Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR Roman I., Papuc Gh. 1977 PDF
CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR Roman I., Papuc Gh. 1977 PDF
Gontroiluil
calltntifl produselor
Monuol pentru licee de speciolitote,
gcoli de specioNizore postliceoNo,
;coli de nrol;tri gi gcoli profesionrone
it 'l .?.r t7
l{anualul a fost revizuit pe baza programei gcolare aprobate de
tr{inisterul Educa}iei 9i lnvd}drrlntului.
CoPitoh.rl I
NOTTUNI INTRODUCTIVE
fizice din aceste unit5,!i, care prin activitatea lor au generat produse
sau prestalii de proastd, calitate, rezultind pagube materiale.
tn executarea sarcinilor ee li revin, fnspectoratul General de
Stat pentru Controlul Catitd,fii Prod.uselor eolaboreazd, cu institutele
de sercetdri qi proiectiri, Iaboratoarele de specialitate etc., cooptind
totodatfl, cadre de specialitate pentru efectuarea de cercet5,ri qi exper-
tizeIa produsele Ia care apar in mod. sistematic d.eficienle calitative,
in scopul stabilirii cauzelor gi mdsurilor neces&re pentru imbun5,til,filea
continud, a produselor, prestaliilor qi a proceselor de produafie.
8
Caracteristicile. de calitate a1e produselor se impart in :
caracteristici' atri,but'iae, care se exprimd, printi-un indice cali-
tativ,- c1e exemplu.:..suprafald, lucioasd Jau maid,, suprafald, netedd,, -sari
rugoa,sd,, cu porozitd,li sau fdrd, porozit5,li, memb"aia edstic5,
rigid[ etc. ;
- caracteri,sti,ci' eanti,tarioe, care sint d.eterminate prin mdrin:i
concreie (rn5surabrle),. de
CoPitolurl ll parametri mecanici, electrici, 9T"rypto : d,imensiu_ni, compozllie chimicd,,
fotometrici, t,ermici etc-.
caracteristicile de calitate au apd,rut ca o consecintd, a cerer.ii
univoce a beneficiarilor in aprecierea dai^itd,,tii produselor, a'modului in
CALITATEA $l CR.ITERll DE CALCTATE
care acestea coresprmd destilaliei ]or. In furic{ie de aceslc fenornene
se pot diferenlia urmS,toarele caraoteristici de 'calitate :
caracteristici funclionale ;
- caracteristici
1. CONCEPTUL DE CAL ATE 5I CAMCTERISTICILE DE CALITATE
- caracteristici psihosenzoriale
sociale :
I
- fiabilitate,li mentenabilitate.
- c aractori,sti'c.i,r,e
- funcli,onar,e reprezintd suma parametrilor care
a. Noliunea de ealitate. Calitatea prod"uselol egte o insum'a,ire a caracterizeazd' utrizarea nemijlg_citd, a. unui prodir.; d" exemplu :
caracieristicilor esenliale ale acestora, d"e care depind"e capacitatea lor viteza. qi put'erea unui autovehicul ; precizia ae a oiteritelor
O" *-oo""*pu;ade necesitd,lilor specifice clestinaliei ce o au qi care tre- maqini-unelte ; valoarea nutritivd, qicalorice * $"eruc"hre t alimental
buio realizatS, la un Pre! oPtim. etc. ""ip"o-o"s
tn procesul d"e procluclie se asigurS, totalitatea_ insuqirilor Deci, il
cali- - carocteri,sxi,ci,te
duselor.care
ps,ihosenzori,ate sint acele caracl,eristici ale pro_
pot fi de-terminate cu ajutorut simlurilor omeneqti .uo-ur
tative aie-prod.uselofce se vor etaLa in aria consurnului. l'L":
senzaliilor produse de^ acestea (gusl, miros, vez, aii * senzatie
ai*tiu si ii consum apar dou.5, noliuni, qi anurne : cal,'itatea rapo-rt prod'ucldei,
frig, cald, moaIe, tare). de
if"iiitiit* proitusoloi, Aceste ctouu, no-fiuni slnt,Pitq" {.e
calitat6a prod.ucliei determin6 cali- caraateristi,ca,.soci,a'ld, reprezintd totalitatea caracteristicilor
unui -produs care in-tigrryui intrebrinlirii sale
i;til;'i^i"rdepentten15,, d.eoarece
iXi!" p."a"s"io", "r*u, reintrod,use in protlucfie.,adeter:lind, gi creeaz5, p"o;;;;modificd,ri
asupra mediului inconjud,tor (poluarea";*pi,lo",
#;;tfi iffi "i".i^f " pentrucapd'td' ritlicarea
un
necontenit5, calitd,lii prod uselor - $lsative
biosferei etc.).
-'r- ---^ 7 ,* wr
^tmosferei "qi
i" *6*t sens, calitatea aspect dinauaic'
E'iabilitadea este probabilitatea ca u3 pr.odus sd indeplineasci
cal,i,tatea reprezintd, deci suma acelor proprietd,li ale unui
p.I9g1! - pentru care a fost creat, in
in care acesta poate satisface nevoile societ5'lii funclia decursui unui iniervJa"'ti-p
.*.u iuiiotS, mdsura un moment dat). ti,
iJ priveqte : parametrii tehnico-economici, gradutr rtre finisare
:T ;#;;.-1"
"""*-"u ,iie."i* in care un produs oareoare po1te, rd,spunde - Mentenu,bi,r,i,tatea esteproprie-tatea unui produs cle a fi menlinut
;;";;;;-fti"iitor pentru care a fost dreat qi apoiprocwat de beneficiar, in stare de funcliorare (tle folosire) qi se refeii 6 ;r*;;i; de intre_
;;;;; 1gi realizeaiS, m.isiunea d"atorit5, insugirilor sale calitative. !,inere a acestuia.
b. caracteristiei de ealitate. Produsele au, in general, insuqiri Toate aceste caracteristici calitative ale produselor, pentru
a fi
pot la un moment reliefat-e, trebuie md,swa.te,
oo*urou,*", dar numai unele d.intre ele ,4"1srmina. .comp-arate Di d;i;"d;r"tJ.'bi,' a"u*t
A-t *iit-t6a, iar acestea poarti demrmirea de caractaristici' de calitate- iro*"} de vedere, caracteristicile calitativ"'rt" p"oo""r*roi'se grupeazi,
stat, ln normele i:rterne, caietele d-e sarcini sint astfel :
f""*ir"A^rclele d.e ln
ilr;iiit" condilii tehnice pentru caraoteristicile de calitate esenliale ale direct mr,surabil.e (rulgimea uraui ax de transmisie, grosimea
- greutatea
;;a;*"1 ". pentru estimarea caiitd,liisint unui produs este necesar s5, so
indeplinite'
tablei, un ui u t ilaj, co"nlinutut .r * irrp*ltx!#;il:;'
u"b stan !ii,
;;iii"" dac5, aceste cond'ilii tehnice el,c.);
10 II
indirect md,surabile (puterea unui motor, fiabilitatea unui ruic5,
- mai mult sau mai pulin ridioatd, - calitd,fii
in funclie d"e care se pot
utilai- prin efectuarea de protre de uzurd, etc.) ; raaliza qi mdsurile necesare pentru rid.icarea produselor.
: comparabile obiec?iv cu o mostr5, et-alon (grad-ul de alb al ta un cost maxim ad.misibil, clientul doreqte un produs ale cd,rui
unei tesd,turi, caroiajul unui imprimat textil etc.); rnracteristici funclionale, psihosenzoriale qi de fiabilitate sd,-i aduci
-1 sukriectiv cu mostra etalon (grad" de acoperf i serviciul dorit in oondilii optime, iar producS,torul sd, realizeze aceste
"o-p".abile
salvanice. d.e vopsire sau de finisare); performanle in cadrul acestui pre! (calitate optimd).
determinabile organoleptic (gust, miros, vedere) : - Dgci, un prod.us de calitate presupune un optim atit pentru. bene-
la subansamblu, nnmi,rul
- numd,rabile (num'5,rul de quruburi u:e
de pilule farmaceutice dintr-un arnbalaj, numd,rul de ligd,ri dintr-un
ticiarul prod.usului cit-qi pentm produci,tor. Pentru beieficiar, optti,-
m'izarea costuril,or sale inseamnd, :
pachet etc.). produsului respectiv la un pref maxim admisibil ;
- achizilionarea
caracteristicile calitative atre prod.uselor sint direct legate de menlinerea in stare deplin5, de funo{ionare cu costuri cit nrai
aspecte economice, ctu,t de exemplg, costul unitar, iar pentru mici -posibile;
bunurile de consum - prelul de desfacere. _- pierderi cit mai mici din caaza nefunclionirii.
Imbun5tf,,lirea continuS, a caracteristicilor calitative d.etermin5,, - Dil acest punct de vedere, producs,torul trebuie sd, !ini, seanna de
tn general, modificarea caracteristicilor economice' cerinlele cumpS,rit-orului (beneficiarului de produs), iar pentru a-qi
optimiza cheltuielile sale este nevoit sd, apeleze la u,rmd,toareke posi,-
Dintre pirghiile economice care concur5, la ridicarea continud, a bi,titd,li,
caracte"istidloi calitative, curn ar fi prod.uclia-marf5, vind"utd, 4i
:
tncasatX qi sistemul d.e retribuire' un loc deosebit il ocupd, sistemul de - in concorclanld, c9 nivelul tehlicii qi raportat la oerinleie
preluri. beneficiarului sd, revizuiascd, produsele qi-si 1o apliae tehnol6gii
mod.erne
societillii omeneqti ii sint neoes_are.pro.{usg ale cd,ror valori de I
prin revizuirea ploduselor qi aplicarea altor tehnologii sd,
intrebuin.tar'e sint diierite, pentru destin2lii diverse, refXectate in ,descopere ,si si, apiice numai acele economii care nu scad" calitatea
proluri
- 'ln cliferenfiate, in funclie d'e calitatea lor. produsului qi ln consecinld, nu aduo prejudicii viitorilor beneficiari;
ind.ustria bunurilor de consum sint frecvente cazurile oind
sd, introducd, in viitorul produs cit mai mu-lte elemente care ar
o"rrftemai mulie calitd,li datorit'), specificului procesului de prod"uclie. putea- colduoe ra cit mai urulte econornii beneficiarului in timpurl
A.-;i; prod.use colaterale, cu _caia-cteristici d.e calitate inferioare
exploatS,rii prod.usului.
de bazd, d.ar in iimitele admise consumului public, trebuie
""Ldo*"i"i desfacerii, ins5, ia pre.turi corespunz5tor red.use' Pentru
["=ii11^|" Dupd, cum se observ_d,, calitatea cap5,td, o funclie bine stabilitd,,
-tn sensul
acesfe produse se stabilesc, de regul5,, pre{uri pe calit[1i_;i sortimentet c5, devine ul elernent de optirnizare econornicd, atit pentru
prcluri'care trebuie si reflecte calitatea reald, a produselor. producd,tor cit qi pentru cumpd,rd,tor.
* 'In
schimb, in ind.ustria constructoare d.e ryaqini nu se pot ad.mite caracteristicile tehnice sint esenliale pentru definirea calitd,fii, dar
de prod'us (automobilre,-maqini-
preturi diferenliate pentru acela;i 1ip-deoarece sint insuficiente in ceea ce prive,ste asigrlrarea unei desfacerl iapide,
;;it"; aragarL, loaomotive_etc.), incadrarea lui intr-o c.u urr circuit cit mai scurt, deoarece intervin o serie de factori care in
a"%afitatea I sau a II-a pibsupune cd, s-au ad.mis de la inceput cele din urm5, vin si, intregeasc5, no{iunea de catritate.
""t"g"'"i"
Oil"r-"ot" organizatorice in sistemut de asigurare t-ehni.co-rnateriatrd' Factori ca nivelul prelului, termenul de garanlie, gama sortimen-
*i.""i""t al-calitd,lii. InseamnS. dcci cd, acel produs de folosin_![ inde- tald,, ambalajul q! finisarea corespunzitoare, asist-enla tehniod, acor-
Iildi6; chiar dacd, va fi achizilionat-la un pre!.sc5,zut, va duce ne- tlatd, cumpirS,torilor, rezolvarea promptS, a reclamaliilor compl eteazd,
cond"itionat la o exploatare greoaie, la prorluctivitd,lr sod,zu"te, Ia o Irotiunea de calitate, cunoscut5, sub denumirea de cal,i,tate cofr,erci,al:d,.
*rUi"i" i"terioard, aierviciiloipe care trebuie sd,le ofere si, in-conse-
calitatea cornerc,iald, dd, produselor respective competitivitate pe
;i"!t,-i;;realizarea condiliit6r de calitate cerute qilaun volurn d'e piala intern{ li rnai ales pentru export. Deci, in calitatea produsuluiie
acumulilri red.us. int_egreazi, elemente ca, de elemplu, caracteristiai calitadive, grad. de
ln procesul de transforrnare a resurselor materiale qi de munc5, rrtiljtate,
^economicitate
estetici, qi ergonomie, toate privite su6' aspect
ate soci6talii in produ$e necesare ei, se reaTizeazil o eficien!* eoono- social funclional.
