Proces-verbal

Încheiat azi, 18.08.2015, ora 9.00

Cu prilejul desfăşurării întrunirii metodice a profesorilor de limba și literatura

română în cadrul seminarului de instruire

Tema: “Evaluarea competenţei de argumentare în discursul scris şi oral:criterii, grile,

descriptori”

La întâlnire au fost prezenți 48 de profesori.

Şedinţa este deschisă de d-na Sultan-Vîrlan Natalia, care salută participanţii şi prezintă
ordinea de zi:

1. Incluziunea în procesul didactic: adaptări curriculare

2. Cadrul de organizare a orelor opționale la disciplină
3. Analize, constatări, sugestii în baza rezultatelor la sesiunea de examene 2015
4. Sugestii metodico-practice cu referire la procesul de atestare a cadrelor didactice
5. Auxiliare didactice în procesul educațional

Obiectivele propuse au fost:

1. Analiza rezultatelor monitorizării procesului educaţional la LLR/LU pentru anul de
studii 2014-2015;
2. Trasarea direcţiilor prioritare în organizarea procesului educa educaţional la
LLR/LU pentru anul de studii 2015-2016

Pentru început, doamna Natalia, prof. metodist a adresat un cuvânt de bun venit
participanţilor şi a vorbit despre nobila profesie a celor din sală.

Moderatorul întâlnirii, a analizat şi apreciat activitatea la nivel raional a profesorilor de

limbă română, menţionând realizările şi insuccesele pe parcursul anului 2014-2015. Totodată,
a prezentat specialistul SAP, Victoria Vicol, care a ținut un discurs cu referire la incluziunea
copiilor cu cerințe educaționale speciale în procesul didactic.

Doamna Vicol a explicat ce însemnă termenul de EDUCAȚIE INCLUZIVĂ,

E– EDUCAŢIE PENTRU TOŢI
D– DREPTURI EGALE, DIFERENŢIEREA INSTRUIRII
U – UNICITATEA PERSOANEI
C – COMPENSARE
A – ADAPTĂRI CURRICULARE
T– TERAPII SPECIFICE
I – INTEGRARE
E – EGALIZAREA ŞANSELOR

I– INDIVIDUALIZAREA INSTRUIRII
N – NORMALIZARE
C– CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE
L – LUCRUL ÎN ECHIPĂ
U – URMĂRIREA PROGRESULUI
Z– ZDROBIREA SEGREGĂRII
I – INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI
V– VARIABILITATEA MATERIALELOR DIDACTICE
A– ACCESIBILITATE, apoi a ținut să prezinte o diferențiere între Curriculum adaptat vs cel
modificat.

CURRICULUMUL poate fi adaptat sau modificat pentru a satisface nevoile copiilor și

elevilor cu cerințe educaționale speciale, modul de parcurgere a curricumului este reflectat în
planul educațional individualizat pentru copilul/elevul cu cerințe educaționale speciale. Dna
Victoria Vicol a finalizat discursul cu recomandări privind adaptările în procesul educaţional
incluziv.

Natalia Sulatn- Vîrlan a continuat cu cadrul de organizare a orelor opționale la

disciplină. Planul-cadru de învățămînt oferă fiecărui elev posibilitatea de a opta pentru diferite
discipline opționale. Disciplinele opţionale reprezintă componenta flexibilă a Planului-cadru
de învățămînt, menită să contribuie în mod prioritar la dezvoltarea unor competențe
transversale. Domeniile prioritare includ: 1. Antreprenoriatul, creativitatea și inovația

2. Educația interculturală

Tot aici au fost enunțată metodologia existentă: Orele opționale pot fi realizate în
clase sau în grupe a cîte, cel puțin, 12 elevi în localitățile rurale și, cel puțin, cîte 15 elevi în
localitățile urbane.

• Dacă grupa este constituită din elevii unei singure clase, orele opţionale se
înregistrează în catalogul clasei. Dacă grupa include elevi din mai multe clase, orele se
înscriu într-un catalog special de evidenţă
• Orele opţionale se tarifează similar orelor din trunchiul comun. Orele opționale nu
pot fi utilizate pentru extindere la disciplinele obligatorii.

• La disciplinele opţionale, în ciclul gimnazial și liceal, evaluarea se realizează ca şi la

disciplinele obligatorii.

