NU VOM GASI IN
HEMOCULTURA O BACTERIEMIE !!
Simptomatologie
- G.G. se declanseaza dupa cateva ore sau dupa 4-5 zile de la accident
- Daca leziunea este la unul din membre ,acesta se tumefiaza ,apare edemul,pielea devine
livida,cu flictene;bolnavul declara CA-L STRANGE PANSAMENTUL SI CERE INSISTENT SA-I FIE
LARGIT SAU SCHIMBAT!!
- Plaga ia aspect mortificat,are miros fetid,se observa sfaceluri si,prin presiune ,se evidentiaza
crepitatii ,degetele sunt palide ,nu mai pot executa miscari obisnuite ,pielea este rece
- BOALA ESTE FOARTE CONTAGIOASA!!astfel incat personalul sanitar care efectueaza pansamente
trebuie sa ia masuri speciale de dezinfectie :materialul moale folosit este trimis la crematoriu iar
instrumentarul este sterilizat
- BOLNAVII CU G.G. VOR FI IZOLATI DE CEILALTI!!
- Odata cu extinderea G.G.,starea generala se altereaza foarte rapid :fata pamantaie,ochi
excavati,apar transpiratii ,limba uscata ,agitatie initiala apoi inconstienta ,temperatura creste la
40-42 grade ,puls filiform ,tahipnee,colaps,moarte
Tratament
- Profilactic-CEL MAI IMPORTANT!!-RESPECTAREA MASURILOR DE ASEPSIE;cand in unitatea
sanitara vine un bolnav cu o plaga plina de sfaceluri ,pamant,resturi alimentare primul gest va fi
ca,sub anestezie locala sau rahidiana sa-i facem o toaleta chirurgicala foarte riguroasa ,sa-i
extragem tesuturile mortificate si sa ne asiguram ca beneficiaza de o circulatie arteriala buna ;ori
de cate ori vascularizatia intr-o extremitate este compromisa definitiv ,se va recurge la
amputatie
- Curativ
- Chirurgical:debridari largi,excizii ale tesuturilor necrotice ,incizii plasate in axul membrului
;plagile vor fi spalate cu multa apa oxigenata si lasate larg deschise ;in caz de evolutie extensiva ,se
amputeaza membrul ,la distanta de focar,in plin tesut sanatos,circular,fara sutura
- General-simultan:echilibrare hidroelectrolitica ,hemodinamica si metabolica prin perfuzii cu SG 5-
10%,sange ,solutii electrolitice ,albumina umana;sedare cu morfina ,novocaina sau barbiturice
;oxigenoterapie hiperbara;Penicilina 20 milioane unitati/zi i.m. sau i.v.+metronidazol

Septicemia

Este o infectie acuta generalizata in care, din unul sau mai multe focare septice existente in
organism,se descarca repetat in circulatie germeni patogeni si toxine microbiene .
Etiologie
- Germeni aerobi si anaerobi
- Ste determinata de patrunderea in sange a germenilor din abcese ,flegmoane mari si profunde
,netratate la timp dar apar si in urma unor infectii limitate dentare,amigdaliene
,otice,renale,apendiculare,etc

6
Simptomatologie
- stare generala alterata toxica :frison,greata,varsaturi,cefalee,tahicardie,dispnee,stare de
semiconstienta ,febra hectica ,oligurie,tegumente si mucoase uscate
- leucocitoza,albuminurie,hemocultura pozitiva in plin frison
- semnele locale permit uneori depistarea sursei generatoare de septicemie :flegmon fesier ,abces
apendicular ,plaga infectata,etc.

Tratament
- profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a abceselor si
flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
- curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical +
antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon

Septicopioemia

Este o infectie generalizata in care exista foarte multe focare metastatice purulente localizate in
special in plamani,rinichi,splina,creier.oase,cavitatea abdominala .
Simptomatologie
- cea de la septicemie + prezenta focarelor infectioase multiple descoperite prin diferite manevre
clinice,ex.radiologic sau interventii chirurgicale
- Prognostic-prost,mai ales daca germenii sunt rezistenti la antibiotice si daca organismul are o
rezistenta scazuta
Tratament
- profilactic-tratarea corecta a plagilor,evitarea suprainfectiilor ,evacuarea completa a abceselor si
flegmoanelor ,hematoamelor,evitarea infectiilor in timpul si dupa operatii
- curativ-in cazul aparitiei focarelor septice,acestea se evacueaza prin punctie sau chirurgical +
antibiotice conform antibiogramei+ seroterapie specifica ,transfuzii de
sange,plasma,vitamine,cortizon

TBC Ganglionara

Este consecinta unei infectii TBC care evolueaza sau a evoluat intr-un organ.Poate sa evolueze ca o
boala de sine statatoare chiar dupa ce focarul primitiv s-a linistit sau s-a vindecat.
Simptomatologie
- prezenta uneia sau a mai multor tumorete,insirate de-a lungul lantului limfatic respectiv:gat,axila
,regiunea inghinala,etc.;la inceput ,ggl.sunt tari si de marime medie ,apoi cresc in volum,mijlocul
lor se ramoleste si apare un mic abces rece si devin mai moi;cateva saptamani,ggl.evolueaza
independent unul de altul,se palpeaza bine si seamana cu niste “margele pe ata”;ulterior se
aduna si adera la tesuturile vecine si contin puroi(cazeum)
- starea generala se altereaza :subfebrilitate ,VSH crescuta,,leucocitoza (predomina limfocitele)
- pielea se subtiaza si se perforeaza lasand sa se evacueze puroi cremos,galben-verzui,continand
grunji alb-galbui (cazeum)
Tratament
- profilactic-copilul trebuie vaccinat imediat dupa nastere cu BCG
- curativ-antibiotice si tuberculostatice(Hidrazida,Rifampicina,Streptomicina,etc.)
- alimentatie bogata in vitamine,calciu;odihna,cure repetate la munte
- tratament chirurgical-cand adenopatia nu are tendinta la retrocedare ci tinde spre ramolire

7
Tetanosul
Este o boala infectioasa manifestata printr-o hiperexcitabilitate generala,cu contractii musculare
spasmodice ,tonice,dureroase,paroxistice.
Etiologie
- Bacilul tetanic(anaerob) ce se gaseste in praf si pe/sub pamant pana la o adancime de 30 cm
- Infectia tetanica apare dupa plagi in care a patruns si pamant dar si dupa o simpla intepatura ,in
plagi infectate inchise
Patogenie
- bacilul tetanic,odata patruns in organism,se
cantoneaza la locul de intrare ,se inmulteste si elibereaza o toxina foarte puternica numita
exotoxina tetanica;aceasta se imprastie in tot organismul ,fie de-a lungul nervilor periferici,fie pe
cale sangvina ,producand o intoxicatie grava ,urmata de moarte
Simptomatologie
- perioada de incubatie =15 zile
- plaga in care se dezvolta infectia tetanica nu are tendinta la cicatrizare,are un aspect
uscat,negricios si aton
- cefalee,greata,anorexie,somnolenta marcata ;b.acuza dureri la cea mai mica atingere a corpului
- cu atentie se pot observa contractii mici,repetate,spontane sau declansate de medic,ale maselor
musculare din vecinatatea plagii
- temperatura creste la 38-39 grade,tahicardie
- dupa 5-6 zile apare semnul tipic:contractura musculara permanenta !;aceasta incepe intai la
grupele musculare din jurul portii de intrare a infectiei apoi se generalizeaza prin contractura
maseterilor care da un trismus tipic(b.pare ca rade fortat sau rautacios = risus sardonicus) si
apare opistotonusul
- fotofobie accentuata ,sfincterele se contracta si rezulta retentie de urina si materii
fecale;temperatura creste la 41-42 grade →moarte prin asfixie datorata contracturii muschilor
respiratori si spasmului glutei
- uneori,dupa o infectie cu tetanus,bacilii tetanici se pot inchista la locul de intrare ,plaga se
vindeca si boala poate sa nu apara imediat ci peste ani de zile,ca urmare a unei operatii in zona
respectiva sau a unui traumatism care a produs o plaga