;i
L2 r3
de calificare sau neglijenlei in indeplinirea obligaliiXor de
Pentru a se ob!,ine aceastd'calit'ate totald', producS'torul nu-poate
- lipsei
r.,crviciu ale personalului lucrativ sau tehnic-econornic, de speciali-
*oOitlca-ltrrealat ,*i in mdsurd insemnat5, nivelul calitativ existento 1it,te qi administrativ (TESA);
f5,r5, a executa transformd,ri ad.inci, ca, tle exemplu : reorganizarea
**tinitd,tilor d,e cercetare, proiectare, pro-ducfie' - condiliilor necorespunzd,toare de amtriantS; qi ergonomice.
-""^'i;;;;"f"11., oolitat"* rinui produs irebuie si, satisfac5, gradul de
Controlul are ca scop preintimpinarea diverselor defecfiuni,neres-
Irtrctd,ri ale tehnologiei prescrise san a instructiunitror de lucru, in ved"e-
utilitate ln condilii de optimizare a cheltuielilor totale atit pentru pro-
rerr, asigurd,rii in final a unor indici de calitate superioard,. Aceasta se
;;Ai"; cit qi pentru cimpd,ri,tor, fapt pentru care ii sint necesare
,executd, in conformitate cu un plan de control, dinainte stabilit pe baza
asisurareA urmdtoarelor cond ilii' :
'"*'*_ p;;;;derea documentaliei tehnice intocmite de sectorul de conceplie odatd, cu
in documentaliile..tehnice incil, in faza proiectdrii Iansarea in produclie a produsului respectiv. Planul de control trebuie
a unor'caracteristici tehnice care sd, confere produsuluimai respectiv:
concretizat, prin instruc,tiuni, ile l,,ucrw gi control, referitor Ia : receplia
-"*"*ioitrte, randament gi condilii de- exploatare cit ugoare I
materiilor prime, a materialelor qi a reperelor aprovizionate, a diver-
* executarea integrali, a prddusului conform d.ocumentaliei
selor procese tehnologice, a prod uselor finite, a probelor de fiabilitate qi
tehnice lansate, prin t,ehiologii mbderne, ambalaj qi finisare corespun- ,rnentenabilitate. Aceste instrucliuni sint principalui mijloo d.e lucru al
nratoare', controlorilor tehnici, instrucliuni care trebuie respectate intocmai, f5,r5,
interpretS,ri echivoce. Rezultatele controlului fdcut in conJormitate cu
tionArii i.iiil, d.efecfiuni (fiabilitate), cu eliminarea_uryoari a acestora' aceste instrucliuni trebuie consemnate cu exactitate qi conqtiinciozitate
i" ffi;;;p;ri!ie (inentenabilitate), cu asigurarea depiese de schim.tr maximS, in fiqele de md,surd,tori, astfel incit pe'bazaLor sd, se poatd, lua
in
-- termenul
- de garanlie; decizia cea rnai corectS, pentm respectarea calitd,lii.
tinip utlt a asistenlei tehnice in qi tl,pd l,errnenuX
--""*dareain
de gananlie.
ni,pa d,e mdsurd,tori, trebuie sd; oglindeascd, toate elementele supuse
,observaliei qi rnS,surd,torilor, deoarece pe baza interpretdrii ei se poate
stabili in cele din urm5, veridicitatea calit6,fii.
in planul de control este detaXiatd, metoda de control specific[, ni-
2, MASURAREA CARACTERISTICILOR CALITATIVE velului calitativ aJ. produsului, conform condiliilol' contractuale qi a
rezultatelor reieqite din exploatare etc. De asernenea, sint prevd,zute
pe fluxul d.e fabricalie posturile ne,cesare de control cu personal caii-
a. Tehniea ;i etapcle misurarii caraeteristieilor ealitative. Mi,su- ficat operaliilor cerute - qi mijloacele de mi,surare- respective.
a,le produselor se executS, in timpu1 Prin planul cle control se stabilesc : felul controlului sau al inspec-
"rr"J*-r.terlsticilor^calitative
rr"ocus"to" l,chnologice incepintl eu materia primfl ;i pinI" la luza liei (prin atritrute, numd,r de defecte, contabilizare sau. prin md,surare),
i'i;;i;;;;;"- contto-ale sa,t in.p"c!ii ce se executd prin nrctodc mS,rimea ,si num5,rul probelor ce trebuie prelevate, schema dup5, care se
si *miiloace d.iverse. din timp
poate efiectua prelevarea (simpl5,, du'b15,, rnultipld, progresivd,, conti-
"' il;;;rui prtcesutui tle produc!,ie se face penl,ru.a sesiza qi
nud,), criteriile de acceptare sau respingere etc.
.,o*"*tiit" *i-1uc'r5,rile care coiucluc la, executalea d'e piese suba'nsa'm-
execu.tiei, pentru a se
Indiferent de metodele qi mijloacele cu care se erecut5,, controlu,l.
;i" A;};i;. Controlul are loc chiar in mornentul trebuie sd, respecte anumite cri,terii,, qi anume :
;;Bi*i" irnedizrt cauzele, $l lpe pot datora: m5'suri preventive'
a se putea lua
Cairzeie care provoaci, deficienle se - siguranla maximS, in precizia mi,surdtorilor efectuate asupra
clem.entelor controlate I
-calitdtriinecorespunzd,toare-amaterieiprimeqimateria'lelor;'
pt"riri"i insuficiente {-a!a {e-9e1in!e}9 documentaliei tehnice' prelevarea probelor qi efectuarea srd,suri,torilor necesare in
-
a maqinllor-unelte, S.D'V.-urilor, A'M'C'-urilor ; ritm- corespunzdtor producliei;
gi
lansd,rii in fabricatie a docu-mentaliilor tehnice, desenel-or - economicitatea riclioatd, prin {olosirea unui cit mai mic num5r
-
tehnologiiior cu greqeti d.e conceplie sau cu specificalii incomplete; rle controlori pentru culegerea unui num[r cit mai mare de ilate gi
,olemente informalionale.
-amplasS,riidefectuoaseamaqinil-or,magaziilordematerialeqi
defectuoase a transporturilor interne:
organiz'irii
l5
,,4
Pentru respectarea ac,estor criterii trebuie asigurate pri,nci,palele zeci, sute qi chiar mii de repere, deoarece simpla defecliune a unui
e-l,emente, dintre
care : singur reper poate sil conduci, la nefunclionarea intregii instalalii'
o dotare cu mijloace d.e md,surare a cd,ror precizie
- cu documentalia tehnicS, a produsului, cu vitezd, mare de sd, fie in con- deci rezultatul controlului funclional al instalaliei permite tragerea
formitate concluziilor asupra reperelor qi subansamblelor componente.
informare qi care se pot adapta cu uqurinld, unor metode de control Controlul integral insd, este u-n control costisitor, sa,rs impune
moderne qi cu selectivitate mare; totoclatd, qi consumul unui fond de timp apreciabil, ajungind in cazul
tehnice bine preg5,tite, intransigente qi obiective, care-qi
- cadreautoritatea produselor simple ,si de mare serie sd, depdqeascd, chiar costurile
pot fiorma indispensabil*, muncii de control; produsului. De exemplu, o maqind obiqnuitd, poate realiza 1 500
- un sistem de cointeresare qi rd,spund.ere materialS, pentru de guruburi pe ord,. Controlul dimensional al unui qurub (diametrul,
lntre^aga filierd, care concur5, Xa calitatea unui produs. lungimea, pasul filetului etc.), realizat cu mijloace d.e md,surare
In vederea asigurS,rii concordanlei produsului finit cu documen- obiqnuite, necesitd, un minim de timF de un minut. Or, pentru enntro-
talia tehnicd,, fiecare etap5, a fabricd,rii sale este supusi, unui control, lul integral ar trebui 25 d.e controlori care sd, poat5, controla produclia,
astfel incit apare ca o asigurare dat5, clientului in ceea ce prive;te de quruburi ale maqinii respective. Totodatd,, prin efectuarea contro-
calitatea produsului livrat. lului integral nu se exclude posibilitatea ca s5, fie acceptate produse
b. MetodeXe de control al earacteristieilor ealitative. Caracteris- necorespunzd,toare. Practica a demonstrat ed" Ia controlul bucatd, cu
ticile de calitate ale prod.uselor se determin5, prin controlul atributiv bucati, al produselor de mare serie, datoritd, monotoniei operafiei de
gi controluL pe bazk de md,surd,toare. control (mereu si mereu aceiaqi parametri, aceleaqi caracteristici),
Control,ul atri,butits are drept scop sd, stabileasci, dacd, caracteris- datoritd, oboselii operatorului, se strecoarS, in categoria produselor
ticile produselor se incadreazh, sau nu in condiliile tehnice prescrise. corespunzd,toare qi u:r procent de produse cu carcteristici neconforme
Produsul la care chiar numai una din carapteristici nu lndepli- sau se resping canecorespurzitoare produse conforme cu documentalia.
neqte condi,tia tehnicd, prescrisd, se numeqte d,efect saa rebut. Defectele Metoda eontrolului prin sondaj se aplicd, la produclia d.e serie
se constatd, prin examinare vizuald, cu calibre sau cu alte mijloace sau de masd,, unde un control integral ar fi prea costisitor qi totodatd,
de verificare, in acest din urm5, caz neurmd,rindu-se valoarea catac- greu de realizat'.Ir'a acest control pentru aprecierea calitS,lii produ-
teristicii mS,surate, ci numai tlacd, aceasta se incadreazd, sau nu in sului se extrag probe numite mostre qi din verificarea caracteristicilor
trimitele prescrise. exemplarelor din probe se trag eoncluzii asupra intregului lot de pro-
Controlul, pe bazd, d,e md,surare urm5,reqte stabilirea valorilor c tac- duse, fie in cursul fabricaliei, fie la controlul produselor finite.
teristicilor caiitative ale produsului. Yalorile mdsurate se pot supune Proba reprezintd un procentaj d.e 5 o/o, l0o/o, l5o/o et'c. din can-
unei analize in ceea ce priveqte variafia lor. Totodatd, se urmd,reqte titatea totald, de controlat, procentaj stabilit dela cazla caz, in funclie
dacd, valorile m5,surate se incadreazd, sau nu in limitele de tolerantd, de mS,rimea lotului de produse, de importan\a caracteristicii contro-
late etc. Pentru ca mostrele sd, oglindeascd, cit mai fidel calitatea intre-
^u^'ii;rouule d,e controZ folosite pentru determinarea calit5lii produ- gului lot la care se aplic5, controlul prin sondaj trebuie indeplinite
selor sint : urmd,toarele cond,i,lii, :
- metoda d.e control integral (bucat5, cu bucatd,);
- lotul si fie uniform;
metoda de control prin sondaj ;
- metoda statisticS mostrele sd, fie scoase la intimplare, astfel incit fiecaro exem-
- lot s5, aibd aceeaqi qansd, de a constitui mostra;
plar clin
- autocontrolul; d.e controtr; sd, reprezinte cit mai bine lotul.
- controlul in lan!. - mostrele
De exemplu, conform prevederilor STAS 6085-72 se recomandd,
-Metoda de eontrol integral (bucatd, cu bucatd,) se aplic5, la produ- urmd,toarele trei metod.e de formare la intimplare a probelor :
sele de serie redusS, la produsele complexe sau la produsele care probelor pehaza tabelului numerelor intimpld,toare;
impun o funclionare siguri (instalafii d,e foraj, transformatoare de
- formarea
formarea probelor prin extragerea oarbd,;
mare putere, tractoare, autocamioane, maqini-unelte etc.). Controlill
- formarea probelor in mai multe etape.
integral se impu:re cu prioritate la determinarea caracteristicilor qi
-In
in standardul menllonat
menlionat slnt
sint cuprrnse
cuprinse tabele nec€sAre
n formi,rii
performanlelor produselor complexe, in componenla cS,rora intrd, protrelor. ffp3e-c-$^;;;-t"u^tiq
.,rr;ls*lA
t6 2-c.610 .i::'.'.i fl 1'\'1 l t7
't ',,- '1.,
/) g6;Y" )
Metoda controlului prin sondaj atrage dupd, sine un anurnit
risc, atit pentrn furnizor cit qi pentru beneficiar. Metoda aoeasta, anumite legi de distritrulie statisticf;,; dacd, aceste caracterstici cali-
nefiind o metodS, qtiinlificd, bazatd, pe calcqle statistico-matematice tative se iniadreazi, in limitele tle toleran!5, admise qi in fraclionarea
qi neavind lubazd, o analizd, prealabild, are urmdtoarele dezavantaje : defecti, admis5,.
