Entorsa gleznei

Este o afectiune traumatică a gleznei produsă printr-o miscare fortată peste limitele fiziologice ce
determină leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizează glezna, uneori si ale
cartilajului articular.

Patofiziologie
Entorsa gleznei poate fi împărtită în:
entorsa capsulară anterioară: examinarea descoperă durere la extensia activă a gleznei sau la flexia ei
pasivă maximă.
entorsa medială prin eversiune: este produsă prin rotatia externă si abductia gleznei.
entorsa laterală prin inversiune: este tipul obisnuit de entorsă, cel mai frecvent. Aceste entorse apar
de obicei în timpul mersului sau alergării pe un teren denivelat. Cele mai multe entorse laterale
afectează ligamentul talo-fibular anterior.
entorsa cu diastazis: reprezintă 1% din totalul entorselor de gleznă. Apare secundar unei rotatii
externe foarte mari sau unei hiperextensii a gleznei.Durerea apare sau se accentuează la rotatia
externă sau extensia gleznei.

Clasificare
Entorsa acută de gleznă: se împarte în functie de severitatea leziunilor în 3 grade:
gradul I: ligamentul talo-fibular anterior este traumatizat minor. Nu există rupturi ale părtilor moi. Nu
se constată laxitate ligamentară crescută la testele de stress.
gradul II: ligamentul talo-fibular anterior este rupt partial. Se constată o laxitate crescută la testul
sertarului anterior al gleznei.
gradul III: ligamentul talo-fibular anterior este rupt complet si este afectat întotdeauna si ligamentul
calcaneo-fibular.

În afara rupturii ligamentelor talo-fibular anterior si calcaneo-fibular, în entorsa laterală prin

inversiune pot apărea si alte traumatisme asociate:

 rupturi sau subluxatii ale tendoanelor peroniere.

 neurapraxia nervilor peronier superficial si/sau peronier profund.
 entorsa articulatiei subtalare (frecventă).
 fracturi ale cuboidului.
Tratament
Tratamentul medicamentos cu administrarea de antiinflamatorii si antialgice .
TRATAMENTUL FIZICAL-KINETIC Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare
bolnav in parte si in permanenta adaptat la stadiul bolii.
Obiective:
1)Disparitia sau ameliorarea durerii;
2)Prevenirea, disparitia sau ameliorarea inflamatiei;
3)Mentinerea sau ameliorarea stabilitatii si mobilitatii articulare;
4)Mentinerea sau ameliorarea fortei si rezistentei musculare;
5)Ameliorarea calitatii vietii.

ELECTROTERAPIA
Electroterapia consta în aplicatii terapeutice ale următoarelor tipuri de curenti,pentru efectul antialgic,
antiinflamator.

 curent galvanic
 curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, Trabert
 curenti de medie frecventa
 laser
 unde scurte
 ultrasunet
 diapulse

TERMOTERAPIA
Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in vederea
instituirii programului de kinetoterapie.

KINETOTERAPIA
Entorsa de gradul I:
În general nu necesită tratament profesional si reabilitare. Glezna rămâne stabilă. În functie de
simptome se folosesc:
- gheată local
- pozitia proclivă a piciorului
- medicatie antiinflamatoare
- interzicerea temporară a sprijinului
Reîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să sară doar pe piciorul
traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară.
Entorsa de gradul II si III:
Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul
nechirurgical s-a dovedit suficient. El include:
- diminuarea durerii
- diminuarea tumefactiei
- imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare
- recuperarea muschilor peronieri
- restaurarea miscării normale a gleznei