Tratament

I.Preventiv,nelegat de existenta plagilor tetanigene-vaccinare diferentiata:

imunizare in prima copilarie-se face cu trivaccin DTP:
- la 3 luni:0,5 ml DTP+2 inoculari cu 0,5 ml DTP la cate 4 saptamani diferenta
- intre 1-2 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
- la 3 ani:rapel cu 0,5 ml DTP
- intre 6-7 ani:rapel cu 0,5 ml DT (bivaccin)
- la 13 ani:rapel cu 0,5 ml DT
- imunizare activa la cei ce nu au fost vaccinati in copilarie –se face cu ATPA:2 inoculari de
0,5 ml DTP la interval de 4 saptamani
- rapel 1 peste 1 an cu 0,5 ml ATPA
- rapel 2 dupa 5 ani cu 0,5 ml ATPA
- profilaxie antitetanica a nou-nascutului –se face prin inocularea mamei in luna a VI-a de
sarcina cu 0,5 ml ATPA

II.Profilaxia la bolnavi cu plagi tetanigene:plagi intepate cu aschii,cuie,spini,prin muscatura de

animale ,plagi cu tesuturi devitalizate ,infectate ,fracturi deschise ,avort empiric,arsuri de grd.2 si 3
sau orice plaga murdarita cu pamant,praf:
- se face curatirea chirurgicala a plagilor ,extragerea si curatirea de corpi straini ,spalarea cu apa
oxigenata ,KnMnO4+penicilina G 2-3 milioane/zi-7-10 zile

8
-masurile de profilaxie specifica se aplica diferentiat:
persoanele sigur vaccinate antitetanic-se fac 0,5 ml ATPA i.m.
persoanele nevaccinate sau cu antecedente vaccinale nesigure –ser antitetanic in doza unica
de 3000-15000 cu desensibilizare prealabila si 0,5 ml ATPA in alta zona decat serul antitetanic + inca
2 inoculari de 0,5 ml ATPA la cate 14 zile
seroprofilaxia antitetanica la nou-nascut-se face doar cand nasterea s-a produs in conditii
neigienice –se administreaza o doza unica de 500 unitati ser antitetanic si zilnic cate 400000 unitati
Penicilina G-timp de 7-10 zile ;daca b.este allergic la ser ,se adm.numai ATPA si Ig antitetanica umana
in doza unica de 200 u.la copil i.m.si 400-500 u.la adult

III.Tratament curativ-in serviciile de boli infectioase

ABDOMENUL ACUT

"Abdomen acut" inseamna orice tulburare nontraumatică sau traumatică, care apare brusc, în zona
abdominală şi care necesită internare de urgenţă intr-un serviciu de chirurgie.
Sunt 5 sindroame ce determina un abdomen acut:
- sindromul de iritaţie peritoneală
- sindromul ocluziv
- sindromul de torsiune de organ
- sindromul hemoragic
- sindromul supraacut chirurgical.
La aceste 5 sindroame se alatura incă 2 situaţii:
- abdomenul acut de origine traumatică
- abdomenul acut de origine vasculară.
Cauze de abdomen acut:
1. Afecţiuni gastrointestinale: apendicita acută, ocluzia intestinală, ulcerul perforat
2. Afecţiuni ale ficatului, căilor biliare şi a splinei
3. Afecţiuni ale pancreasului: Pancreatita Acută
4. Afecţiuni ginecologice: Sarcina extrauterină ruptă, Chistul ovarian rupt, Salpingita acută
5. Afecţiuni Vasculare
6. Afecţiuni Peritoneale
7. Abcese Intraperitoneale
Simptome:
1. Durerea si reacţia musculaturii abdominale (apărare-contractură)
Se va intreba despre durere:
- modul de debut al durerii este brusc-insidios.
- caracterul ei (intensitatea), durere cu aspect colicativ-durere continuă.
- localizarea iniţială şi iradierea durerii.
2.Vărsăturile, ce pot fi:
- reflexe (colecistita acută)
- rezultatul unei obstrucţii mecanice sau mecano-inflamatorii. Aspectul lichidului este
foarte important pentru ca poate da relaţii despre vechimea obstrucţiei , de exemplu– aspect
fecaloid= obstrucţie veche
3. Sughiţul poate sugera iritaţia frenicului. Prezenţa lui poate sugera o peritonită veche depăşită.

9
4. Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze şi materii fecale
5. Diaree
6.Icter
7.hematemeza,
8. hematuria.
Anamneza trebuie să cuprindă obligatoriu şi alte elemente care pot sugera natura afecţiunii care a
declanşat abdomenul acut si anume:
A. Date din sfera ginecologică - istoricul menstrual este crucială pentru diagnosticul de sarcină
ectopică. Prezenţa dismenoreei poate sugera o boala inflamatorie pelvina
B. Istoricul consumului medicamentos - ratamentul anticoagulant poate sugera o hemoragie
digestivă superioară sau un hematom retroperitoneal, tratamentul cu corticosteroizii, poate masca
semnele clinice de peritonită chiar avansate, tratamentul de lungă durată cu antiinflamatoare poate
fi cauza unei crize ulceroase sau a unei hemoragii digestive cu punct de plecare gastric sau duodenal.
C. Istoricul familiar
D. Istoric chirurgical
Investigatii:
1.Hemograma, examinările biochimice şi testele de coagulare sunt obligatorii. Ele pot oferi de
exemplu informaţii despre:
- prezenţa unei infecţii (leucocitoză)
- prezenţa unei pierderi sanguine (hemoglobină, hematocrit mic)
- prezenţa unei inflamaţii pancreatice (nivel crescut al lipazei, al amilazemiei)
- afectarea ficatului sau a rinichiului.
2.Examenul scaunului şi al urinei.
Modificările de culoare ale urinii sunt caracteristice unui icter, sau a unei hepatite acute. Prezenţa
sângelui în urină caracteristică existenţei unei litiaze urinare.
Modificarea de culoare a scaunului
– melena (scaunul negru de culoarea ebonitei) – caracteristică hemoragiei digestive
superioare
– prezenţa de sânge proaspăt roşu care indică o sursă joasă.
3.IMAGISTICA
a. Radiografia abdominală şi toracică simplă.
b. Tomografia Computerizată
c. Angiografia este foarte utilă în cazul existenţei unei leziuni vasculare- anevrism de aortă, obstrucţie
vasculară în teritoriul mezenteric, leziuni vasculare splenice.
d. Ecografia abdominală
e. Scintigrafia
f. Endoscopia superioară sau inferioară.
h. Laparoscopia.
Indicaţia de tratament chirurgical
Există o serie de criterii clinice şi paraclinice, care indică necesitatea abordului chirurgical de urgenţă
şi anume:
Criterii clinice
- apărare sau contractură musculară (în special dacă este generalizată)
- sensibilitate dureroasă în creştere sau severă
- distensie abdominală progresivă

10
-masă tumorală asociată cu febră şi hipotensiune
-rectoragie severă însoţită de semen de şoc sau acidoză
- deteriorarea stării generale a pacientului în timpul unui tartament conservator
TRATAMENT
Preoperator
-administrarea de antalgice.
OPERATOR
1. Explorarea cavităţii peritoneale este o măsură obligatorie pentru aprecierea leziunii sau a
complexului lezional
2. Rezolvarea chirurgicală a cauzei
3. Lavajul cavităţii peritoneale.
4. Drenajul cavităţii peritoneale.
Modalitatea de abordare chirurgicală poate fi:
A. Clasică prin laparotomie
B. Minim invazivă.