In funclie de tipui caracteristicii md,slrate, eontrolul statistio
- nu dd, suficiente informalii asupra calitd,fii produsului, in baza
cd,rora sd, se poatd, elimina eventualele cleficienle; al calitfifii i.,de fabrlc-atie" sau ,,de receplie") s9 poate face pe bazd, de
nu se poate aprecia riscul la care este supus atit furnizorul., m5,surare sau atributir' (,,corespunzd,tol') qi,necorespnnziltor)1)-
-
cd,ruia i se poate respinge un produs c,orespunzd,tor, cit qi beneficia- Controlul statistic al calitalii, fie c5, este control atributiv sau
rultli; ca,re poate primi un produs necorespunzd,tot; control pe baz[, de m5,surare, are avaltajul c5,, odat6 analiza premer-
g5toare-efectuat5, qi rezultatele acesteia satisfd,cd,toare' s-e poate.aplica
- nudepermite
proeesul
luarea d.eciziilor privind reglajul parametrilor in
fabricalie. litit in cursul fabricatiei-cit qi in cazul loturilor de prod,usg finite, cu
In cazul in care se aplicS, controlul prin sondaj, in document'alia rnostre relativ reduse, ca md,rime, ou mult mai mici decit in cazul
de control sau de receplie se prevede m5rimea lotului din care se controlului prin sondaj.
pr,elevd,,,proba?t, precum qi procentul de prelevare. TotodatS, trebuie in caru^I controlului statistic, md,rirnea mostreior depinde de
sd, se indice condiliile in care se acceptS, sau se respinge lotul.
urrni,torii factori,:
De eoemplu, la controlu.l paharelor din sticl5, o caracteristicd, de - metod.a de control aleasS,;
md,rimea iotului de Produse;
calitate este lipsa bule.lor de aer. Norma de control prevede pentru - gradul de severitate ales (in standardele de stat qi literatura de
prelevarea probelor: -
specialit-ate sint ind.icate cinci grade de severitate: cu cit gradul de
la lotuli intre .501-1000 buc., controlul se face prin sond.aj
de - o/o ;
10 s'averitate este mai ridicat, cu atit va fi mai mare qi mostra scoasd,
rlil aceeaqi md,rime cle lo'b);.
- la loturi intre L 00l--5 000 buc., controtrul se face prin sondaj
d,e 5o/o. - proceatul d.e tlefecte admis ln iot (nivelui de calitate).
I-,oturi mai rnari de 5 000 qi mai mici de 501 nu se admit. Coitrolul statistic al calit5lii are urmi,toarele aoantaje:
-
De agemenea, pentru condi{iile de acceptare sau respingere norma furnizeazi, informagii md,i precise asupra calitd,fii.produsului
- aceasta dd, posibiliiatea de a interveli pentrn ob-finerea unui
de control prevede: qi prin
dacd, in proba prelevatS, se gd,seqte oel nmr-It un pahar cu bule
pr6dus de calitate corespunzS,toare, respectiv pentru ridicarea nive-
d.e
- lotul se acceptd, ;
aer, Iului de calitate aI acestuia;
dac5, in proba prelevatS, se giseqte mai mult de un pahar cu -se pot aprecia^care limitele riscuiui.
intervin Ia oontrolul statistic al caiitS,lii sint :
bule -de aer lotul se respinge. Noliuaile
Sint situalii ln care documentalia de control acceptd, ca in cazul Lotut (]{) este determinarea d-atd, unei calitS,li de produse sau
in care la primul sond.aj iotul a fost considerat ca necorespunzd,tnr, rcpere asup"a cdreia Se efectueazl, cantrOlul, cantitat'eA realizatd
sd, se recontroleze, dindil-se la o parte piesele constatate defecte qi inir-un timip determinat (o lu:r5,, o zi, un schirnb, o o1d, e!c.).-Qe
prelevindu-se de aceasti dat5, o prob5, dubld, (un procentaj d.ublu), cxcmplu, qriuburile realizate de o maqin5, in 8 ore reprezint6 lotul de
impunindu-se fie aceleaqi condilii (acceptarea lotului d"acd, se g5,seqte qrrrruburi dintr-un schimb.
cel mult o piesd, defectd,) sau alte cond.ifii mai pulin riguroase (accep- Proba sau mostt"a (r,) este cantitatea luatd, din lot pentru a fi
tarea lotului chiar cu 2 sau 3 piese defecte). rrrrrlizatd,. De exemplu, dintr-un ]ot de qwuburi de -lf : 15 000 buc'
lfletoda eontrolului statistie al ealititii, deqi este tot o metod5, de r.rr11ll2a1" cle o maqind, intr-un schimb se analizeazl o mostrd, de 300
control prin sondaj pe bazd, de ,,probet', implicd, ofoctuarea unei lrrrr,. Atunci 1r :300.
( ar"ac-teyist,ica (x y , . . . ) este una d.in insuqirile unei piese dintr-un
analize qi a unui. studiu in prealabil) peba,za, unei evidenle statistice t
r
qi a unor experimentS,ri concludente. lot . l)g exemplu, la un qurub, pasul filetului este o caracteristicS,.
,\r,rr crf nl s-a ai5,tat, caracteristicile pot fi atri,buli'oo (,,eo19spu-nz.d't'or))
Studiul qi analiza care premerg controlului trebuie efectuate
pentru a constata : dac5, procesul tehnologic de fabricalie este stabil; .,'i,,,',,,',,spunzd,tor)'r' ,ralbtt, ,,cenuqiut', ,,luciostt, ..,,-t!" ^etc.) sau
dacd, produsul este omogen ;i caracteristicile lui calitative urmeazS, ,'llttlilul,i,tit:(dimensiuite, duritate, conlinut de apd, etc.). Caracteris-
Ir'rlr Nrr t<tl,eazil cu litere Xo Y . . .
18 t9
Clasa reprezint5 irnpdrtirea domeniului pe care poate sd, il ia o x/s.4e de
f : I &. n
(1)
i-L
De exemplu, Ia un lot de 50 de axe se md,soard, diametrul la b F'ig. tr. Metodi de prelevare a rnostrelor.
bucd,,ti, d.-eci n : 5 qi se otrlin valorile Xr : 16,5 mm 1 X": L7 tZ mm
Xe: I5r9 mm ; f,4 :17 ,4 mm qi Xs:77 mm. Atunci : -
a
,, 23
valorile otrlinute d.e mu.ncitor, iar cu un cerc, cele oblinute d.e controlor"
FI$A DE ATESTARE +
Dacd, la prirnele 8-10 reperc controlate muncitorul a oblinut ace-
leaqi rezultate ca si controlul, inseamnd, cd, acesta are cunogtintele
Frin prezenta se atesti cd tov. cunoa$te atit operalia in-
necesare aplic5,rii autocontroiului. ,credinlati, cit gi operalia dinaintea acesteia.
Pentru testarea corectitudinii cu care ia deciziile se aplicd, in in cazul in care nu va executa ln perrnanenli corect operqlia lncredinlatd, acesta
continuare un control din timp in timp I ln cazul in care valorile se va sancliona contravenl.ional conform legilor ln vigoare. in cazul clnd vor re-
caracteristicii mdsurate de controlor sint aceleaqi cu crcle oblinte de .zulta pagube materiale, ca urmare a operafiei defectuos executate, tovard$ul va
muncitor, i se acordi, acestuia dreptul d.e autocontrol. suporta intreaga valoare a pagubei produse, conform art. 68 modificat din
Funclie de valoarea stabilitd, de muncitor (cu ocazia misur5,rii) 'cotlul muncii gi art. I din Legea nr. 2. Aceleagi consecinle va suporta si ln cazul
se ia deaizia dacd, piesa este bund, (se incadreazd, in cimpul de tole- 'aind va prelua produse cu defecte, executate de tovardgul sau tovari$ii
ranle) sau dacd, este rebut (este in afara cimpului de- toleranle). dinaintea sa.
Controlul in lan1. Este o formd, evoluatd, a autocontrolului, care $eful secliei Semnitura celui atestat
se poate aplica numai intr-un proces de fabricalie in bandd,. ln'acest Maistrul
caz muncitoml pe ling5 autocontrolul pe care iI execut5 asupra pro- {omfuia: $eful C.T.C,
priei operalii efectuate, controleazra qi operalia fd,cuti, de muncitorul Muncitorul dinaintea operaliei
de la care a primit piesa. Muncitorul dupi operalie
Totodatil operalia efectuatd cle etr este controlatX la rindul sd,u de -Nolti.'
muncitoruldinbandd, careprimeqte piesa respectivS, qi aqa mai departe, Muncitorii noi cafe nu aparfin benzii nu se vor introduce la lucru fird atestare.
ln lan!, fiecare operalie fiind controlatd, d.e dou5, ori : iin cazul cI se vor constata asemenea abateri vor fi sanclionali maistrul,
$eful
- d.e muncitoruI care a executat-o I rsecliei cit Si muncitorii lntre care lucreazi.
tle muncitorul din band5, care primeste in continnarea fluxului jPentru elevii gcolilor profesionale, in afara membrilor amintifi, semneazi. res-
-
reperul sau produsul respectiv. ponsabilii cu practica care totodati rdspund de grdgelile srvirgite de acegtia timp
Asa cum rezult5,, aceastd, metodS, de control este o metodS, colec- 'de un an de zile de la angajarea in produclie.
tld,, bazatS, pe r5,spunderi individuale qi totodat5, colective pentr:u * Fiqa de atestare pentru introducerea controlului ln lan!.
prod.usele, Iucrdrile qi operaliile executate in band5,.
fntroducerea metodei de control in lanf intr-o bandd, tle fabri- c. Aparate necesare misuririi earaeteristieilor ealitative. Con-
lrolul caliti,!,ii produselor raportat la dezvoltalea impetuoasd, a ramu-
calie presupune cd, to,ti muncitorii in bandi, sint de acord cu aceasta, rilor econorniqe qi industripie,_ ia ritmul accelerat al produc,tiei qi
ci ei sint conqtienli de eficacitatea metodei qi tototlatd, de rd,spunderea pr:oductivitd,lii muncii qi lzr, diversificarea continud, a prodirselor
ce le revine. rrcla,rn5, o aparaturS, modemi de control care trebuie sd, indlphneascd,
In acest scop fiecare mulcitor este supus unui examen in colectiv obligatoriu anumite pro.prietd,li qi ca_racteristici, qi anurne :
in urma ciruia poate fi sau nu atestat. preciz4a, sensibilitatea qi fidelitatea necesare;
- ritmul
ln aplicar,ea controlului in lan! sint folosite fiqe speciale de - procesuluiinformaliei privind calitatea, sd, nu fie mai mic decit
atestare. cildenla tehnologic pentru. a nu-I intrerupe;
posiQilitnli cle furnizare intermitentd, d"e informatii necesare
tr'iqa de atestare sorveqte pentru confirmarea faptului cd, munci- - proceselor tehnologice qi de fabricalie;
rlirijd,rif
torul supus testd,rii cunoaqte atit operalia incred.in!atd, cit qi operalia larg5, cle adaptabilitate pentru d,iverse m5suri,ri necesaire
precedentd,. - gamd,activ
.ontrolului (de exemplu, s5, perrnitS, efectuarea rnd,suriltorii in
Comisia de atestare este compusS, tlin : qeful secliei, maistrul, l,impul prelucrS,rii).
6eful C.T.C., muncitorul dinaintea operaliei si muncitorul dupd, " Deci
logice
aparatele moderne d.e control, pe lingb, cerinlele pur metro-
(precizie, sensibilitate, fidelitate) trebuie si, iie eficace din
operalie.
punct .de vedere tehnic-econornic.
