Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

Influentele masajului asupra organismului

Badiu Adriana Elena
Master kinetoterapie recuperare reeducare
motrica
An 1
2019

1
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

Influentele masajului asupra organismului

Influenţele masajului asupra pielii
 Funcţiile pielii
 Protecţie;
 Termoreglare;
 Excreţie;
 Respiraţie;
 Endocrină.
Efecte directe
 îmbunătăţirea elasticităţii, consistenţei, mobilităţii şi a legăturii
cu straturile profunde;
 îndepărtarea celulelor cornoase descuamate sau pe cale de
descuamare, curăţarea pielii de impurităţi şi stimularea creşterii
celulelor tinere;
deschiderea canalelor de excreţie ale glandelor şi favorizarea
eliminării transpiraţiei şi substanţei sebacee
 păstrarea echilibrului dintre circulaţia periferică şi cea profundă;
 activarea circulaţiei, stimulând schimburile nutritive la acest
nivel prevenind astfel atrofia şi grăbind regenerarea celulelor
tinere;
Efecte indirecte
 contribuie la îmbunătăţirea funcţiei de termoreglare şi la călirea
organismului împreună cu apa, soarele, aerul;

2
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

 păstrarea echilibrului dintre circulaţia periferică şi cea profundă;

 activarea circulaţiei, stimulând schimburile nutritive la acest
nivel prevenind astfel atrofia şi grăbind regenerarea celulelor
tinere;
 contribuie la îmbunătăţirea funcţiei de termoreglare şi la călirea
organismului împreună cu apa, soarele, aerul;
 influenţează funcţiile secretorii ale pielii, sub acţiunea
procedeelor de masaj producându-se în piele o serie de substanţe
hormonale cu acţiune vasomotoare, fapt ce explică apariţia
fenomenului de hiperemie.
 stimularea pătrunderii în organism a unor substanţe
medicamentoase;
 influenţează în sens fiziologic şi curativo profilactic ţesuturile şi
organele profunde pe cale reflexă;
Influenţele masajului asupra ţesutului conjunctiv
Ţesutul conjunctiv are rol în:
 întreţinerea formei şi reliefurilor corpului;
 favorizarea funcţiilor de sprijin şi mişcare;
 protecţia organismului împotriva unor agenţi patogeni;
 regenerarea ţesuturilor şi vindecarea lor după leziuni traumatice,
inflamatorii, toxice etc.
Efecte directe
 întreţinerea şi refacerea elasticităţii elementelor care favorizează
mişcările corpului;
 dezvoltarea tonusului şi rezistenţei elementelor cu rol de fixare
şi protecţie a ţesuturilor şi organelor;

3
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

 menţinerea echilibrului circulator;

 resorbţia depozitelor de ţesut adipos.
Efecte indirecte
 influenţarea circulaţiei sângelui şi a limfei;
 influenţarea schimburilor metabolice, a excreţiei, funcţiilor
hormonale şi reacţiilor neurovegetative;
 stimularea proceselor de vindecare a unor afecţiuni cronice sau
acute, cunoscându-se faptul că în ţesutul conjunctiv se
elaborează mijloacele de apărare a organismului;
Influenţele masajului asupra elementelor aparatului
locomotor
 Muşchii reprezintă cea mai mare parte a ţesuturilor moi ale
corpului. Masând întreaga musculatură scheletică influenţăm
organismul în mod substanţial. În aceşti muşchi se produc
diferite fenomene fizice si chimice, metabolice şi energetice.
Efecte
 îmbunătăţirea proprietăţilor funcţionale ale muşchilor:
excitabilitatea, conductibilitatea, contractilitatea şi elasticitatea
lor;
 relaxarea musculară;
 stimularea creşterii debitului sanguin local, lărgirea capilarelor
şi deschiderea capilarelor de rezervă, accelerarea curentului de
limfa;
 intensificarea proceselor metabolice din muşchi, pentru a
produce energia necesară efortului fizic şi pentru refacerea
rezervelor de glicogen;