BOLILE CHIRURGICALE ALE SPLINEI

Chistul Hidatic Splenic

Este, ca frecventa, a treia localizare a echinococozei = este o infecție cu paraziți (dupa cea hepatica si
cea pulmonara).
Dezvoltarea chistului poate evolua cu:
- modificari morfologice locale: splenomegalie compresiva pe organele vecine (stomac si/sau vasele
splenice, cu aparitia unei hipertensiuni portale segmentare);
- suprainfectarea chistului (abces splenic);
- ruptura in peritoneu, pleura;
- casexie hidatica;
- pancitopenie (sunt afectate mai ales seriile rosie si alba).
Diagnostic :
- radiologic: ascensiunea hemidiafragmului stang, opacitate subfrenica, amprentarea stomacului,
imaginea chistului in cazul calcificarii parietale;
- ecografia: zone hipodense circumscrise;
- CT: zone hipodense
Tratamentul este exclusiv chirurgical. Procedeul chirurgical de electie este splenectomia.

Hematomul Perisplenic

Este o colectie hematica organizata, consecutiva unor leziuni splenice

superficiale.
Diagnosticul se face prin examen ecografic, eventual CT. Evolutia poate
fi complicata prin suprainfectie si constituirea unui abces.
Tratamentul este chirurgical: splenectomie sau, in unele cazuri,
splenectomie partiala.

11
 Infarctul splenic

Este necroza ischemica a tesutului splenic.

Etiologie: afectiuni emboligene, hemopatii maligne, anevrism de artera
splenica, tromboza venei splenice, administrare intraarteriala de vasoconstrictoare
Tabloul clinic - durere vie in hipocondrul stang, marirea rapida a splinei, febra persistenta.
Paraclinic:
- examenul
- scintigrafie
- ecografie
- CT
- angiografie
Tratamentul poate fi:
1. conservator: analgetice, oxigenoterapie, reechilibrare hidroelectrolitica,
monitorizare;
2. chirurgical este indicat: in cazul esuarii tratamentului conservator

Rupturile splinei

Pot interesa o splina normala (rupturi traumatice sau iatrogene) sau o

splina patologica (asa zise rupturi spontane).
Semnele clinice
- durere in hipocondrul stang, care uneori iradiaza in umarul sau omoplatul stang (sindromul
Kehr).
- daca hemoragia interna este mare, tabloul clinic este dominat de socul
hemoragic, iar durerea abdominala devine
Paraclinic
- anemie cu leucocitoza (se va urmari Ht in dinamica);
- punctia abdominala (sange in cavitatea peritoneala);
- radiografia abdominala simpla: cresterea umbrei splenice, amprentarea stomacului, revarsat pleural
stang, hemidiafragmul stang ascensionat, atelectazie pulmonara bazala stanga, fracturi costale;
- ecografia abdominala: marirea volumului, deplasarea si neregularitatea splinei, revarsat lichidian
perisplenic si abdominal;
- CT: evidentiaza rupturi mici, rupturi multiple, hematoame, etc.
Bolnavul trebuie urmarit prin examinari repetate (clinice si paraclinice) la intervale scurte.
Tratament
1. Conservativ: se adreseaza leziunilor minime, si nu au modificari hemodinamice.
Indicatii:
- bolnav stabil hemodinamic, cu leziune splenica minima diagnosticata paraclinic, care nu necesita
transfuzii de sange;
- absenta semnelor de iritatie peritoneala;
- varsta sub 65 de ani;
- fara leziuni abdominale si extraabdominale asociate;
- fara tratament prealabil cu anticoagulante.
2. Chirurgical - este indicat in urmatoarele situatii:
- lipsa certitudinii diagnostice;
- leziune diagnosticata, dar cu instabilitate hemodinamica;
- leziuni viscerale multiple;
- hemoperitoneu;
- semne de iritatie peritoneala.
Splenectomia - extirparea integrala a parenchimului splenic (splina si splinele

12
accesorii) din organism. In cazul in care in organism ramane tesut splenic, vorbim de splenectomie
partiala.
Indicatiile splenectomiei:
de urgenta
- ruptura si plagi splenice (splina traumatica);
- anevrism al arterei splenice rupt;
- infarcte splenice cu semne de iritatie peritoneala;
- torsiunea pediculului splenic;
absolute
- tromboza venei splenice cu hipertensiune sectoriala;
- splina mobila;
- tumori maligne ale splinei;
- chist hidatic splenic;
relative
- unele forme de hipersplenism secundar;
- splenectomia tactica ;
- boala Hodgkin ;
- tuberculoza splenica ;
- tumori benigne ale splinei (chiste neparazitare, angioame) ;
- anevrismul arterei splenice;
- splina mobila;
- SIDA;
- splenomegalia hemodializatilor cronici;

Eventratiile

Def.Desfacerea postoperatorie(sau posttraumatica) a aponevrozelor si a muschilor peretului

abdominal si iesirea sub piele a unor organe ale cavitatii abdominale.Organele raman intotdeauna
acoperite de piele.
Diagnostic
-se pune datorita prezentei cicatricii de pe piele care arata ca acolo s-a efectuat o operatie sau ca a
fost un traumatism deschis in trecut
-la ex.b.se observa o tumora elastica,neregulata,determinata de sacul de eventratie;in acest sac se
gasesc marele epiplon,anse intestinale subtiri si colon
-ele se pot strangula si necroza
Tratament-chirurgical
-evolutia postoperatorie este dominata de calitatea ingrijirii acordate de cadrele medii
-bolnavii trebuie sa ramana imobilizati la pat mai multe zile

Evisceratiile

Def.Iesirea din cavitatea abdominala a unor organe,de obicei ansele intestinalae si marele
epiplon,care nu sunt acoperite nici macar de piele.
Etiopatogenie
-apare fie dupa traumatisme accidentale,fie dupa o operatie la care peretele abdominal s-a desfacut
Diagnostic
-este precedata de evacuarea unei serozitati,relativ abundente printre marginile inciziei cutanate
care imbiba pansamentul
-poate fi urmata de peritonita sau de necroza organelor abdominale
Tratament
-chirurgical