24
25
MCDEL 1
DlCil
CONTRCLCR J UR I--TAL{*JL CALITATII
rde -,?\_
L f-- F\SA hIR. ,1"
\/-
_\*-
Lut .{,L,* f
g-}
=-qeff-qryA-
l'ner. tr'trECIDUSI.JL {"t-\
\ 3l ltqi Rlir,illuiR[rA rirODUc.qTCIARE
uull _
/*\ 6;]
@@ (} @ @ G}
'{6
Ir"SPW
,,tlctttetite" ,,lipsit de merite"). Prin aceastd, metodd, nivelul cari-
lirl.iv aI unui-produs se det€rmind, in funclie de numd,rul qi gravitatea
chia 'rlrrfo6fslsl' care apar la produsul respectiv
cont Metoda demeritelor deqi nu cea mai precisd, metodd, de control.,
com .s1,e.in.schimb rapid5, qi uqor utilizabild,, permilind tragerea unor
autc ..ncluzii-gi luarea unor mS,suri imed.iate itd iueturare a"clefectelor,
info: .r r, nccondilignin{ cunoqtinle matematice superioare, calcule laborioase
mitr .t,c., putind fi aplicatS,la orice prod.us, indiferent d.e riatura qi complexi-
dinc l:r.tca acestuia.-
veni
Pentru intocr.nirea ,,iur-nalului calitd,fiitt la un produs, reper sau
.lriar la o simpi5, caracteristici trebuie inventariate dipurile'dehefecte
ten.! .rr,r'e pot sd, apar5, la acesta-qi,gl.upate pe umd,toarele 4 categorii:
indr rlcfect critic, defect principal, ciefect secund.ar', defect minor.
rnas Delecl crilic
tim. - este defectul care lmpiedici lndeplinirea functiei produsului, com-
l,!omite marca fabricii qigenereazi sigur reclama{iile beneficiarului. Se penalizeazd cu
buit l()0 de puncte.
este Defect principa{
put - este defectui care, firi a fi critic, risci de a provoca o deficien{d
',rrtt o reducete a posibilitdlilor de utilizare. Acestea slnt sesizabile de beneficiar, provocin-
rlrr-i neajunsuri gi probabil vor genera reclama{ii. se penalizeazi cu b0 de puncte.
de
facr
Del'ect sccundar
- este defectul care nu reduce posibiiitilitre de utilizare ale produ-
.tilui. Sint sesizabile de beneficiar dar, proLrabil, nu vor genera reclamatii. Se penalizeazi
r[!j r il 10 puncte.
intri Defect minor
- este defectul care nu reduce posibilitatea de utilizare a produsului
't ttu prezinti inconveniente practice. Este ln general nesesizabil la beneficiar. Se pena-
lir.crze ct 1 punct,
BArrre nx
corespund defectelor simtrolizate cu aceeagi literd,la rubrica 5. O. l
prpale,
P \/IBRA\'TII
8. Itistograma frecvenlei defectelor. Scara acestei histograt L.
I zll.fa
se alege artrif,rar in funclie-de frecvenla maximi, ce poate ap5rea R. lNSCEtPrroNARE x.
S. EILE ABE lolate;
Lb ztl6 h un tip de defect. Ilistograma se completgg!3*?\99-u.,-!! ptelor,
cumularea defe-ctelor apd,rute ea rEprezentind PRII\IUXJ INDICATO n*"o
DE CAIJITATE dinal fo permanenJd, imaginea frecventei_fiec[rui ti INDICELE. DEFECT€I-oR
de defect, respectiv perfr.ite stabitirea asupra-c5,rui tip de d,efect r ( Pot{('r€ D€'Penra.urzARe i
se inclrepie cu'prioritate atenlia, pentru sttabilirea cauzelor care l-a
d fi ;u u as
'fi
I DATA
[oo :
determinat qi md,surile necesare elimindrii lui. c 2 4 6 I 1t
Q()NTR(f,Lt)R INe. Fll-TP GEOR.GE J UR}..}ALUL CALITATII '432_p_ LTJNAI rr\Al cHENtz-tr.JA 1-q.-
ipd,r!i FrsA
NR._-a_€._ 1.Q3 /_
100, 50 PRODTJS,TJL EI.-EC.TR()MoToARE A5INCRONE 3* ITIRETBTruOTRFA PRODUCATONNE I,. M. E. PITEST\
SPEC-IF\CA EFECTEL.OF MtNorQ-e ('l)
la pro SEeUNbARE(1o!
ctJqL\J rvl!c._
in unu A. ,.7 r _pwqRSE
Y.q a.
rubri
c.
'rE n-
l5,rea E.
zt, prl $fi F.
CATO
ir,rui ti
efect DE F E CT E 6 RAFt COL INDTCGLE.fIENAL\ZARE
DEFEATEL.OR
NR.DEFECTE FE P$ Nq..T€ D6
are l-a
,iv[: -M
ntrola
N
rceputu
;e cumu
qo?f
ef
CATO AC-[|OxJl rNTRE?RIN}SE: B€:lglrlGE:I1l P€r.l-tR\J RelvlE
D teRE:, 3A$c'IlLJrrl co$TRA\JET\)!|O|JA!q. MAS(Jre.! P€NTRU RgEEC-
., TR,EI TAR.eA TeHr$OLoGrE\ (,aee.eea-r TouZtNlr BURLILI-[, CoNTRoL coNDL)C:-toAR.E gobiF"]A3).
calitate
la
Li d.e
in timp
SEF JIJbETEA.NI
I )acd, curba are o tendin!5, spre dreapta, calitatea se inri,utd,feqte, iar
rlilci_sensul este spre stinga calitatea tinde spre irnbuni,td,lirb.'
14. Punctele de penalizalrepe unitatea controlatd, (indi6ere defec-
lclor D), care se oblin din inmul.tirea numd,ru_lui de defecte cu pon-
rlr:r'ea-de penalizare qi imp5,rlirea la numilrul de produse controiate,
inc rt s1 fel :
10'
n_ nc x pc+ np x p"+ ns+ pj + nm x pm
N
dus
dou in care:
cor( hct hpt ns) nm reprezintd, num5,ru-l defectelor critice, principale,
secundare ;i minore apd,rute in ziua
get respectivS,la cele -l[ produse controlate ;
L5t ?"t ?pt ?* g* ponderea de penalizare a defectelor,
cuII respectiv 100, 50, 10 qi 1 punct pena,-
DN Iizare.
det De exemplu, in ziua de 8 mai (fiqa model2) au apdrut :
10 defecte critice (pondere 100) reprezentind 10 x 100 :
1 -000 puncte penalizare; -
se i.
dett :
: , 34 defecteprincipale(pondereab0) - reprezentind34 x 50 :
1 700 puncte penaiizare;
\nz - 1 defect minor (pondere 1) - reprezentind L x 1 : 1 punct
pcnalizare.
Atunci:
D- 10x100+34x50+1x1 :
Br7.
perl
15. Reprezentarea grafic5, a indicelui defectelor Ail PATBULEA
INDICATOE DE CAI-,ITATE.
_ 1.4._4"liunile intreprinse in vederea reducerii numiruiui gi gra-
vit5,!ii defectelor.
late Dupd cum se vede primii trei indicatori de calitate se refeld,
ttumai la numd,rul defectelor. La frecvenla relativd, a acestora, fd,rd,
j]tlt $ precize,zs gravitatea lor, influenla'lor asupra calitd,lii qi iiani-
litd,lii_produsului. Ei sint indicatorii parliali, care permit identificarea
lipurilor cle defecte cu frecventd, mare qi evolulia frecvenlei relative
rr, defectelor de la o zila alta qi ii. timp.
ziln Cel de al patrulea indicator de calitate este insd, un ind.icator
DE sintetic, complet. El line seama nu numai de numd,rul de defecte pe
trEl rrnitate ci qi de gravitate, ponderea acestora. EI dd, o imagine sigurd,,
dd, c r,lir,rd, Di concisi, asupra nivelului calitativ dintr-o zi, dinti-un sc[imb
zi la ryi evolulia acestuia de la o zi la alta.
con(
29
28
-llrodus
lncazulincaresestatritreqbeovatroarelimitS,pentruind'icele - zglrieturi pe toc sau ramtr ;
defectelor al unui oareoare . Do, atunci se poate urmd'ri - cusituri inestetice (neparalele, ale ieqite etc.).
zitrnic d.acd, obiectul calitativ a tost atrns sau
nu' 4. Defecte minore (1 punct penalizare) :
Indiceledefectelorpoateficomp-aratcuindicatorulurrn5ritin - lipsd marca fabricii sau a pre[ului ;
,ri""^p-""s produciJ, li uo*** ,,cheltuielile la mia de trei productyie- - etjchetarea gregitd a ambalajului (culoare, numdl,:pre! etc,);
poate fi
ilrtia5;. i".ili mai"^^tti'"*-itt*'tle la unitate la unitate qi - marcajul la cei doi pantofi ln pozitii diferite.
Dacd se controleazd producfia unei linii de fabricaliercare produce circa 1 000 perechir
imbund,td,-tit continuu'
ltttrttofi pe zi, si se completeze Jurrialul calitilii pe o perioadl de 5 zile cousiderind ci,
lnacelaqimodsepo4bqsb'r''tri[i.pentrufiecareintreprinderesau
-de
erea de
l"Al"L if netec tetor exemplu,'asincrone
Xa
.lntreprind
rrrr fost oblinute urmdtoarele rezultate:
"niaip"oO.i*,'""
rnotoare electrice piie*l tra
1
enectromotoar6le Dr:.!,Z)
permi,tinrl
care ar reprezenta"o|"GO,-un otiectiv aI intreprinderii,
prod-ucfiei qi produselor'
TaheIuI 2
I
7
Seaplici,,Jurnalulcalitifii,'laoproduc{iedeparrtofi(danrd,birllafi,copii).
'l'alpd zglriatA 15 1 , 19
Lipsri gireturi 1 7
l.ipsi
Controlulseelectueazdlafiecarecutietncareafostintrodusioperechedepantofi.
SeprecizeazScilaopereched.parltofiirotap.ireadiversetipuridedefecteceSe
marcarea pretului
I)antofi culori diferite
l,ips5 capse
77
10 8
I7
7
3
4
j
Defecte critice (100 puncte penalizare): 'l'alpi dezlipitA 3 I : :
* talpi dezliPiti;
- cusituri desficute;fel (sting sau drept); Rezultatele se trec direct pe fiqa r:rodel 1.
- pantofi de acelagi
diferite (exernplu : unul 25 9i nltul 23) ;
- pantofi de mdrimi di{erite;
- pant.ofi de culori
- lipsi de Pant.of. 4. FACTORII CARE INFLUENTEAZA IMBUNATATIREA CALITATII
, Defecte principalc (50 puncte penalizare):
- fele zglriate;
-lipsi cataram'i sau cepse ; ,Iactori,i, Ttrinciqtal,i, care influenleazd, asupra imbund,tilirii calitilliir
- Iipsl megini in
interior ; lrloduselor sint :
tocul fixat strimb ; nivelul calitativ al produsului;
- -
- piele increlit[. - ritmicita,tea proceselor d,e produclie ;
3. Defecte secundare (10 puncte penalizare): standardele, d.ocumentele tehnice cu caracter de lege;
-
- mepind insulicient liPitd ; pantofului ; - asBectele psihosociale qi de cointeresare material6.
nurnlrului
- lipsS marcarea a. Nivelul ealitativ al produsului, ca prim factor care influenteaz|.
- tipsi gireturi ; irrrbund,td,lirea calitdtii produselor, se caracterizeazra prin :
- talpi zgtriati; asirnilarea de produse noi;
-
30 3r
tehnologiilor avansate I ,rlrrrl- trebuie md,surali qi reglali simultan un numi,l mare de para-
- folosirea qi fpecializarea proceselor de procluclie ; r rctri .
- automatizarea
r
controlul tehni6 de calitate modern qi eficace; Deci, automabizarea este un factor important intr-o produclie cu
- sistemul informalional eficient privind comportarea in exploa- l)l'{)cese rapide de execufie, cu pararnetri care cer menlinerea lor ln
-
tare a prod.uselor. I rrrrite strinse qi cu erori mici in ved.erea respectS,rii calitd,lii produselor.
Asi,rni,l'area d'e Ttrod,use mo'i se realizeazd' prin cercetd'rile tehnico- Sp eci,ali,zaren proceselor d.e prod,uc!ie sporeryte calitatea produselor
-
tiinlitice qi *i"Aiit" tfonico-economice intreprinse in unitd,file trebuie de.cer- r lt'oiltece :
i,liiri" "ixr"i*,]i"'atltagi timp trebuield, optimizeze efortul fd,cut de d.uce la o ridicare caiitativi a personalului din compartimen-
lr:lr :-tehnolilgic, tle fabrica!,ie qi control, de desfaoere qi service ;
-inlocuirii deficitare cu
nrod,ucitor prin posibilitatea unor materiale
il;t";il;"ol, -di ieftine qi mai ugor de procur3,t (fibre lintetige'
m:,pe * oreeaZ'X condilii optime pentru cooperare& cu alte intreprin-
ofr*ii"", chituri qi coloranli etc.). Documentafa qitehnicd, verificatd, in rlr.r'i in ved.erea realiz:lrii d.e produse comptrexe avind un caractel
t;;ilAil"ilor A" omologare, tlupd, o prealabild, rigurosaS, incercare ;rl,irnuLator pentru int5,rirea disciplinei contractua,le prin rispunderea
AJ tirniiit"te trebuie sA faie prbausul capabil' sd, sati,sf acd, sera'iciil'e ceru' rrr t;egral'X, pentru calitatea produsului livrat ;
produse intereseazd, atit pe ---- curroaqterea incleaproapo a compoltirii in exploatare a prndu-
,, d;d;;ft.iar, d"eoarece nulmai astfel de
,rr,lor permite luarea md,suriior cle perfeclionare a acestora itr vederea
-- - cit qi Pe Produc5,tor. in,
client
F""i""tidnaiea ca, scop sine mr intereseazd, deoarece p-rin costul **
rrrrleplinirii perfecte a serviciului aerut' de beneficiar.
realizarii eiincl,epS,rt eaz1, fe client qi prin urmare nu poate determina Coqitrolul'tehni,c d"e aal'itate mod'ern gi' efi'cat:e. Caiitatea produ-
dezvoltarea prod.ucliei in creqterea beneficiilor' rrclor se ren\zeaz:a in timpul procesului cle produolie, dar controlul ei
--- Utelerdent d.e'care cercetarea ryi proiectarea trebuie sd,-!in5, cont rrc tlesfd,qoar5, atit in etapele premergd,toare aoestui proces' aclicfl in
este uzura morald, a produselor, care apare inaintea celei fizice ca r'1rr,pelo c1e conceplie constructivS, '1i tehnologiod,, cit qi in etapetre de
,r"*r"" a ritmului rapi-d. de perfeciionare tehnicd,. In consecin!|, se mic.- 1"',,gtl,tire a fabricaliei, a realizS,rii ei ca produs finit qi cu ertindel'e
soreare durata cle f6losin!8, a multor prod.use, ca urmare a creqterii rrlt,e,rioari, privind asigu.rarea beneticialului in timpul terrnenuluide
;;;;;fir6;numd,rului mir,re cle noi produse comercializate, prin scur- rlrr,rantie prin asistenla tehnicd, dati,.