4
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

 refacerea după efort şi prevenirea oboselii musculare;

 creşterea capacităţii de contracţie a muşchiului prin excitarea
nervilor motori.
Masajul tendonelor şi a tecilor tendinoase
 au rol static şi dinamic şi sunt sediul unor traumatisme;
 se masează odată cu muşchii datorită legăturilor anatomice şi
funcţionale dintre acestea şi efectele sunt aceleaşi ca la muşchi;
Articulaţiile
Efecte
 activarea circulaţiei şi nutriţei oaselor;
 resorbţia sau împingerea în circulaţia generală a revărsatelor
articulare sau a infiltratelor patologice din ţesuturile
periarticulare;
 prevenirea şi combaterea aderenţelor, retracţiilor, redorilor,
cicatricilor etc..
Oasele
 se bucură de efectele masajului prin intermediul ţesuturilor moi
care le acoperă.
Influenţele masajului asupra circulaţiei sângelui şi limfei
 Prin presiune şi comprimarea vaselor sângele este împins de la
periferie spre inimă, acesta nemaiputându-se întoarce din cauza
existenţei pe traiectul vaselor a unor valvule care asigură sensul
unic al circulaţiei.
 Efectele de durată sau la distanţă sunt atribuite unor mecanisme
de natură hormonală şi pot fi sintetizate astfel:

5
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

 accelerarea scurgerii sângelui din vene şi capilare, golind activ

lichidele din vasele limfatice şi din spaţiile intercelulare;
 diminuarea congestiilor şi stazelor din ţesuturi şi organe,
facilitând circulaţia în artere, scăzând astfel efortul miocardului;
 influenţarea conţinutului vaselor de sânge care prezintă unele
modificări.(creşterea numărului de globule roşii şi albe şi a
cantităţii de hemoglobina);
 reglarea circulaţiei în întreg organismul şi echilibrarea
circulaţiei profunde şi superficiale.
Influenţa masajului asupra sistemului nervos
 Acţiunea manevrelor de masaj excită terminaţiile aparatului
exteroceptor cutanat şi subcutanat, precum şi ale aparatului
proprioceptor din muşchi, tendoane şi articulaţii, care le transmit
centrilor nervoşi, şi apoi pe cale reflexă se răsfrâng asupra
diverselor funcţiuni ale ţesuturilor şi organelor.
 Procedeele şi tehnicile de masaj acţionează diferit asupra
terminaţiilor nervoase periferice: executate lent produc efecte
liniştitoare; executate într-un ritm viu produc efecte stimulative.
Efectele masajului asupra sistemului nervos pot fi sintetizate
astfel:
 activarea funcţiilor şi organelor, creşterea sensibilităţii,
conductibilităţii şi reactivităţii nervilor, prin aplicarea
procedeelor stimulative;
 încetinirea funcţiilor şi organelor, creşterea sensibilităţii,
conductibilităţii şi reactivităţii nervilor, prin aplicarea
procedeelor relaxatoare;
 echilibrarea circulaţiei energetice şi reechilibrarea
neurovegetativă;
6
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

 inducerea unei stări de bună dispoziţie, energie prin masajul

stimulativ şi a unei stări de destindere, deconectare prin masajul
relaxator.
Influenţele masajului asupra ţesuturilor şi organelor
profunde
 Organele profunde nu pot fi influenţate decât pe cale reflexă la o
oarecare distanţă de regiunea masată.
 Astfel masajul capului are un efect liniştitor asupra centrilor
nervoşi şi a căilor nervoase superioare. Masajul spatelui şi
toracelui influenţează aparatele respirator şi circulator.
Respiraţia este activată datorită existenţei unor reflexe cu punct
de plecare aflat în peretele toracic, care determină stimularea
centrilor automatismului respirator.
 Aplicarea unor procedee de masaj pe regiunea precordială poate
accelera sau încetini frecvenţa cardiacă, poate scădea sau creşte
tensiunea arterială.
 Masajul peretelui abdominal, influenţează aparatul digestiv prin
intermediul unor puncte reflexe, existente la nivelul
abdomenului. Astfel se poate remarca îmbunătăţirea digestiei şi
a absorbţiei prin activarea circulaţiei funcţionale, creşterea
secreţiilor şi stimularea peristaltismului, reglându-se astfel
tranzitul gastrointestinal şi pe căile biliare.

Bibliografie
Elena Zamora, Dan-Dragos Craciun – Masaj medical editura
Risoprint Cluj 2007
S B E N G H E, T. R e c u p e r a r e a me d i c a l ă l a d o mi c i l i u l b o l n a v u l u i , E
d i t u r a Medicală, Bucureşti, 1996

7
Badiu Adriana Elena master KRRM an 1

SBENGHE, T.
– Prevenirea suferinţelor musculo-articulare: 10 întrebări şirăspunsur, Editura
Medicală, Bucureşti