13
Herniile

Def.Iesirea partiala sau totala a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din invelisul lor
normal,printr-un canal sau orificiu preexistent(congenital) sau creat de catre impulsul continuu pe
care-l exercita organul care herniaza.
Clasificare
-hernia inghinala,crurala,ombilicala,epigastrica
-hernia hiatala
-hernia de disc-hernierea unui disc intervertebral in spatiul epidural
-hernia cerebrala-iesirea unei portiuni din creier ca urmare a unui traumatism
-hernia pulmonara-iesirea plamanului sub piele prin lipsa unei portiuni din peretele costal
-hernia musculara-iesirea printr-un orificiu aponevrotic,creat accidental(la sportivi),a unei portiuni
din muschi

Hernia crurala (femurala)

-iese din abdomen pe sub arcada crurala,prin partea interna a inelului femural,deci inauntrul vaselor
femurale,in exteriorul spinei pubisului.
-este mai frecventa la femei si are o mare tendinta la strangulare
-se deosebeste de hernia inghinala prin faptul ca tumora herniara se gaseste dedesubtul arcadei
crurale
-tratament-chirurgical

Hernia inghinala

Este mult mai frecventa la barbati;ea se produce prin canalul inghinal (canalul pe unde testiculul
impreuna cu anexele sale coboara in perioada fetala din abdomen in scrot).
Etiopatogenie
-de-a lungul canalului inghinal exista o zona slaba aponevrotico-musculara,pe unde
peritoneul,impins de un organ abdominal(o ansa intestinala ,de obicei)patrunde in timpul executarii
unor eforturi mari in canalul inghinal
-la batranete,hernia poate sa apara la eforturi mai reduse:mictiune dificila in caz de adenom de
prostata ,eforturi de defecatie la constipati,eforturi de tuse
-pot fi unilaterale sau bilaterale
Simptomatologie
-durere-in regiunea inghinala sau inghinoscrotala;cedeaza imediat in decubit dorsal;cand durerea
este permanenta si puternica inseamna ca hernia s-a strangulat
-prezenta unei tumori in canalul inghinal sau/si in scrot,elastica la palpare , reductibila in
ortostatism si care dispare in decubit dorsal;cand tumora este ireductibila inseamna ca este
strangulate
-prezenta orificiilor herniare dilatate-la palpare se simte ansa care iese din abdomen in canalul
inghinal si care poate cobori in scrot;la efortul de tuse se percepe impulsul la tuse

Tratament
-chirurgical-incizie,gasirea sacului herniar,introducerea organelor herniate in abdomen,rezecarea
sacului herniar,sutura acestui sac la baza

14
Hidrosadenita
Este inflamatia glandelor sudoripare.Aspectul sau clinic este foarte apropiat de cel al furunculului.Se
dezvolta in axila si in reg.perianala acolo unde exista gl.sudoripare in nr.mare.
Nerespectarea unei igiene riguroase,mai ales de catre cei ce lucreaza in praf,iritatiile locale sau
micile excoriatii,pot determina aparitia ei.
Tratament
-incizie prin care se elimina un puroi gros sau seros
-tratament general (antibiotice ,vitamine)
-are mare tendinta spre recidiva

PATOLOGIA STOMACULUI SI A INTESTINULUI SUBTIRE

ULCERUL DUODENAL

Termenul de ulcer=existenta unei ulceratii, adica a unei pierderi de substanta care

intereseaza mucoasa stomacului si duodenului ;este similar cu termenul de ulcer peptic folosit in
literatura anglo-saxona.
Este o af. cr. si recurenta ,profunda si bine delimitata a bulbului duodenal si a canalului
pyloric.Afecteaza la fel de frecvent ambele sexe, apare foarte rar inainte de 15 ani.
-predomina UD fata de UG in raport de 3:1.

Etiopatogenie
- un dezechilibru intre fact. agresivi(HCl si pepsina) si fact. de protectie(mucusul gastric,bicarbonatul
si prostaglandinele)
- infectia cu Helicobacter pylori
- crestarea nivelului gastrinei
- fact. genetici
- gr. sangv. O 1
- fumatul
- anxietatea cr. si stresul psihic-exacerbeaza activit

Simptomatologie
- durerea epigastrica cu caracter de eroziune,taietura sau arsura-apare la 90 min. pana la 3 ore dupa
masa;se amelioreaza la cateva min dupa ingestia de alimente sau dupa administrarea de antiacide;
poate dura zile ,sapt sau luni cu perioade de acalmie(periodicitate-imbraca un caracter sezonier,
primavara si toamna-“marea periodicitate)
- rar-scadere ponderala
- multi pacienti nu prezinta simptome de ulcer

Diagnostic
-prin anamneza corecta
-ex. baritat
-Teste diagnostice pt.H.pylori
-Biopsie+histologie+cultura
-Serologie

Tratament
Obiective:
1.Eradicarea H.pylori
2.Vindecarea bolii

15
A.Tratament medicamentos
-tripla asociere-BISMUT 2 TB/ZI DE 4 ORI/ZI+METRONIDAZOL -1CP. DE 3 ORI /ZI(SAU
CLARITROMICINA -250 MG. DE 4 ORI /ZI)+AMOXICILINA 500 MG DE 4 ORI/ZI(SAU TETRACICLINA)-2
SAPTAMANI ASOCIATE CU UN ANTAGONIST DE RECEPTORI H 2( OMEPRAZOL)-TIMP DE 6
SAPTAMANI-asigura o rata de eradicare de 90%

B.Tratament chirurgical-
-Vagotomie cu antrectomie-2 procedee:
Anastomoza Billroth 1-se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul iar continuitatea tractului
gastrointestinal se reface aducand stomacul restant la duodenul proximal
Anastomoza Billroth 2-continuitatea se reface cu o ansa jejunala
-Vagotomie cu piloroplastie

ULCERUL GASTRIC
Este mai frecvent la barbati, intre 50-60 ani.
Etiopatogenie
-Dezechilibru intre factorii agresivi si cei protectori gastrici
-Infectia cu H.pylori
-Secretia gastrica acida este normala sau redusa fata de UD
-Medicamente(salicilati si alte AINS)

Simptomatologie
-Durerea epigastrica-poate fi precipitata sau accentuata de ingestia alimentelor iar ameliorarea este
dupa antiacide este mai putin frecventa
-Greata, varsaturi
-Scadere ponderala ca rezultat al anorexiei
-Semne de hemoragii digestive superioare ( hematemeza , melena) in caz de perforatie (in 25 % din
cazuri)

Diagnostic
-Anamneza
-Ex. radiologic baritat-este frecvent localizat la nivelul micii curburi
-biopsie-se iau cel putin 6 biopsii din marginea interna a ulcerului
-Teste de diagnostic a H. pylori

Tratament
A.Tratament igieno-dietetic si medicamentos

-Intreruperea utilizarii medicamentelor cu potential ulcerogen

-Evitarea cofeinei, alcoolului

B.Tratament chirurgical-rar este indicat

CANCERUL GASTRIC

Adenocarcinomul gastric(uzual denumit Cancer gastric ) este responsabil pentru 95% din nr. total de
tumori gastrice maligne.Este mai frecvent la barbati,intre 60-70 ani.

Etiologie
-Consumul de alimente conservate,afumate si condimentate

16
-Ulcerul gastric,gastrita produsa de H.pylori
-Fumatul,gastrectomia partiala in antecedente
-Expunerea la radiatii,istoric familial,etc.