,;;;iilp;ui necesar de la fazele de cercetareimpune pin5,la introd"ucerea in Iln asemenea ciclu de control st5, la baza control.ulu.i mod-ern denu-
fa,trricatidsi comercializare. in acest sens se o utilizare ralio- rrril, in literatura de specialitate oontvolul, total' al" callttit,ti,i, qi care are
r prime qi a materialelor, evitarea_cheltuielilor exage- r r lrnii,toarel e pri,nci,7tii, :
"uia i, ^rt'"riilor
;;6 prod.os" a-c6*or ilurat5, d.e utilizare depinde de uzura moral5,, - calitatea tGbuie condusi, qi aoordonatS, de Ia proiectare ryi
pin5,
i;";;;;d cele condil,ionate .de. uzura fiztcd, giprelungirea timp-ului ile 1) seraice de un organ specializat;
totoiire fiind o sarcin5, esenliald,, cercetarea proiectarea trebuie s5,
- activitatea cte control trel:uie si, se desf5,qoare pe trei planuri,
le la inceput efectul d-ura'bilitd,lii' .ii ,i,nume participarea activfl, Lafazele depregdtire a fabrica,tieir verifi-
-- --p""t""
creeze d.e -
,'',,''ea realizS,rii calit5lii produselor, urmS,rirea comportd,rii ln exploa-
astfel de prod,use durata optimd, de utilizare reprezint5, un
factor economic fundamental aI catitS,fii. lrlre a produsului.
I olos,i,r ea tehnologi,i,Ior aaans nte permite valorif icarea superioarS, Controlul tehnic de calitate bre'oui,e asigurat din timp cu instruc-
a
-
materiilor prime, md,iirea gamei produselor (prin finisare qi aspect I,irrnile specifice ti.e control, trebuie aLese metodele cele mai eficace
atrageio"l qi- sporeqte eficienla prin economisirea fond"ului de timp- 1rt'ntru d.-epistarea la timp a defecliunilor calitative qi trebuie s5, aib5,
p.of,"ct# sp or1 sc elementele'de bpt imizare a co stului produsului re s
1
o ittzestrare tehnico-materiali, trine aleasii,' catre constd, in aparatula
pectiv). rl,' control qi standuri de prob5, capatrile s5, execute :
- incercarea materialelor qi a produselor industriaie folosite in
ti,aarea proceselor d.e pioditclie in vederea imbundtd,lirii_calitd,lii, deqi ploductie, din punct de vedere cirimic, mecanic Ei tehnologie pentru
este nec6sard, acolo unde lntr-un interval de timp foarte ,,, s,r constata incad-rarea lor in prevederile standardelor, normelor,
"o.ii*it'o*"",
c.510 33
32
caietetror rle sarcini etc. Brevd,zute in documentalia tehnici de execu- r
- aprovizion area cu lnaterii prime ql materiale in cantiti,!ile, sorti-
ciitele ql calit[lile prescrise de documenta!ia t,e]rnic-5, s--a f5,cut la timp.
rr
die a prod.usului; c. Siandardele, documente tehniee cu caras[er de lege, reprezintS,
determinarea cond.i.tiilor in care se prodgce d-egladarea mate- ,,; ,,r',lntia fund.amentald, a calit5,lii produselor ryi in colsecinli, an facto'r
rialelor qip"oauseror in veherea d'epistftrii mij]oacelor. qi metodelor i ttrTtoriant care aclion,euzd, asupra eti. Standarrlele constituie d.ocumentul
O" qi prelungire a durabiUtel-ii.-qi,- in special, stabilirea
r lrr ba,zi, obligatoriu pentru omoiogarea, verificarea qi receplia produse-
"o"*.io"inre
comportd,rii rnaierialelor sub influella mediilor corosive I
l,rr. stabilincl condiliile tehnice, regulile ;i lnetodele pentru verificaiea
statrilirea unor metode cLe in"cerca,ri prin cal.e se pot evidenlia
tr.ui -p*""i* proprietd,lile deterTinante ale materialelor qi produselor
,'rrlitir,lii. Etapa actual[ fiind caractetizatra printr-o p^roducfie ;i un
{'orrsuin d,e masd,, standardele asiguri simu-}.tan, prin efectui pe care-l
-i;"it"-i" to"hlliif" de solicit5,rii reale in care acest'ea urmeazd, sd, lucreze I
asisten!,5, tehnic[ produc!,iei ori de cite ori este ne-
:rrr. cantitatea qi calitatea. Reflectind cerinlele belefil'iarilor in con-
acordarea
voie - m5,suri,tori qi interpretare ale acestora' iile realiz5,rii'produsuhri cn caractetistici la nivelul tehnicii moderne,
r I i1.
- in mat'erie decontrolul tehnic de calitate trebuie ca prin natula rr' ti,rmonizeazd, cerillele societiLfii cu posibilitXlile ei de
i,t.tu"*"t"
ilconcluzie.
o"g*oird,tii gi d.otd,rii sane sf, intleplineascd, o funclie.activ5, prin preve- lrrrirlucere.
Pe plan ir,tern, ac.tiunea de standardiza,re prin tipizare qi raliona-
ilr tioip util a defecteior, in vederea realizdrii calitative a pro- lrz,Lrc contribuie la organizarea optirnd, a prod.ucliei tsi sporirea efi-
"1i",
cluselor.
priaind, compartarea an e,npl'aa' lilntei econornice, asigurd, schimbul produselor $i favorizeazfl specia-
si,stemul, i,nforma$ianal efici,ent lrzrrrea intreprinderilor qi mi,rirea seriilor cle producgie.
- prliiittin.
tat.e a A"*ig*u"*^ uniri nivei calitativ ridicat al produselor Pe plan internalional, priri adoptarea unor recomandlri de stan-
;;fif"*; definirea il-in timp,.de citre eompartimentulde conceplie qi rl;rltlizare, prin a,cceptarea unui anumit, nivel calitativ, se asigurfl o
i"ttoi""t^"* a tuturor intormaliilor necesare prilfnd q"q$ in eare pro- lr.zvoltare a comer.tului exterior.
ir"*L1i iqi incleplinesc serviciile cerute ile beneficiar in timpul exploa-
r
36
r,ontli!,iile scd,clerii consumu-lui specific- de materiale, creqterii produc-
t ivitd,iii muncii, rid.icd,rii gradutui de valorificare a resurselor materiale,
1rr.in tibtrinerea'din aceeaqi cantitate de, substan!fi,
prelucratd, a unor
vrr,lori tle intrebuinlare cu caracteristici superioare-. In -acest sens,
lor.lele cte proclucl,ie ryi ile muncd, trebuie angajate in .fabricarea de
l,rodos* Ad inatte tednicitate, cu un inalt nivel d.e utilitate, in fabri-
(frlrea unor produse de calitate superioard,.
In vederea asigurd,rii conformS,rii produselor (asigurarea caracte-
Copitolul lll r isticilor calitativJconform documentelor tehnice), controlul calit5,lii
Ior a devenit o necesitate ca urmare a diviziunii sociaie a muncii qi a
ASIGtiRAREA fl CONTROLUL CALITATII rlczvoltd,rii producliei sub influenla complexitft.tii ;i preciziei procese-
krr tehnologice.
fti concep!,ia modernil, rolul controlului de calitate este de a ac!i-
1. PROCESUL DE CONCEPTIE 9l REALIZAREA MATERIALA A PRODUCTIEI orrn, ,li intervelni operativ oiiunde qi ori de cite ori este nevoie pept1u.9a
1,r,r_rdusul final sd,torespund[ cond.iliilor cerute
qi astfelsd, se oblind, o
i,ontinuX reducere a re6uturiior qi eiiminarea acestora' Cu alte cuvinte
Progresele remarcabile oblinute in prezent in qtiin,td,. gi tehnic5 att irr conceplia modernd,, controlului de calitate i se atribuie un rol activ
imprimai d iverselor activitd,li economice {e desfS,qurare dinamicd, care a ,1i creat'oi uii nu numai tle depistare qi sortare a rebuturilor.
r"f"l"li"""t prodlclia mateiia6, scurtind u.imitor de repede decalajul
gi realiza,rea materialS' a Acliunea controlu-lui c1e calitate incepe d.in momentul alegerii
L"i*t"tit inaiite intrie conceplia frropriu-zis|, l,rocesuiui de procluclie, continui, cu instalarea echipamentului de
proOusufU. Pentru a ilustfr,' ac6st lenomen se po! qa urmS,toarele i4'oduclie san cu pregStirea acestuia pentru realizarea, optim[ a,
'"""*pf", gi anume : pentru ca telefonul s5, treacS, de la concep'1,ie 1rr, =cu
forlelor de munc5, folosite '5i cu
iluxuiui de fabricafie, calificarea
iealiiarca'lui ca produs au fost necesari 56 de ani, radioul a parcurs rrrthizilionarea t1e miterii prime qi materiale corespun_zd,t'oare,, se
*"*t" Jrp" i" SS de ani, televizorul in 14 ani, iar receptoarelo c1 rlesfd,qbard, pe 1,ot parcursul f-abricaliei gi al expe-dierii procluselor qi se
-
tranzistoare in numai 3 ani. irrclieie cu asistenla tehnicd, (service) acordatd, de intreprind.erea res-
lrumerul de produse noi care sint cornercializate cunoaqte o poctivd, in pelioada de garairlie. I-latoritd, progresului tehnic -cit qi
crestere accelcratS,l De exemplu, o tre-ime dln intrepriuderilc intpot'- i^xigenlei siorite a treneficiarilor existS, tendinla ca perioa'da de
ia"ie tlntrcprinderea,,Electionica", Intrep'iud.erca d-e tractoa'e -
guranlie a produselor sd, creasci,.
H;;fl lnt^reprind ere# d e autocamioane - Braq.ov, Int'reprltncl,erea
";; etc.1 au innoit in ultimii zece ani mai mult de dou5, Concepfia, care st,i, trabaza acestui principiu const'il in analizarea
lnl".tiop"ter6" bunurilor dc cheltuielilol i,otale neccsale pentru utilizarea protluselor cu o durat[ de
ii;i-idii trodusele ior. Numai circa un sfert clin totalul de 15 ani sau nrai cxpioatare mai lungfl.
.oo*o* afiate in prezent pe piald, sint cunoscute
;;i: restul fiindprocluse noi. Nu este exagerat dacd, se afirmS, cii in concluzie, controlul de calitate trebuie s5, fie prezent in toate
a"ud, treimi din bunurile de consum (inclusiv metodele de ct,apele premerg|,l,oare desffi,quririi procesului de fabricalie, in timpul
""l"hii"
amn^Ji,t"t ce vor fi vindute in anul 2 000 sint astizi necunoscute. :rcestuia, pentm controlul produsului finit qi livrarea lui, ulterior prin
ilurata ab vialn a bunurllor clevine tot mai scultf,,_ nedepd,"sindvor' in
rr,sisten!,a tehnicd, (service-ul asigurat) acordat[ beneficiarilor, iar in
g."""rf cinci aii. Prin lrmare, unei singure generalii de oameni ii
or,zul instalaliilor complexe, continuind in timpul montajului qi in
ieveni gase generalii de bunuri. lrer.ioada efectufirii probelor tehnologice. Acest sistem de control
ln orinctuirea noastrS, socialistd,, prin eforturile industrializ[rii qi lrrra,rtd' denumirea de control tatal' aI calitd't'ii.
pa,rticipe,iii conqtiente a oarnenilor rnuncii se perfecfioneazd' cont'inurr
pro.duse de calitate in a. Controlul total al ealiti{ii are la bazd, urmd,toarele princi'pii' :
;;;"4;1" qi mbtodeie peltruqirealizarea,unor intregii noastre societ6'fi' tr) caiitatea trehuie conclusS.' Ei coortlonatd, de ciltre un organ rlle-
ieilerea satisfacerii c"*iilelor exigenlelor
elrTeclio"area gi cre;terea caiital,ii-prirduselor tiebuie sd, se facd, in lirllizat iircepind cle la proiectal'e qi pin* tra service I
39
38
2) activitatea de control sd, se desfd,$oare conoomitent pe trci Pril aplicarea unui sistem eficien+' de control al calit5,lii rezultd,
planuri: rr,vrr,ntajele pe care le are intreprinderea de pe urma acestuia, avantaje
participarea activil la fazele de pregi,tire a fabricaliei, alegerea {ir,rc se pot concret,iza prin :
- in nivelul ca1it5lii ,ti in menlinerea uniformitd,lii
qi programarea rnaqinilor qi instalaliilor tehnologice, dotarea cu scule,
dispozitive gi verificatoare, aparate de rnflsurd qi control., instruirea
- progresul
rrraterialelor aprovizionat'e ;
personalului asupra cerinlelor calitative etc. ; - progresu.tr in nivelul calit[lii $i uniformiti,,tii produselor finite
virrrlute I
- verificarea realizS,rii calit5,lii produselor, incepind de la
materiilor prime ,si a materialelor aprovizionate, in limpul reducerea qi eliminarea rebuturilor qi remanierilor I
receplia - progresul in atitudinea fa,tii de calitate la toli cei care se ocupd,
fluxului d.e fabrica!,ie pini, la produsui finit qi controlul ambal5,r'ii -
qi expediliei; rrrr productia I
- urmd,rirea comportS,rii in exploatare a produsului, probe de -' progresul in proiectarea produselor si proccselor telinologice
lrr, costuri mai reduse I
fiabilitate qi mentenabilitate.
ln func!,ie defazala care se efectueaz[, controlul poate fi : - progresutr in relaliile vinzfltcr-cumpir5,tor.