Tratamentul contine următoarele faze:

a) faza I de tratament :
Tratează sângerarea si edemul prin:
- repaus (mers cu cârjele)
- gheată
- pansament compresiv (sau cizmă gipsată)
- pozitie proclivă
b) faza II de tratament :
Consta în reînceperea recuperării. Aceasta fază începe la 1-3 săptămâni de la traumatism, atunci când
edemul a diminuat mult. Recuperarea este activă. Caută să restaureze proprioceptia, soliditatea
peronierilor si mobilitatea articulară. În afara miscărilor active, se fac si miscări pasive atente,
graduale:
- exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fără rezistentă).
- exercitii pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o
roteste, îsi plimbă piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un fotbalist la antrenament).
- exercitii pentru întărirea muschilor peronieri: eversiuni repetate izotonice si izometrice.
Această etapa durează între 4 si 10 săptămâni, după care pacientii trec la faza a III-a.
c) faza III de tratament :
Constă în reînceperea activitătii sportive. Este important ca înaintea începerii exercitiilor să se pună o
gleznieră. Ea oferă stabilitate mai bună iar contactul cu pielea ameliorează activitatea
proprioceptorilor. Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni
repetate contra rezistentă (elastice, scripeti).
Recuperarea este completă atunci când pacientul poate să sară doar pe piciorul traumatizat fără
durere sau instabilitate.
Pacientii care la 3 luni de la traumatism si după o recuperare completă si corectă mai au simptome, au
cu sigurantă o patologie asociată.
Pentru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul chirurgical.

Protocol de recuperare in entorsa de glezna

Articulatia talocrurala (glezna) reprezinta un complex articular ce permite orientarea piciorului in
toate directiile spatiului, absortia socurilor si transmiterea greutatii spre suportul de sprijin in statica si
locomotie.
Entorsa gleznei apare atunci cand ligamentele care asigura legatura intre oasele piciorului si cele
ale gambei sunt rasucite. Desi frecvente, entorsele gleznei nu sunt intotdeauna leziuni minore.
Aproximativ 25% din cei care fac o entorsa de glezna vor prezenta pe termen lung durere
inarticulatie si o oarecare sensibilitate.

Leziunile ligamentelor variaza de la simple intinderi pana la rupturi partiale sau complete. Ca un prim
pas, se va face o stadializare a leziunii de catre medicul specialist:

 gradul I reprezinta intinderea a ligamentelor, prezentand o usoara sensibilitate, edem

(umflare a gleznei) si rigiditate. Apare durere la mers.
 gradul II reprezinta o leziune partiala a ligamentelor cu durere, edem si echimoza
(invinetire) moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista durere in timpul
mersului.
 gradul III reprezinta ruperea completa a ligamentului afectat insotita de edem si
echimoza severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil, existand o durere
puternica, desi durerea initiala poate sa scada imediat in intensitate.

Simptome
De obicei, este resimtita imediat durerea pe partea pe care s-a produs entorsa. De cele mai multe
ori, glezna incepe sa se umfle imediat si poate sa apara echimoza. Zona afectata este de obicei
sensibila la palpare. Intr-o entorsa usoara, edemul se amelioreaza in cateva zile.
In entorsele mai severe apare incapacitatea de a merge si instabilitate de glezna. Daca o entorsa nu
se vindeca in mod corespunzator, articulatia gleznei va deveni predispusa catre o noua leziune.
Unele persoana acuza durere si edem care persista.

Consultul ortopedic se recomanda în urmatoarele cazuri:

 exista durere moderata sau severa, edem si echimoza severe

 exista amorteli si furnicaturi (parestezii)

Tratamentul corect si exercitiile de recuperare asigura o vindecare corespunzatoare. Daca nu sunt

urmate recomandarile date de medic, glezna poate sa ramana instabila.

Protocol de recuperare
Tratamentul este divizat in 4 faze. Progresul de la o faza la alta depinde de gradul de durere si de
tumefactia locala, cat si de modalitatea de imobilizare a gleznei (fasa elastica sau atela gipsata).

Faza I: pana la 72 ore

Pentru a reduce durerea si tumefactia locala, aplicati gheata pentru 20 minute la fiecare ora.
Compresia gleznei prin fasa elastica va limita edemul local. Glezna trebuie sa fie elevata, pe cat de
mult posibil, tot pentru a minimiza edemul local. Pentru imobilizarea gleznei, pacientul poate primi
recomandarea imobilizarii intr-o orteza de glezna sau intr-o atela gipsata.