Manifestari clinice
-Anorexia
-scadere ponderala
-Hematemeza masiva
-Greata si varsaturi
-Durerea este tardiva si rareori intalnita
-La palpare se poate simti frecvent o masa tumorala abdominala(in 50% din cazuri)

Dg.de laborator
- biopsie
-Radiografie cu bariu
-CT abdominala-pt.stadializarea preoperatorie
-Ecografie endoscopica-ofera date despre profunzimea penetratiei tumorale prin peretele gastric
-Laparoscopia-ca o tehnica de stadializare

Tratament
-in primul rand chirurgical
-gastrectomia radicala subtotala-este excizat 50-85% din stomac+2 cm din duodenul proximal iar
continuitatea este restabilita prin gastrojejunostomie
-splenectomia si gastrectomia totala-cand lez.este extinsa
-radio-si chimioterapia-sunt putin utile,doar in scop paliativ

BOALA CROHN (ENTERITA REGIONALA)

Este un sdr.anatomo-clinic caract. printr-o inflamatie granulomatoasa,nespecifica,necrozanta si
cicatrizanta.
Etiopatogenie -necunoscuta

Simptomatologie -variata si inselatoare

-Forma acuta-apare mai ales in copilarie,cu debut brusc si semne de apendicita acuta
(durere,greata,varsaturi,febra,aparare sau contractura musculara in fosa iliaca dr.);frecvent apare
diareea .

-Formele cronica
-Forma colitica-dureri in fosa iliaca dreapta la 5-6 ore dupa mese , diareea cu scaune sangvinolente
-Forma ocluziva
-Forma pseudotumorala(supurata)-are tendinta la fistulizare-se manifesta prin dureri,fenomene
subocluzive si diaree

Diagnostic - investigatii
-ex.baritat per os
-laparotomie exploratorie

Tratament -se stabileste in fc.de forma clinica

A.In formele ac.-trat.medic.
B.In formele cr.
-initial trat.medic.
-trat.chir.in al 2-lea sau al 3-lea an de evolutie

17
Indicatia interventiilor chirurgicale este data de:
-Repetarea hemoragiilor
-Agravarea starii de denutritie
-Instalarea ocluziei sau a altor complicatii(abcese,fistulizari)

SARCOMUL INTESTINAL

Este o tumora maligna a intestinului subtire ce apare mai des la varstele tinere.

Simptomatologie
-Tulburari dispeptice: dureri abdominale difuze,intermitente,alternanta de diaree cu
constipatie,greata
-Subocluzii intermitente: colici intestinale cu sediul mezogastric urmate de borborism,emisie de gaze
si materii fecale(sdr. Konig)
-Hemoragii digestive
-anemie secundara hipocroma
-Rar-tumora palpabila pe intestine

Diagnostic
-Radiografie abdominala pe gol(in ortostatism si in decubit lateral)
-Ex.baritat
Tratament -chirurgical - extirparea tumorii

TUMORILE BENIGNE DE INTESTIN SUBTIRE

Sunt mai frecvente decat cele maligne,aparand mai ales la femei.

Sunt:
-Polipii adenomatosi
-Leiomioamele
-Fibromul

1.Polipii adenomatosi
Se prezinta fie ca o tumora unica(polip solitary),fie ca formatiuni multiple(polipoza difuza).
Aspecte clinice
-o parte din ei sunt complet asimptomatici,fiind descoperiti cu ocazia unei interv.chir.sau la necropsie
-frecvent tb.clinic este complicat de sangerari int.,ocluzii sau subocluzii si degenerare maligna
Tratament
-polipectomie
-se recomanda sa fie examinate si celelalte segmente digestive

Patologia intestinului gros

DIVERTICULOZA COLONULUI

Def.Reprezinta o herniere a mucoasei produsa prin disocierea peretului muscular al

intestinului.Hernia diverticulara se formeaza in special in zonele slabe ale peretului colic.
Diverticulii apar in nr.mare pe toata suprafata colonului,dar frecventa maxima(70%)se constata la
nivelul sigmoidului.

18
 Etiopatogenie
Apar ,de regula ,peste 40 ani,mai ales la femei,datorita incarcarii grase a subseroasei si a ciucurilor
epiploici si datorira slabirii tonicitatii musculaturii intestinale.
Mec.producerii diverticulului nu este pe deplin elucidat;se pare ca act.neconcordanta a
musculaturii circulare si longitudinale det.formarea unor presiuni inalte in lumenul colic care duce la
hernierea mucoasei.Cresterea pres.colice este mai frecventa la b.cu “colon spastic”,colon iritabil, si la
cei cu tendinta de constipatie.

Simptomatologie
-poate evolua mult timp asimptomatic
dureri abd.difuze,mai accentuate in fosa iliaca stg.
Constipatie,meteorism
Greata,astenie fizica
Scaunul are aspect normal,uneori cu mucus in exces sau striuri de sange

Diagnostic
Ex.radiologic-irigografia
Colonoscopia

Tratament
A.Medical-regim alimentar fara alimente dure(nuci,struguri,seminte de fructe,etc.),cu un aport
celulozic corespunzator,pentru a evita constipatia
-inaintea trat.este obligatoriu sa facem un ex.coproparazitologic si sa efctuam o cura cu
Metronidazol daca este necesar
B.Chirurgical-colectomie segmentara-decizia se ia intraoperator
-forma pseudotumorala,fistulele colovezicale,colovaginale necesita int.chir.

RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA

Este o forma particulara de diaree,localizarea bolii fiind initial la rect apoi si la colon.
Etiopatogenie -cauzele bolii raman neprecizate
Tb.clinic
I.Perioada de debut-ap.brutal,dupa un soc afectiv
-tenesme ,rectoragii,scaune cu mucus(glera)

-febra ,astenie
II.Perioada de stare
a)simptome digestive
DIAREEA –SEMN MAJOR-4-15 scaune /zi,sangvinolente,purulente uneori
Dureri abdominala sub forma de colici intense ,localizate periombilical ,in flancul si fosa iliaca stg.
Tenesme urmate de scaune muco-sangvinolente
b)semne generale
Febra 39-40-in formele acute
Astenie
Scadere ponderala mare pana la 15-20 kg
Investigatii
Radiografie abdominala simpla
Irigografia si irigoscopia
fibrocolonoscopia+biopsie
Complicatii
perforatia colonului
abcese peritoneale,hemoragii masive

19
 stenoze rectale si colonice
malignizarea lez.
Tratament
- Spitalizare si repaus la pat
- Alimentatie saraca in reziduuri care sa nu irite mucoasa colica;sunt interzise laptele,varza,fasolea -
,telina,afumaturile ,tocaturile si conservele
- Reechilibrare hidroelectrolitica si proteica+sange
- Trat.medicamentos
- chirurgical
APENDICITA