Barcini,le centralizate la unitd,!ile func.tionale ale controtrului de
de receplie : la' taza cle receplionate a materialelor qi
- controL
rnateriei prime;
r:lr,litate sint :
- control de fabrica{ie ; la faza de fakrrica!,ie propriu-zisd, ; - fixarea obicctivelor calitir,lii (nivel calitativ, grad. tle confor"
rruu'e, grad de utilitate, optimizii,re) ;
control finatr : pentru produsul finit.
- - elaborarea, interpretarea qi aplicarea planului cle control al
ln unele cazuri, gi anume la controlu-l produselor intre seclii, aceuta lutit5,tii (unde, cind, cine, cum gi care este frecvenla controlului tsi it,
poate cd,p[ta caracterul unui control Interrned.iar (produsele oblinute rl iverselor incercd,ri) ;
intr-o seclie fiincl preluate pentru prelucrare in seclia urind,toare). analiza costului calitS,lii ;
In funclie de locui de execulie, controlul de calitate este : - calificarea personalului pentru controlul calit5lii;
- valorificarea
- in centralizat (tn puncte fixe); - informaliilor din intreprindere cu privire la,
flux, aclici, in diferite puncte ale procesului de fa'luicafie; r:r,lit,ate I
-
- volant, Ia diferite locuri de muncd,, d.upd, necesitili. - analiza qi recomandS,rile pentm rezolvarea anumitor problerne
rlc calitate
Controlul total al calitd,lii are insd, o caracteristicd, mod,erni, prin I
aceea ci', folosind, un numd,r cit mai mic posibil de personal, s5, se - analiza necesarului de echipament (mijloace dc mS,surare,
oblini o conducere a procesului de produclie care sd, garanteze o S.l).V.-uri, standuri de probd,, utilaje qi rnateriale) ;
calitate superioari a produselor. Aceasta implicd, a se stabili, pc de o preved.eri ale stadiului qi necesitd,lii de mecanizare qi auton:.a-
parto, intervalul de luare a protrelor qi a m5,sur5,torilor, qi pe de altd, lizllre- a m5,sur5,rii calit5,lii;
parte, parametrii critici qi principali ai fiec5,rei faze a procesului de - dezvoltarea metodelor de mf,,surare I
procluc!ie. . - studiul posibilitd,lilor de imbund,tS,lire calitativii, a proceselcr
l,r,hnologice
De aceea, in numeroase !d,ri se intilnesc acum preocupS,ri pentru I
intrelinerea echipamentului pentru controlul catiti.tii ;
punerea la punct a unor metod,e de control de calitate rapide, precise, - controlul propriu-zis al produselor pe parcursul procesului dc
imparliale ,si a cilror aplicare si poati permite introducerea sistemului -
l:r,lrricalie;
total d"e control. Mijloace tehnice noi, ca televiziunea industriald,, care inregistrarea d.atelor I
permite controlul in inc5,peri fierbinli sau folosirea ra;zeLor X pentru - programarea operativS, a controlului.
controlul structurii interne a unor produse, ridic5, mult posibilit5.tite -
Tot ca o sarcinS, de ansamblu important[ a controiului cle calitate
de verificare a calitd,fii produselor in faze intermediare sau finale.
I,r'r,buie considerat5 vqi acliu:rea pentru crearea unui climat favorabil
ln sfirqit introd.ucerei, controlului de calitate automatizat permite ,'rrlit5,!ii.giJa serviciile care nu sint direct angrenate in procesul de
viteze de control mai mari, exigen!5, mai mare qi oprirea fabricaliei in
cazul cind apare o tendinld, de depd,;ire a limitelor de calitate fixate. 1,r'odue!,ie dar al od,ror aport este considerabiil
40 4t
importante ale intre- 1:sMPAftTIMENTE
Practic aproaps toate compartimentele
iit'it'^ care pe scurt
nrinderii att s arcini,-inffi;;"'id ;;;
proclucliei' s
EfMNE "eoNVtNrtqNALE a b h8
t-N od
9i .$ N$t a
rezumate astfel :
oirecl rdsFuntdlor b s
proiectare rrolrr''
- @ ta.
o" fi"j";;;;iitffi;;;"cep{ie,
bot -: --^:^^+nr^
si
cercctare t'rebnie s[ con- propune { esle informal rs \i* F$ s $i,. S sa' b
ditiilor "o""sp-dor;-tor
6 1rparsizeazd procesul de producf re A m (c) (c)
42
I
revizuit, arlaptat qi imbu.
ale beneficiarilor, acesta trebuie continlrrr i
I
:.r
i'i''cl"
"utu$l.aorrala ealitilii. produsul se naqte ca urmaro a diverselor t/2
- -t: o l
1
a e a in i ii n1 d, sec ! "
i i
in legdturd'
ffi ii
-p* "3 - "33 :3:lil"rti'.i1l'iX? t:t:l"fil rui #Je
Fig. 5. Spirala caltelii.
i"t*t"*tii(reprefio'ase "" ::: rulte perSoane care cnnosc
-necesarul
mai bine problemele economice ale ploduc--
ilit at a d",a p"o
bilitatea
b e
"Z
d; i.:;f""
l,ruuru';tt-;i";;;dusut *?,'.,:l-)lJ:' #-ii'ffi?e3:;
9t"1: :i :T ":propriu-zis, pl,"o^,tt'-anrea I,iei, de utitaje, controlul calitd,lii qi fiabilitd,lii produsului,
n#;T'f"l tutdror derecf iuniIor' condiliile de utilizare a'piod.uselor etc., a c5,ror pd,rere,trebuie asculta-
;"$tiTl?: a frod.,sui'i;i irentifrcaiea
in sttrdiu' cercetarc gi proiec-
ti qi iintetizatd,. Spiritul de colaborare Ia utilizarea datelor-ob!-inutet
prclucrare in 'ied.erea recicld,rii produsului, ad.uce un aport substanlial calitd,fii.
Deciziile luatc in iu"a tln
i"roirui" ol'i"ti'"ei ce pot contribui
tare trcbuie si se b;;##;i,il"a't p'oouluioi' 1o'tnoa normal' proiec- Legat de reciclarla produselor in vederea imtrun5,t5,!,irii lor calita-
cu cova Ia progres'fft*iiiuti" privitoare la integritatea t,ive trebuie avute in vedere doui principii fundamentale, qi anume :
tantul cunoaqto ""i ti;i;i;g-urloblernJe
,"riii,t", t"i"iii i" iutreprindere sint qi - trebuie fd,cut tot efortui necesar pentru dobinclireaunorposi-
structurald, a proouscil- bilitd,li mai mari in ceea ce priveqte graclul de satisfacere a necesit{,fii
qi utilitd,lii noilor produse;
Mc' Graw HiIl-New York'
1.I.M. Juran, Management of Qualitg Conlrol'
46
44
trebuie evitat in schimb orice efort c2I e nu cotiSl'ibuie la s*t- +
-
yealizarea utilitd,lii produselor qi care 1l face m:li costisitttl'. Aceasta
deoarece nu orice irnnunXtalire a calitillii este e ccnomic jushiiicatf,"
-6
{
a
.d
N
E
ao\
ranlele impuse de- documentalie, insd, este necesar sF, fie respect,at
regimul de lucru preseris. De exemplu, pentru imbut'elierea unor
,l{i
sticle de bere este necesax ca maqina s5, dozeze cantitatea de iichid i\) Munci,tori,'i, care trebdie sii qtie elementele importante :
de inaintare a benzii, timpul d.e imbuteliere etc.). De exemplu, pentru executarea unor axer la operalia_de ptrun-
;rrrr, strungarul tienuie s5, qtie ce sd,fac,ti, adicd ce se cere.d-e la el,
Orgata'iaarea ftu:iutui' d'e fabricali'e impune-o amplasare corectd, a qi
maqinifor in fiuxl astfel incit un reper care trebuie supus mai multor i,,',rtne ci,"dintr-o bard, trebuie sd, realizeze un ax cu diametrul a',
operalii sd, aibi, c circula.tie continud,, s5, nu fie nevoie s5, fie plimbat lrr lungimea U, ctJ masa z etc. Apoi, el trebuie s5, qtio cum sd, Jacd,
d; h 6 seclie la alta. Sini necesare totodat|, dispozitive cle transport rr,r'r,nst'[ opera!,ie de struljire, respectiv cum sd fixeze piesa in strung,
qi depozitare, in care sd, fie aqezate qi protejate reperele. in timpul ll cnt,it s[, foloseascS, qi cum sd,-l montezer cum s5, porneascfl maqirra
circulaliei lor de la o maqini, la alta, pre_cum gi locuri.spgclale in care 1,11r,. ce regim de lucru s5, aplice (vitezl', turalie etc.)2 cum si, opreascii
sd se ilolezo rebuturilc,-pentru a se elimirra posibilitd,lile de a te rrr:r,;ina, cum s5, scoatS, piesa din strung etc. In sfirqit, -pentru a-gi
introdnce, in continuare, in ftruxul de fabricalie. Pe.ling5, aceqti fac- rl;r, searna d.e ce a fd,cut, muncitorul tretruie sd, aitr[ posibiiitatell -
tori obiectivi se irnpune ins6, qi o culturS, a produc-tiei, f6rd, de care,
deqi ma,,qiniie sint amplasate corect qi existS, dotalii speciale pentru
rri sii qtie
- s[, mS,soare piesa, pentru a vedea daczi corespunrle docu-
rrrrrntatiei d.e fabricalie. Aceastd, ultim5, opera{ie reprezintS, tocmai
transpoftut qi izotarea rebuturilor, se pot deteriora reperele prin aq_e- lrrr I oconl rolul.
turei Lo, incorectd, in dispozitive sau se pot introduce in fluxui de b. Relaliile dintre bencfieiar gi produeitcr in sisternul cle liYrare
fatrrica,.tie repere reLrutate. rr ploduselorpot genera, de asem-enea, la rinclul lor, deficienle cali-
Itriitoace{e d,e md"surara trebuie sd, corespun_d5, preciziei domeniu- lrr I ire.
lui de -X,sor""* prevd,zute in documentalie. Se impune ins[ existenl;a Raporturile clint're beneficiar qi prcduc5tcr se desfS,qoari, in
unor. planuri d.e control ryi totodatfi, prelucrarea corect[, a datelor ,','nformitate cu preved.erile legii oontracteior eccnomice qi au la bazi :
oblinute cu acestea.