Se trece la discutarea următorului punct din agenda întâlnirii. Doamna Ludmila

Bosîi vorbește despre constatările făcute în urma sesiuni de examene 2015,
bacalaureat. Primul lucru pe care l-a menționat este atitudinea greșită pe care a avut-o
poporul pe parcursul ultimilor zece ani față de educație, pentru că s-a educat acestor
copii și tineri o atitudine incorectă față de efortul, față de sistemul educațional și față
de așteptările pe care le are societatea vizavi de acest proces. Probabil că încet-încet,
se va schimba această atitudine, încercând să-i motivăm pe tinerii să învețe, dar
această schimbare sau compensare pentru lucrurile care nu s-au făcut timp de 12 ani
nu poate să se realizeze pe deplin într-un an. Următorul element este calitatea predării.
S-a vorbit cu mai multe ocazii despre faptul că aceasta, dar și calitatea profesorilor,
capacitatea noastră de a aduce și a menține în sistem profesioniști este o provocare,
pentru că de aici se culeg roadele.

Cît despre sesiunea de examene din clasa a IX-a, dna Olga Pralea a ținut să
menționeze că elevii s-au descurcat pe cît posibil, chiar dacă testul și textul ales a fost
unul destul de dificil pentru vîrsta lor. Recomandările dumneaei țin atît de
profesionalismul dascălului cît și de străduința elevilor.

Penultimul punct din agenda zilei a fost discutarea sugestiilor metodico-

practice cu referire la procesul de atestare a cadrelor didactice date de dl Condrea Ion.
În acest context procesul de atestare la gradul didactic I şi Superior ar trebui să se
prezinte ca o paradă (în sensul frumos al cuvîntului). O paradă de prezentări elitare, o
paradă a subiectelor de cercetare, o paradă a ineditului didactic. Se știe că în aceste
comisii republicane de atestare cu espectaţe deosebite, aştept explozii de idei şi uneori
ele se realizează.

Atuul unui profesor adevărat este lecţia eficientă, iar recunoaşterea adevărată
este atunci cînd eşti apreciat ca specialist în domeniul pe care-l profesezi. De aceea
se insistă asupra faptului că seminariile raionale, republicane sunt şansa profesorilor
 buni de a ieşi din anonimat şi de anunţa sociumul că sunt un punct de reper pentru
dezvoltare.

Aceeaşi reţea de seminarii locale şi raionale (în cazul documentării lor)

facilitează obţinerea celor zece credite obligatorii obţinute din stagii diferite de
cursurile de perfecţionare.

În instituţiile de învăţămînt cu număr mare de profesori, aspiranţi la grade

didactice, se poate de organizat inspecţii în cadrul căror aceştia vor prezenta lecţiile
demonstrative, care vor fi asistate nu doar de comisia de atestare din şcoală, ci şi de
specialiştii DÎ.

Favorizează dezvoltarea profesională şi structurarea activităţilor de

monitorizare a procesului educaţional la disciplină pe categorii de vîrstă. Or, pentru
tinerii specialişti este dificil să se încadreze plenar şi plenipotenţiar în activitate, dar la
capitolul energie, ambiţie şi tupeu ei sunt lideri. Şi atunci este cazul să vectorizăm
acţiunile lor întîi în seminarii/ întruniri specializate pentru ei, apoi, cînd au venit în
contact direct cu problemele şi soluţiile disciplinei, se vor încadra mai lesne în
întrunirile generale. Subiectul a fost încheiat cu nota pozitivă din care reiese că
urmărind la procesul de atestare pentru anul de studii 2014-2015, se putea să
conchidem că peste adevăratele valori nici timpul nu trece.

În cel din urmă punct au fost prezentate, de către dna Doroftei Galina și dna
Bosîi Ludmila, auxiliarele didactice în procesul educațional. Broșura de teste pentru
clasa a VII-a, autor Raisa Gavriliță și cea de-a doua Dictarea în școală, autor Tatiana
Cartaleanu. Cartea Dictarea în școală readuce în atenţia cadrelor didactice dictarea, o
formă clasică de evaluare a cunoştinţelor elevilor din toate ciclurile – primar,
gimnazial şi liceal. Volumul cuprinde o sumă de texte cu diverse grade de dificultate,
pe care învăţătorul sau profesorul le va dicta elevilor pentru a le evalua competenţele
şi, totodată, toată informaţia pe care trebuie să o cunoască oricare specialist din şcoală
despre diversele forme şi clasificări ale dictării, despre numărul de erori comise de cei
testaţi şi, respectiv, despre normele de punctare a lor.

În finalul activităţii, dna Natalia, a ţinut să mulţumească participanţilor, urându-

le succes în activitatea pe care o desfăşoară şi încurajându-i să se impună și să reziste pe
tărîmul de pe care pîinea se coace cel mai greu, dar e și cea mai gustoasă.