Etiopatogenie
-prin obstructia lumenului datorita:
Fecalitilor
Bariului neeliminat in urma explorarilor radiografice ale tractului digestiv
Samburilor de fructe si legume
Viermilor intestinali(ascarizi)
Manifestari clinice
1. Durere abd.initial difuza apoi localizata in hipogastru sau periombilical
2. Anorexia-la 95% din cazuri este primul simptom
3 Voma
4.Constipatie anterioara durerii,multi resimtind defecatia ca o usurare a durerii
5. Diaree,in special la copii
6 B.prefera pozitia in supinatie,cu piciorul dr.flectat pt.a ameliora durerea
Semne fizice:
Sensibilitate maxima abd.
Aparare musculara la durere in fosa iliaca dr.indicand iritatie peritoneala
Semnul Rowsing-durere in fosa iliaca dr.cand se exercita o presiune palpatorie in fosa iliaca stg.(semn
de iritatie peritoneala)
Hiperestezia cutanata in fosa iliaca dr.
Rezistenta musculara la palparea peretului abd.
Analize de lab.
Leucocitoza-10000-18000/mm3.
Radiografie abd.pe rol-putin utila,posibil fecaliti
Tratament
-antibioticoterapie preoperatorie pt.a evita complicatiile infectioase
A.Apendicectomia clasica
B.Laparoscopia-este utila la femeile tinere de varsta fertila si la b.obezi
-avantaje:
Scaderea inf.postoperatorii
Diminuarea durerii
Reducerea duratei de spitalizare
Reintegrare mai rapida in munca

OCLUZIA INTESTINALA

Def.Oprirea completa si persistenta a tranzitului intestinal cu imposibilitatea evacuarii de materii

fecale si gaze.
Clasificare
1.mecanice-date de obstruarea lumenului intestinal
2.functionale-au ca substrat stimuli nervosi determinati de cauze variate

20
 Etiologie
1.Ocluzii mecanice-
Obstacole intrinseci-tumori intestinale,corpi straini,procese tuberculoase intestinale,fecaloame
Obstacole extrinseci-o brida de neoformatie care poate inconjura o ansa intestinala:
-un inel de eventratie sau herniar
-procese inflamatorii
-tumori din afara intestinului
-volvulus intestinal=rasucirea anselor intestinale
2.Ocluzii functionale: direct de la intestine, de la nivelul vaselor mezenterice, intoxicatii profesionale
sau voluntare

Simptomatologie
 Durere cu caracter colicativ,spasmodic,intermitent,foarte vie
 Oprirea evacuarii de materii fecale si gaze-simptomul care eticheteaza o ocluzie
 Meteorism abdominal
 Clapotaj intestinal-prin percutarea mai puternica a peretului abdominal,se pune in
evidenta un zgomot caracteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer
 Varsaturi fecaloide
 Alte semne-scaune sanguinolente ce preced ocluzia
 Ondulatii peristaltice ale peretului abdominal
 Prezenta unei tumori la palparea abdomenului

Explorari paraclinice
a)hemoleucograma: Ht-crescute datorita hemoconcentratiei,prin pierderea de plasma
-K si N-crescute
-Cl-scazut
b)radiografie abdominala pe gol

Tratament
Obiective
Reechilibrarea hidroelectrolitica
Rezolvarea cauzei de ocluzie
Profilaxia recidivelor
Decompresiunea abdominala-are in vedere scaderea presiunii intraluminale,ridicarea obstacolului si
reluarea tranzitului;
Rezolvarea cauzei care a produs ocluzia
Tratarea fistulei anastomotice,abcesului peritoneal,pancreatitei,etc.
Rezectii de intestine cu anastomoze diverse in caz de tumori,stenoze,traumatisme,etc.
Extragerea obstacolelor intraluminale(calculi biliari,ascarizi)
Sectionari de bride sau aderente,associate sau nu cu rezectii de anse
Devolvulari de anse
Rezolvarea cauzelor de strangulare
Profilaxia recidivelor
Spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea lor cu epiploon
Enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o noua volvulare si asigura peristaltica normala
Sutura breselor si a spatiilor decolate ce reduc posibilitatea de telescopare si strangulare

21
 CANCERUL RECTAL

Etiopatogenie -inca nu exista afirmatii certe

-factori ce maresc riscul :
o Regim bogat in proteine(carne rosie)
o Grasimi saturate,alcool(in special bere)
o Tutun(mai ales la barbati,la 35 ani)
o Hormonii-femeile fac mai rar
-factori care diminua riscul:
o Fibrele alimentare
o Legumele-brocoli,varza,napii,conopida
o Calciul si vitamina D
o Vitaminele A,C,E si β –carotenul
Tb.clinic
o evolueaza multa vreme asymptomatic
o Modificari ale ritmului defecatiei
o Alternanta de diaree cu constipatie
o Tenesme,dureri
o Sange proaspat ce se aseaza pe suprafata bolului fecal
o Mucus amestecat cu un scaun fluid si sange
o Anorexie,scadere ponderala
o La tuseul rectal-formatiune ferma care lasa sange pe manusa examinatorului
Investigatii
o Radiografie abdominala simpla-in urgente,pt.ocluzie sau perforatie intestinala
o Clisma baritata
o CT
o Rectosigmoidoscopia cu biopsie
o Colonoscopie
o Markeri tumorali serici-Ag carcinoembrionar
Tratament
A.Chirurgical-principala metoda de tratament -obiective-ablatia rectului tumoral
B.Local-electrocoagularea tumorii,crioterapia,iradierea de contact,excizia locala,,laserterapia
C.Chimioterapia-raspuns dezamagitor

CANCERUL COLONULUI

Etiologie-necunoscuta
-factori de risc si care diminua riscul-la fel ca la cancerul rectal
Tablou clinic
o Manifestari generale-inapetenta,astenie,scadere ponderala,subfebrilitate,febra
o Tulburari de tranzit intestinal:
Initial apare tendinta la constipatie,ce se agraveaza progresiv si nu cedeaza la laxative si purgative
In localizarile sigmoidiene si ale valvulei ileocecale intalnim scaune diareice cu caracter dizenteriform
Alternanta constipatie-diaree
o Durerea-in fazele incipiente este vaga,devine intermitenta si sub forma de crampe in starile
subocluzive;cand este constanta este semn de MTS
o Hemoragia-poate fi evidenta sau oculta,cu sange de culoare inchisa (in leziuni proximale) sau rosu
proaspat(in tumori ale colonului descendent sau sigmoid)
o La palpare-este accesibila tumora primara localizata pe cec,colon ascendent,descendent,transvers si
sigmoid

22
 Investigatii
Irigografia-metoda cea mai eficienta de dg.
-3 imagini sunt tipice:lacuna,stenoza(colonul are aspect de “cotor de mar” )si stopul(cand tumora
obstrueaza complet lumenul)
Colonoscopia+biopsia

Ecografia abdominala-evidentiaza prezenta MTS

CT, RMN
Tratament-chirurgical
A.Operatii radicale:
Hemicolectomia dreapta-cand tumora este pe cec,colonul ascendent,1/3 proximala a transversului-
presupune indepartarea ultimilor 10 cm din ileonul terminal,cecul,ascendentul si 1/3 proximala a
transversului ,la bolnavii varstnici,tarati,obezi;refacerea continuitatii tubului digestiv se face printr-o
anastomoza ileo-colica
Rezectia de colon transvers
Rezectia rectosigmoidiana pe cale anterioara cu anastomoza colorectala intrapelvina
Rezectii multiviscerale-cand sunt invadate structurile invecinate
B.Operatii paliative-sunt acelea in care tumora ,MTS sau tesutul tumoral raman pe loc
-obiective:imbunatatirea confortului pacientilor,prevenirea unor complicatii
acute,ameliorarea prognosticului

BOALA HEMOROIDALA

Hemoroizii=dilatatia anormala,varicoasa a venelor hemoroidale.