Sculele, d'i,sgtozi,ti,uete gi tsori'fi,catoarele trebuie sd, fie de calitate qi - comanda, in care sint formulate pretenliiie bene{iciarulu.i
lrr,lri cle produsul achizilionat (caracteristici calitative qi cantitative,
in t,oleranle pre-scrise ; esle neiesar insd,,ca operatorii s5, le utilizeze ,,onditii de ambalare gi transport, termen de livrare, ccndilii de plat5,,
corect, atit ti timpul executd,rii produsului, cit qi it faza d.e control. rnrid de receptie etc.);
Materi,i,le gtri,me este necesar s5, corespundd, din punct de ved'ere
calitativ, prev*ederilor din documentalie, fapt atestat de certificatu'i - documentele de atestare a calitd,lii (caietul de sarcini sau
rilrrndardul cu condiliile de recep{,ie. procesul-verbal de omologare
de calitat6 care Ie insoleqte; se impune ins5, verificarea palametrilor l)rlltru produse noi, fiqele cle receplie internd,, certificatul de caiitate,
fizico-chimici, care trebuic si, corespund5, celor menlionali in certi- lrnrspectul produsuiui qi indica.tiile c1e utiiizare).
ficatele tle calitate. Relaliile aplicate de beneficiar sint in functie de calitatea prodg-
M unei,torid, trebuie s5, aibi, calif icare prof esionalS, corespunzStoale rclor livratu OdproAu.ato". In acest sens se pot totosi trei tip^uri de
locului de munci, dar totodatd, trebuie s5, fie qi cointeresali in rea- rllrr!ii ;i anume :
Lizarea gi clepd,qirea sarcinilor ce le revin- Tip A, in care producS,torul este recunoscut in ceea ce priveqte
Prin indeplinirea condiliilor obiective qi subiective -a,le acestor :rlonlia deosebiti, pe care o dd, calit5lii produselor s.ale, adicd, in lim-
factori de bazi se poate tealiza un produs Ia nivelul calitativ prer- lrl jui cotidian, estl o ,,marcd, serioas5". Toate produsele sale sint
vd,rut in documentalia tehnicd,. lrviate in urmi unui control de calitate exigent qi perseverent. Fabri-
Factorii ce determini reaiizarea, celit5,lii pot fi redali qi prin r rrlia este asiguratd, din toate punctele d.e vedere. Beneficiarul este
teoremacelorSM: .rrrivins de acest factor qi acceptd, prcduse pebaza certificatelor d"e
1) Materi,a prinr,d,, care lrebuio- s5, corespundd, din punct de
-tlocumenta{iei
lrrlitate emise. Pentru prevedereo eI execut6 insd supracontmale_prin
vedere calitativ de fabrica!'ie. r,orulaj din timp in timp prin compartimentul sd,u de control tehnic
2) Magini,te-utilaje, care trebuie sd, lucreze in condi.tiile de prc- rlc caiitate (C.T.C.) atid la produc5,tcr cit qi la sosirea produselor la
cizie irerute de desenele de execulie. cl in unitate.
t -0.510 49
48
atit btneficia,mi clt qi producatorul trebuie sd, facd, un sohimb
T ip B. in care prcducdtorul are conditii de a t'ealiza.prnduse tea cu
r'le
n t-
-
rit informa{,ii tehnice necesar-e imbunitXlirii contlolului. te,hnio de
t a trt at { Jar o rganizarea, ex erien t
p a, existetl ?.f3=1 L1l":ta r,rrlitate, linind cont c1e princtul de_veclere al celeilalte p5,r!i;
p""ii*.i"irtui d.f .C. diri earirul sd,u sint nesatisfS,cd,toare. beneficiaml-cit ,1i producStoi'ul trebuie ,qd, exerciteun
.
In ac est c az, b enef ic iaml c ere- un -c ertif icat A" ltu-113l"^ - atit
r,ontrol perrnanent asupla modutrui in care sint lansate comenzile,
in care trebuie *p""ui"utu probele de verificare fd,cute.qi? ::1t^t1j1t:
va,Ioarea
cu cele stabilite prin.cont.rao-tt risupra clrganizS,rii prod.ucliei qi planificirii stocurilor de mateliale,
identificat5, a acestora,-itr .olopa"afie ;,."io* Ei":rsupra muncii admiiristrative qi a d.iferitelor sisteme apli-
il;-;;;;;;ur, p"i"1u-i" *p"u"onirol producS'tor, mai exigen
-la. : i,rrte, astiel indtt se oreeze condiliile necesare pentru menlinerea rinui
A""it'i" tipul -41 se va verifica prin sondaj lIim'at amical, de colalrorare, intre pd,rlile-contiactante.; .
modul de organizare ';i efectuaro a md'surd'toriior; contractelor comerciale, atii beneficiarul cit gi
-
exactitatea masurS,tori-lor fd,cute d.e prod-uc5,tor
prin oompa- - la incheierea
producd,torui trebuie si, !in5, seama, intotdeauna, de interesele con-
-
rarea tor cu-*e**al#ir"lei"t" t* fala locrilui qi in prezenla o'T'C' sumatorilo::.
aI beneficiarului; De exemplu, se presupune c5, in cad.rul procesului clc identiti-
_comparareadatelordirrcertificateledecalitatecud.ateled.i.n liu.c A cieficid-nleior calitative s-au stabilit elementele respectir-e gi
registrui Oe'control al C.T.C. al prcducd'torului' Ilobuie iuatd, decizia. in acest caz sint categorii, din cal'e dou5, nece-
instabil' ri1,5, lua,rea de decizii pe linia controlului calit[lii, gi anume :
Ti,p C, in care produedtorul are un.proces du f3-b-tfo?le In acest caz' te'lanotigi,o coresytuntle, produc{ia decurge normatr, se
cu fluciuaf i calitatii'e clese, livrind produse ncomogene'
pentru coll]'91"1^{1
- ltroeesul
n'alizeazd, calitatea prescrisd, ;
beneficiarut va meofii" oo'A"t"g't ]rermanent ttu tep-
pe fluxul de fatrri- Ttrocesu1, tehnitosic preeirLtd, o rari,abi,litate accentuatS,
duselor sale, care "r'"*i*t^ fu .o',:tnoit"t" executi,te rlinle- sfre situarea oo6, forornelri in afara ci'mprilui, de tol,eran,,ti,t,;
calie qi in final'
'lncorrcluzie,pentrucaacesterelaliis6rru,,creezed.eficienle ,,ste nei,esal6 luarea deciziilor &e a,pl,icarc a coreclii,lor', in urma cfirora
1n,ocesul tehnologic reintr5, in programll normal de desfd,qurare;
catitalivi- ar trebui respectate urmltcarele cond-ilii ; cu tendinle
_r5spund'ereapentruaplicareacorect5,acontroluluid.ecalitate - procesul tehn'ologi'a Ttrez'intd, rori,abi,litate accentuatd,
rlrr,e sitiuarea unor par-ametri in afara cimp,ulgi de_toleranld'; d,acd'
s5, o poa;e'atit beneliilr"r producitorul. iar nxetodele de contvol la.reglare, este necesar
aptl,i,carea corec!"i'ilor proces'ul, nw rd'sptunde
"1p.1i Ae la inceput prin colaborare inlre
d'rt,pd,
de cal,itate utilizale -;1l;;*bititd t'ii,ieia decizia intrerupelii procesului defabrica-tie, pentruefectuarea
ambele Pdrli; rrnor intervenlii "structurale in scopul evitirii produc(iei de rebuturi.
-Lreneficiarulesteobligatsd,pun6larl.ispozifilProduc5,torului
toate datele qi condiliile ne;esare, care sd,-i permitd'
sd 6nlel'eagd' ca
trebu'ie sd, fabri,ce i
trebuie incheie 3. pOLtTtCA 1NTREpCNDER1I PENTRU ASI6URAREA $l CONTROLUL CALITATI;
- beneficiarul qi praducd'torulcantitatea
sd'.
11-1":j3:l
i pre! uI d e.cump[ra1e
rat ional in ceea ptin*it" .oiitu t
b:'
54
Cercul de calitat e CALITATEA: /,(a';il in calitate de clien,ti, tlar
aI lntreprinderii GRAD DE UTILIZARE] f u posibiliteti de producd,tor
(fig. 8), prin a,fiqe qi panouri
rlemonstrative privind. realizarea
CIIESTIONAR ('rilitd,lii comparativ cu aceasta
Irroducerile'i de remanieri, rebu-
Iru'i etc.
Defecle - cauzc - relnedii Organigrama unui compal'-
I irnent C.T.C. este exemplificati,
Ce pirere avefi dv. despre calilatea produselor fabricatc in intreprindere? irr figura 9.
Analizali-le astdzi in calitate dc client, firii a ulta cd aveli mai multe Avincl in vedere funcliile de
cunoqtinle de tehnologie declt cumpdritorii. I r:rz[,, componenla compartimen-
Ce nu a fost ,,corespunzAtor" la fabricarea acestui lot sau a altora ? lclor C.T.C. trebuie sd, cuprindS,
Ce defecte vi nemullumesc deoarecc scad din prestigiul lntreprinderii ilr'm5toarele secli,i, :
noastre? Ce consideral.i ci nu a fost fdcut lncd sau ce s-ar mai putea face Beclia pentru metrologi'e tri
pentru lmbunitS}'irea calitifii produselor ? iltetod,e de r:on,trol, clll'e AIt: urm5,-
incercali sd folosiJi toate cunoqtinlele dv., precum $i dorinla pra- I or,rrele atri.bulii, :
prie de a se pune ln aplicarc ideile dv. 9i rispundeli la urm6toarele trei
probleme legate de produsul (denumirca exactd) - stabitrirea posturilot fixe
;irru nlobile (itiner:lnte) rle con-
Defecliuni observate sau mesurate
1r'ul, incepind de la recop!,icna-
Cauzcle accstora
r'('i} materiei prime qi a mat0-
r ia,letror, pe flr-rxul de fabricafie
Propuneri, idei, solufii pentru remediele si pinf,, la coutlolul fin:rl ai pl'o-
,rlrrsului ;
Numele qi prenumele - asigurarea cu" metode de
r'ontrol qi apalaturri cle rn[surale Fig
Funclia
si controi;
Sec!ia executftr"ea instructajelor necesare personalului de control ;
ld,spuntlerca pentru activitatr-'a de metrologie.
Beali,a pen,trxt, efectuarea controalelor calitati'ae propri,u-zi'se' con-
r.tituitri ciin grupe qi controlori care iqi d,esfiqoari activitatea incepind
lrr receplionarea materiilor prime gi matel'i:r,lelor pin5, la produsul
lirrit (ambalare gi expeciilie), Frecum qi in secliile auxiliare ale in-
treprind.erii, currr ar fi secto.ul sculittie. ruccanic ,ef sau energetic
rir'1.
pentru anal'iza calitdlii prod'ttcli'e;, care line gestiune& cali-
Bec,Iia
l:i{ii qi are urm5,toarele sarcini.:
- analiza rebutu.rilor, a renlanierilor $i reclamaliilor calita-
live ;
Vi rugdm si introduce{i fiqa ln cutia de propuneri: agteptim qi alte pro- rapoartelor privirid calitatea (decadaler lunaro'
puneri prelioase gi vd multumim. - intocmirea
llimestriale truletinul calitiilii). In aceste rapoarte' pe lingd,
-
bl' 57
irualiza efectuatS, se g5,sesc qi ill'opunerile compartimentuiui C.T.C.
arelffildra ut ro4sn7oLd fie14ee
l)rivind luarea de mS,suri tehnico-ol'ganizatorice in vederea elirnin[,rii
EarrJqaJn n4uad a1e1 runqng
rtcficienlelor calitative. Aceste rapoarte sint inaintate conducerii
irrtreprinclerii in vederea analizrarii ;i tru5,rii m5,surilor necesare. Prin
rlubla subordonare a compartimentelor C.T.C., qeful C.T.C., atunci
cd cind plopunerile sale privind lmbun5,td,lirea calitd,lii nu sint luate
o in consid.eralie de cd,tre condncerea intreprinder:ii, are posibilitatea
ryi chial obligalia legald, de a le face cunoscut in scris fnspectoratului
e Io (leneral de Stat pentru Contr,olul Calitd,lii Produselor. Acesta anali-
n$cnpoLd fi,qryec
ez\eue ap alel!unqns zeazd, rapoartele qi in concord.an!5, cu iegislalia ln vigoare di indicalii
('u caracter obligatoriu cond.ucerii intreprinderii in vederea respec-
o
lririi principiilor cle imbulr[,t5,.tire a caiit5,tii produseior.
I 9ec!i,a pentru urmd,r,irea com.porldri,t, Ln a*ploatare elaboreazd,
programul cle imbuni,tifire a calitd,.tii. Elai:orarea acestui program
se {ace impreund, cu, compartinientul de conceplie-proiectare qi. cu
ioleJogcl dp az|gue t9
aw r nL;uad al el M rt q n S
iicctoarele de fabricalie (pl'oduclie). Tot aceastS, seclis ri,spunde cle
1.tps,t
o rrctivitatea d.e standardiztxre.
inti-o irrtreprinder'€r, contpartirntrntul de contrci tetrrnic al clli-
<)
}{
lrilii executS, control aslrprar r
d
F-
o
- materiiior prime, componentelor qi subansambleior aprovi-
eionate, asifel incit in piocesul cle fabricalie s5, fie folosite numai acele
=
!u
e/ eu/J produse cale corespund calitativ prevederilor din ciocumentalia
q aqsrd aP alrylungns
o
lehnicd, in conformitate cu standardele, normeLe qi caietele cle sareini
cg irprobate in a,cest sens I
q procesului de prod.uc{,ie, pcntru respectarea parametrilor sta-
bilili,- a incadrS,rii lui in cimpul de toleranfd, adinis, in vederea sta-
CJ d
l{
t{ o
cej- bilirii colec{iilcr qi intervenliilor necesare pentru evitarea produc{ioi
rle rebutuli qi asigurarea calitS,lii;
( pi 4aua;ta' Tattalt:t :;g,! we:a!)
produsclor finite, ceea co este de fapt controlul final ryi repre:
zintd-in esen![ ultima irarier'fl in cir,lea pS,trunderii produselor neco-
alerltxne al[!3d9 e0utl ac
o
pr$$ aP alqlunqns
respunzdtoare ln circuitril economic. Totodat6, eI reprezintd, o veri-
I'icare a competenlei gi exigenlei depuse de echipele d.e control" al
{ E trrateriilor prime si materialelor qi a controlului pl'ocesuiui de pro-
rluctie.