Faza II: prima saptamana

Puteti merge si incarca glezna suferinda imediat ce va simtit comfortabil, pentru mobilizare, puteti
folosi pentru inceput o pereche de carje. Folositi-va de durere drept ghid pentru nivelul de activitate
pe care sa-l efectuati.

Dupa traumatism si imobilizare, glezna va deveni rigida. Este important sa redobanditi anvergura
completa a miscarilor gleznei. Ca exercitiu pentru redobandirea acestor miscari, odihniti-va calcaiul
pe planul patului si “scrieti” literele alfabetului cu degetul mare, facand litere cat de mare puteti.

Faza III: a doua saptamana+

Dupa ce durere si edemul local s-au remis, trebuie sa incepeti sa mergeti normal, mentinand totusi o
fasa elastica la nivelul gleznei. Continuati mobilizarea gleznei si intariti-va musculatura cu ajutorul
benzilor elestice Theraband.

Faza IV: variabil

Glezna trebuie sa fie suficient de puternica pentru revenirea la activitatile sportive sau la activitatile
vietii curente. Revenirea precoce poate conduce la reaccidentari sau probleme cronice.

Atunci cand puteti sta pe degete pentru 20 de secunde si sari pe acestea de 10 ori puteti incepe
alergarea. Initial ar trebui sa alergati in linie dreapta pana cand nu veti mai resimti deloc durere. In
momentul in care puteti alerga in linie dreapta fara dureri, puteti incepe exercitii de alergare in zig-
zag sau in 8.

Exercitii
Urmatoarele exercitii vor intari musculatura gleznei si vor dezvolta reflexele gleznei. Executand
urmatoarele exercitii va veti redobandi functionalitatea gleznei si preveni reaccidentarea si
dezvoltarea problemelor cronice.

Eversiunea gleznei
Cu benzi elastice ancorate in jurul picioarelor, miscati-va piciorul accidentat in exterior. Repetati de
30 de ori.

Flexia plantara
Cu benzi elastice ancorate in jurul piciorului, executati o miscare de apasare a pedalei de la masina.
Repetati de 30 de ori.

Dorsiflexia gleznei
Cu ajutorul benzilor elastice ancorate de un obiect dur, retrageti-ve degetele spre genunchi,
repetand miscarea de 30 de ori.

Inversiunea gleznei
Incrucisati-va picioarele, cu piciorul sanatos dedesubt, dupa care, cu ajutorul benzilor elastice,
miscati-va glezna spre interior, repetand aceasta miscare de 30 de ori.

Streching al gambei
Mentineti calcaiul drept pe podea, genunchiul fiind in extensie mxima. Aplecati-va inainte la nivelul
coapselor, mainile sustinand greutatea dumneavoastra. Atunci cand simtiti o intindere usoara la
nivelul portiunii posterioare a gambei si a genunchiului, mentineti aceasta pozitie pentru 15-20
secunde, timp de 3-5 repetari.

Ridicari pe varfuri
Stati cu fata la o masa, avand mainile pe aceasta pentru echilibru si suport. Genunchii vor fi in
extensie maxima. Contractati cvadricepsul si mentineti genunchiul in extensie maxima. Ridicati-va
pe varfuri, mentinand in acelasi timp genunchii in extensie maxima. Mentineti aceasta pozitie pentru
o secunda, apoi reveniti la pozitia de start. Repetati de 20-30 de ori. Pe masura ce va veti simti din
ce in ce mai puternic , va puteti ridica pe degetele ambelor picioare si reveni la pozitia de start doar
cu picorul accidentat.

Echilibrul intr-un singur picior

Incercati sa va mentineti echilibrul doar in piciorul accidentat. Atunci cand va puteti mentine echilibrul
fara probleme, puteti efectua acest exercitiu cu ochii inchisi sau in timp ce kinetoterapeutul va
arunca o minge. Executati acest exercitiu pentru 5 minute.

https://www.scribd.com/doc/80407463/Exercitii-Pentru-Entorsa-Glezna-Prin-Inversie