Etiopatogenie
Constipatie,diaree,colita
Obstacol tumoral sau tromboflebitic pe calea evacuarii normale a fluxului venos
Se intalnesc frecvent la cei cu viata sedentara,la soferi,obezi
Tulburari hormonale
Clasificare
Hemoroizi externi-se gasesc dedesubtul sfincterului anal-sunt vizibili direct
Hemoroizi interni-deasupra sfincterului anal,pot fi vazuti doar cu ajutorul rectoscopului
Simptomatologie
prurit anorectal;scurgere sero-purulenta,mucoasa
prezenta bureletelor hemoroidale interne si externe
rectoragia,durere moderata
prolaps de mucoasa cu burelete hemoroidale
Investigatii
tuseu rectal
rectisigmoidoscopie
Tratament
-in stadii incipiente:
regim igienodietetic-evitarea excesului de alimente,condimentelor,cafelei,alcoolului
toaleta locala riguroasa ,dupa fiecare defecatie,tamponarea regiunii cu un prosop moale
evitarea constipatiei,sedentarismului
folosirea unor supozitoare de glicerina,hemorzon
-in caz de hemoroizi mari,interni:scleroterapie cu Fenol 5% in ulei vegetal
-in caz de prolaps hemoroidal-acesta trebuie reintrodus cu blandete deasupra sfincterului anorectal
-in cazuri de tromboza-trombectomia
-in caz de recidiva,de hemoroizi procidenti,de tendinta la tromboza hemoroidala,cand hemoroizii
sangereaza permanent-cura chirurgicala=ligatura hemoroizilor sau extirparea acestora

23
 FISURA ANALA

Este o ulceratie triunghiulara sau ovalara localizata in 90% din cazuri la nivelul comisurii posterioare
anale.
Etiopatogenie
-se intalneste mai des intre 40-60 ani,la femei
-factori implicati:
 terenul,preexistenta hemoroizilor
 traumatismele,infectiile locale cronice
Simptomatologie
durerea-incepe in timpul defecatiei cu o senzatie de sfasiere-arsura
-urmeaza o perioada de acalmie de cateva minute
-reapare cu o intensitate sporita 15-30 minute
-uneori durerea paroxistica persista si intre scaune ,modificand comportamentul b.-acesta devine
iritabil,are insomnii,inapetenta,scadere ponderala
contractura sfincteriana
ulceratia
rectoragii mici
la inspectia anusului-se evidentiaza prezenta hemoroidului santinela
Diagnostic
pe baza anamnezei
tuseu rectal sub anestezie
rectoscopie
Tratament
in fisurile simple-
trat.medical-combaterea durerii si a spasmului sfincterian
-injectii subfisurare cu Novocaina 2% sau Xilina 1%
-injectii slerozante
-dilatatie anala cu sau fara cauterizarea ulceratiei
in fisurile vechi ,complicate:
-excizia ulceratiei si a leziunilor associate
-sfincterotomie interna paramediana mai ales cand exista o scleroza a sfincterului anal
in fisurile asociate cu hemoroizi voluminosi:
-trat.chirurgical al fisurii
-trat.radical al hemoroizilor

PATOLOGIA ESOFAGULUI
STENOZELE SAU STRICTURILE ESOFAGULUI
Stenoza esofagiana=ingustarea lumenului esofagian datorita oricarui mecanism cu exceptia
cicatrizarii vicioase
Strictura=cicatrizare vicioasa
Etiopatogenie
- leziuni mecanice-corpi straini
- esofagite in cursul bolilor infectioase(angina difterica,febra tifoida,etc.)
- ingestie voluntara sau accidentala de substante caustice(cauza cea mai frecventa)
- ulcerul peptic esofagian
- sifilisul,etc.

24
 Simptomatologie
- disfagia-progresiva,la inceput pt. solide,apoi semisolide si lichide-este semnul cel mai
frecvent
- regurgitatia si varsaturile insotite sau nu de dureri retrosternale-sunt caracteristice:
 in stricturile superioare-regurgitatia este imediata cu alimente nedigerate
 in stricturile joase-regurgitatia este tarzie si fetida
 scadere ponderala pana la casexie

Diagnostic-se stabileste prin:

 anamneza corecta
 ex. radiologic-apare un traiect esofagian filiform,neregulat
 esofagoscopie cu biopsie

Tratament-se face in functie de faza evolutiva a leziunilor esofagiene

1.In faza de esofagita cr.-trat. conservator prin dilatatia stenozelor ,de 2 ori /saptamana,cu
dilatatoare de calibru 20-22 la adulti si 15-17 pt. copii,insotite de controlul periodic al
rezultatelor

2.In faza de stenoza organica-trat. chirurgical care urmareste:

- crearea unei posibilitati de alimentare a b., ca urmare a suprimarii tranzitului

esofagian-gastrostomia,jejunostomia(cai temporare)
- restabilirea tranzitului oro-gastric-prin esofagoplastii (inlocuirea esofagului patologic
cu un segment al tubului digestiv;materialul folosit poate fi:stomac,jejun,colon )

- a.Esofagoplastiile cu stomac-cel mai practic si mai folosit procedeu este procedeul

DAN GARILIU-consta in confectionarea unui tub gastric din marea curbura,folosind
vascularizatia splenica
b.Esofagoplastia cu ansa jejunala-procedeul HERZEN-utiliz. ansa jejunala izolata

c.Esofagoplastia cu colon—se utiliz. cand stomacul are lez. ce-l fac inapt pt.
esofagoplastie;se pot folosi:
- colonul transvers-proc.KELLING
- colonul ascendent-proc. ROITH
- colonul descendent +transvers-proc.ORSONI

CANCERUL ESOFAGIAN

Este o afect. frecventa si grava,reprezentand 80-86% din bolile esof.Este de 4 ori mai
des intalnit la barbati,intre 50-60 ani.

Etiopatogenie
- lez.iritative cr.esof.
- leucoplazii luetice
- cicatricile dupa arsuri prin substante caustic
- ulcerele peptice,tumorile benigne esof.
- diverticulii esof.

25
 Simptomatologie
- disfagia-primul semn-initial minora,pt. alimente solide, apoi pt. Lichide
- durerea-cu 2 forme:
 la deglutitie-in Ca.segm. sup.-este provocata de trecerea alim.
 permanenta-retrosternala sau mediastinala-in Ca. jos situate
 sialoreea-sec. afectarii nervilor vagi-in Ca. sup.
 regurgitatiile si halena fetida-mai putin importante

Alte semne de vecinatate:

-raguseala(prin paralizia n. recurent)
-crize de dispnee
-aritmii cardiac
-casexia

Investigatii

ex.radiologic baritat al esofag.-rigiditatea per. esof.;incontinenta cardiei;imagine

lacunara in lumen;imagine de ulceratie maligna;dilatatia esof. supraiacent
obstacolului;imagine de stenoza filiforma

esofagoscopie cu biopsie

Tratament-este prin excelenta chirurgical

a.Metode paliative-

gastrostomia-indic. la Ca.avansate,la tarati si batrani

anastomozele esogastrice paliative-in Ca. jos situate, inoperabile

b.Metode de exereza-la b. cu stare gen. buna cand tum. nu este extinsa la organele
vecine;exereza trebuie sa fie larga,sa treaca mult deasupra tum.(min. 5 cm) si sa
ridice tes. periesof.

esogastrectomie polara sup.-in Ca. esof.abdominal si toracic inf.

esofagectomie largita-in Ca. 1/3 medii a esof.;continuitatea tranzitului se face fie cu

o ansa jejunala izolata,fie cu stomacul ascensionat in torace,fie cu colonul

esofagectomia totala-in Ca. 1/3 medii esof.

26
 VARICELE ESOFAGIENE
Sunt dilatatii permanente si deformante ale venelor din reteaua esofagului.

Etiopatogenie
-hipertensiunea portala-se reflecta in in reg. esof. inf. si a cardiei,unde exista una din
comunic. anatomice ale sist. port si cav,prin dilatatiile varicoase ale venelor esofag.
-tumori mediastinale pe sgm cav sup.

Simptomatologie
-tb. clinic al cirozei decompensate
-aparitia varicelor preceda ascita
-singurul semn este hemoragia produsa de ruptura acestora

Investigatii
-ex. radiologic baritat in strat subtire
-endoscopia

Tratament
-scleroza endoscopica a varicelor cu diferite subst.(de ex. alcool absolut)
-chirurgical-in varicele rupte cu hem.-hemostaza prin ligaturi ale acestora

HERNIILE HIATALE

Def.Acele hernii care se produc prin hiatusul esofagian largit anormal.

Etiopatogenie
- factorul congenital
- hipoplazia orificiului esofagian si a struct.conjunctive periesofagiene
- sarcina,obezitatea,efortul

Clasificare
- Hernii paraesofagiene-rare-cardia este in pozitie normala si hernia se produce lateral de
esofag prin migrarea marii tuberozitati gastrice,de obicei inaintea si in stanga esofagului
- Hernii cardio-esofagiene prin alunecare-cele mai frecvente-in care cardia insotita de o
portiune de stomac aluneca in mediastinul posterior
- Hernii mixte

Simptomatologie
- durere egigastrica si retrosternala,cu iraddiere in spate si spre reg. mamare;ap. frecvent
dupa mese copioase sau in dec. lat. dr.,noaptea
- pirozisul si regurgitatiile postprandiale cu caracter acid
- refluxul esofagian accentuat in poz. aplecat inainte sau semnul „siretului”
- in herniile voluminoase:palpitatii,dispnee,crize anginoideanemia de tip feripriv

Investigatii
- ex. radiologic-prin pasaj baritat in ortostatism si in poz.Trendelenburg(semnul”siretului”)
- endoscopia

Complicatii
- esofagita peptic
- hemoragia digestiva

27
 - complicatii mecanice-compresiuni ale plamanului,inimii,strangularea sau incarcerarea
- herniei cu sau fara perforatia pungii herniare

Tratament
- unele hernii mici,fara semne functionale,nu necesita trat.
- trat. medical-priveste esofagita de reflux:regim igieno-dietetic,postural(evitand dec.
postural),alcaline,antispastice
- trat. chirurgical-reducerea herniei si ingustarea hiatasului largit prin sutura pilierilor cu fibre
neresorbabile

Peritonita

Inflamarea peritoneului urmata de dezvoltarea unui sdr.patologic ce impune un tratament de

urgenta,adecvat cauzei care a produs peritonita.
Etiopatogenie
-Peritonita acuta difuza secundara-este determinate de patrunderea germenilor pe mai multe cai:
-Prin perforarea unui organ cavitar datorita unui process patologic al acestuia
-Prin perforarea unui
organ cavitar datorita unui traumatism abdominal
-Prin infectarea peritoneului datorita unui agent vulnerant(arma alba,glonte)
-Prin insamantarea peritoneului pe cale hematogena
-Pe cale genitala la femei
-Peritonita acuta primitiva-in special la sugar si la copii;insamantarea se face pe cale hemtogena sau
limfatica,de la focare situate la distanta de abdomen;germenii cei mai intalniti
sunt:pneumococul,gonococul,streptococul,stafilococul

Simptomatologie
-Semne locale-
-Durerea –extrem de vie ;se localizeaza in functie de organul perforat
-“strigatul Douglas-ului”-durere vie declansata de palparea peritoneului prin intermediul peretului
vaginal si rectal
-semnul Blumberg pozitiv-durere vie la retragerea brusca a mainii de pe peretele abdominal
-Contractura peretului abdominal-degetele nu pot invinge tonicitatea muschilor abdominali
contractati reflex (abdomen “de lemn”)
-Apararea musculara
-Greata,varsaturi,retentie de urina,meteorism
-Pneumoperitoneu-aer in peritoneu-se evidentiaza pe radiografie sub forma unei semilune intre
cupola diafragmatica si ficat

Semne generale
-Alterarea starii generale
-TA scade,tahicardie,febra
-Facies tipic-agitat,palid,transpirat

Investigatii
-Leucocitoza
-Scaderea masei circulante,dereglarea ionogramei sangvine

Tratament
-principii generale:
-Evacuarea puroiului din cavitatea peritonela in cazurile grave,sosite tarziu care nu suporta o
interventie completa

28
-Incizii in una sau in ambele regiuni iliace
-Spalarea peritoneului cu ser fiziologic cald,aspirarea lichidului peritoneal si introducerea tuburilor de
dren
-Reechilibrare hidroelectrolitica cu aspiratie gastrica,antibiotice,vitamine
-Cand starea b.este buna-se trateaza radical leziunea cauzala

Plagi abdominale

Se definesc prin existenta unei solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.

Clasificare/etiopatogenie
-Penetrante-in care peritoneul comunica cu exteriorul;pot fi:
-Simple-cand deschid peritoneul dar nu intereseaza nici un organ
-Cu leziuni viscerale
-Cu leziuni complexe
-Nepenetrante-nu intereseaza peritoneul;pot fi:
-Simple-fara leziuni viscerale
-In seton-plaga are un orificiu de intrare si unul de iesire(arme de foc)

Examen clinic
-trebuie sa se
faca rapid,impletindu-se cu gesturile de reanimare
-se evalueaza functiile vitale,se evidentiaza starea de soc,se face un prim bilant al leziunilor
-Inspectia-poate constata:
-Leziuni tegumentare:plagi,echimoze,excoriatii
-Bombarea circumscrisa a tegumentelor(revarsat serohematic,hematom)
-Hernii,eventratii,evisceratii posttraumatice
-Scurgeri de continut patologic prin plaga(suc gastric,bila,continut fecaloid,,urina)
-Deformari ale toracelui,coloanei,bazinului sau ale membrelor
-Palparea-evidentiaza durerea,contractura musculara,apararea musculara
-Percutia-in sdr.de iritatie peritoneala,evidentiaza durerea la lovirea usoara cu degetele
flectate(semnul clopotelului)
-Ascultatia-in leziunile unui viscer cavitar-lipsesc zgomotele peristaltice in peste 90% din cazuri
-Tuseul rectal sau/si vaginal-este obligatoriu-durerea provocata la palparea fundului de sac
Douglas,bombarea acestuia sau impastarea dureroasa traduc un revarsat intraperitoneal

Explorari paraclinice
-Ex.de laborator-Ht,Hb,leucocite,gr.sangvina,Rh,transaminaze,teste de coagulare,ex.urinii
-Ecografia,CT
-Punctia abdominala+frotiu si insamantari pentru decelarea germenilor si a sensibilitatii lor la
antibiotice
Tratament-in functie de organul afectat

29