;!
6J
@ 'ln acest sens se poate ard,ta cf;, exigenla qi cornpetenla controlu-
.t9
!!
N
Iui interfazic pot fi diminuate de nurni,ruL rnara de operalii qi faze
p-6 tle produclie, cit qi de iipsa ele conqtiin![, de rd,spundere personal5
Q.'\
{a.
\: ;i d.e preocup5ri pentru calitate ale personalului execul,ant.
-Q -a)
De aceea, legea pentru asigurarea qi controlul calitd!,ii produse-
F.B lor prevede cd, ri,spund,erea pentru. calitatea operaliilor, a lucrd,rilor
EP ,,si a produselor s5, revinS, executantului gi maistrului, qefului de echipS,
aseu a t z r,< o.t d e Jo / asnp oJ d sau inginelului, adic5, cel care organizeazd, direct fabricafia. Asigu-
alidnar ap alstlungns rarea d.esfd,qurS,rii la niveiul de calitate prescris prin documentaliile
59
r[spundelii Acest fond se imparte in trei conturi :
tehnice, a proceselor de fal:,ricalie, depinde de cre$teretnobligalia ior * contu,l, preuen6r:ii' sa:g conceperi,i' cali,td,tii.(se refe'ir'
rentru calitate a lo"i:nto.itot tir.eitlloia!'i ii constil'uie -efectuate d'efectelar
lrr rheltuielile in-fa,za de preg6tire a plocesului de fabri-
iroral'i ;i dc serriciu. p-e iingi' .il')'-:
':r t
Xntloducerea metodelor rlo autccontl'ol al executanlilor
r
serie.rle irspec'1"
eot{ul idenlificd,rii, calitd!ii sau idenlificdrii defectelor (se
,n*p"Jt" 1..:qL1:"1:.psihologi:r' rcl'rr,i, la cheltuielile efectuate la recepfia materialelor qi in procesul
muncii, "io;;;;i;;tutilracl,
dr "io pr oltsionait' a t'xei'ulatrtului pcntru
iA*p,r"i"rii rlr fabricat'ie) ;
lucrirrije pe'idica'e,i
cal'e le cfcetuctzi' conlnl,'livtsei, de cali,tate (iiefectelor), care reprezintS de,fapt
f-}rganizareacompartimeltulrri.controlte]riricalcllit,iliisefaco -
rrit,rder.i efectiv6. datorate nercalizd,rii nivelului calitativ stabilit"
astfei licit el sii rdspundd, func{iilor de baz5' Din analiza' celor trei conturi rezultd, urmiltoarele :
pentm coirtul prevenirii defectelor este proporfional cu nivelul cali-
Ministeleie gi ;nstittllille centrale de stat, in -baza tr-'cgii -
asigurrro"a .*i controili Lrtitall procluselo-r, 1u e]1,!9111' regulamente liilii proctusului (c1a,c5, cresc cheltuielile pentru prevenirea tlefectelor
cie control'al calitiilii procluselor in
pentr* organizarea
lur. Accsle 'cgulunicttte rrifost !Y:" i',
^"ti"ite1il
.n,ste' $i nivelulidentificd,rii
crrlitd1,ii);
defectelor este, de asemenea, proporlio-
i-tr-pri"O?rite ;i ,,r,iillitu In -'contul
aplicare in .rrna *i'irritoi fa'r-orabil tlal"dt' r'[1r'r' I.G.S.C.C.P' rlrl cn nivelul calitiltii (deoarece crescind cheltuieliie perntru identi-
u6u.tu regulamente, in general sint specificate : ii,.rr"* defectelor, proclusul finit va fi la nn nivcl calitativ mai ridi-
.'"-
lrtl )i
tatea-princip;ileqiregulilegeneraleprivinclorglrniztlr.eaqiactivi*
cle contlol tehnic; contul lipsei de calitate este invers proporlional cu niveiul
sa,rcinile cle bazd, ale conipartimentuiui C'T'C' qi structula'
r,rrlit[tii. Pentru produse cu un nivel ca]itativ sc_d,zut, cheltuieii]e
-
sa r:rrganizatoric[; ,-,"itri-ilo.a de ci,litate sint rnari, iar pentru prod.use cu 1npentru niverl
I,'iliuti"'ridieat, cheltuieiile pentru inl[turarea defectelor,
desfd,gurarea activitilii de control Ei atribuliiie de serviciu r,'rrrlnieri. rebuturi etc. sint mici.
-
ale personalului C.T.C. , i; fieura 10, a este reprezentatd, curba cheltuielilor de calitaNc
- baza tehnico-material5, qi modul de organizare a locurilor rri func!,ie, de nivelul calitd{'ii:
pentru tlpsa de ealitate '1i
de munc[ I
relaliile C.T.C.-ului cu celelalte compaltimente de activitate
- curba 1 reprezintii chc.ltuieiile
iryi., grl caracter cot'.]ioou clescentlent, in func!'ie de nivelul
calit[!'ii;
-
tehnico-administr:ltiv5, ale unitdlii. cheltuieli pentlu preYcnirea^ gi identifica-
- curba 2 reprezintd,
rr,rr rLefectelor qi aie un cat'acter conlinuu ascendent, in funclie de
tn vederea asigur[,rii calit[!'ii ploduselor,de intreprindelilc
organizeazta compatlirnentul C.T.C. in funclie aa,racteristicile -l calit5,!,ii;
rrivelul
neiesitd,lile procEsuiui ]or de fabricalie' o-'n*'3,'care rezultd, din insumarea celor do'd' cur5e (J- ryi
:t), reprezintS, totalitatea cheltuielilor pentru caiitate, r'espectiv buge-
trrl calitd,lii.
i' funclie de pozi{,ia, pe care o ocupd, totalitatea cireltuielilor' (pe
5. GESTIUNEA CALITATII ,,ur.ba B) se irage ionciuria &supra corcctitu4inii gestionirii bugetu-
I,'i eaUtelii. Se-observ5, c5,, in calul -4,-gestionarea.bugetului cali-
t:r{ii est'e necorespunzd,toare, chtrltuieiiie pentru .iry*t1 -do calitate
Gestiunea calitd,lii este o idee noud' apd,rutd, pe plan mondial' r,iirii mari; s-a iniestit prea'pulin in pr-evenirt? qi in iclentificarea
inrnusl. ne cle o parte, tle lupla pentru realizarea unor Prod.use cit ,i, ft,|t"f"" tapt
i"r;, , de^terininat-cheltuieli mari pentru lipsa
,ll "*rd
,,tui .utni*tilive,^Si pe tle altr6 par'te, de necesitatea realizi,rii aces- caiitate (41).
tora 1a costuri cit mai scd,zute. ln cazui B, gestionarea bugetului calitd,lii este, dc asemenea,
Prin gesti'unea cali,td.,ti'i sf inlelege buna gospotlirire a fond.ului rlr.licitard,, deoare|e, deqi cheltulelile.pentru. lipsa de calitate sint'
defectelor
a,locat, (tlii bugetul general aI intreprinderii) pentl'u ac{iunile de rea- ':,.,lii*" tar), chcltuieiile pentru itlentificarea qi prer''enirea
Iizare qi imbun[tX.tire a, calit'i,!,ii. 1ll,) sint prea mari.
61
60
^^t
:ie,Elr.,i I
stpi,renia:t i,
-- -/ i
Copitolul lV
DOCUMENTELE DE CONTROL
63
Or tr) -7.6G r Hv^:
<1 EO o
oo -'4,n r) d. ii'a 4 F 'e !l r'
'b
A! . !"f Fi F:- p "+ niSN
@s(
2
H|ll s! E
J!IH
ii*-;S !{D\v
t5
-aD"
tu!"o
et_
^rt
P a H"Ztr,,E' !v P
t!
ts
X
(+el^
.; --A t v9 P
+
r6
Fl i
+ e"R m 5: sr*ts <',
.+F.E ^p
tr -H'F' .+Gpa
--P
!
/
v +!
s$fDP
rt
a
o
^: @ ;^ c+G
m o lla x 5 ir -- FJ
tr "si
+
A
.D a E"E'
c.
0 - "-l c+ -
,'->o
LVFFdj
ad \l u !
rD E u ^!H
2- ^9
',=p ; l,( rriP -l U
o @ Er; o o
(J
15 !r'-l F-.; H)
G NIA(?H -- i =.t ':)+
^U
o ;ia+iF!( :i w
-:!'-
haH m c) ws o
t
o
N L
.r 'H iico- Y' (f'
(i i'Y
+A) 6
in
(,
e!?"
!. ! ,N
9,
o o--F'(t
a F.
a
!e (D
;: F- A *Ua f,i
+ :-. -
*^ta p' li( (D
d*! u) t)
o 4-r"'
AR
.+-; ^
d .' ",3. o
rai^ Fh
oo tt(* \ F- ': ;J - p'!l i!
- U).P E)
A)
-; .'! fr-* "t
o p;it pt- -/, a0 Yd
t9 o o
p atr
tsl ) ;i- f"J
o o
oq
@
lr,3s ri. O
-H
l -dx
At':=
': : "- +.D 5 -.
P
P e+
4
o d
!!
E(pp
pot
!5
(tc)a "+ !..-
*. r+ on!t u) v! <+ a -l
a
'PF =, N!F il,H o, f) r "-t:
ue
H: o
p
6
o
^:v!
TiJE' uru " +F. ,J E
@
c)!r; -^+
dPi!
*E.-N iib E, |,- H
! a
e+
U) U
G
F.'r,
-!'
J. -.Y
-t)P
Ets-. U o
7,d " -(t a^"i. ? N ,' !,
p *^dx
<i-
Fn li P'tD 5. o
@
o
o -^'-
'.
"^aA-
9C-.
0a P "-:t- !v H
-, cl a:4, a
-:
ts
! - s,r"
::H
' t1 "tn 6A A
E
@
^ni, C,f o o o
o iHf' .CUQ d o<Er( H!
x
cl r+
a)
o !)
UY
E F:
!(ai ! ?4rv *o 5 A'o 4 a
.r1
p t!
i-
a B
!'H
,i. .u .+ lr r.J oP'
eQla +U- ai4 (b ;-r !
AaU
H-i6
-.-a =U
r-l
s
o
l_t | .)zllD.) ,)ll.l)JIP
irr.llrrtd JBlilJtu -
' -rldrrs [upog
'
ModeIuI 4
i: D 75 STAS 17ti-l:J
olol SR 211 N.I.D.-l\I.I.P.Ch. 3170-6i
Ilodajul motrirului
\fa:leiiti..j
Ancxa nr'. 5 r
fEsa de mftsurare
1
r)P,I:L (iip si rrr. scrit)
PIS?O};
ilimensiuni in t,-rtn
*t-
| -lI ;" II
llA lir D Uzrua
o
II
tl
loLk
1-la
II e,
l!
L od
-
L
,1 ,c
6 r I ;! I ,q;l ai:
---,5
.:! i 'QF i
'=t Na a
za "qE I ;: is
I h !tr
^; Ets
d.:
i,, I
I n-rr
) a.i I
It,r., r i
I
ii r-r
l
I
n p.:
c p::
lil-r
I
Ll I l
I '-'
t-.
l
I
l1 I
I
l-r',-,,
i t-t lr 0,02
l
0,02
l*i
I
lI-i1 00. l
-l
il
I I
I-I 0.i-):iJ
-l
0,035
o,c:; i
0bsrn.a tii ;
1, inirl!irnea crrrnlleior purl.ru seglncn!ii tlc piston -st ll1ls{ralil lit:r'arc in l)r1r'lr l(}r'tlr'i
- pe axa giuril<il din unrc'rii pistonrrlLri, irr amlielo piu'fi (r\ ;i Ii) 9i pt:r'pr,ntlicttirrt'
pc axa giurilor clin urrttrii pistcntrlui ilr alllbrle prir'!i (O 1i I)).
2. Canalelc sc nutnirri incepin<1 de lrr ILrrrd.rrl pisli;nirliii: ilrinla rrll"rsrirtlo sc fl(:(i
1rr tlilectin sigelii pe Ii;ntlnl pisIonului,
lJ. Precizia tle tttristttare 0,01 mtn,
4. Gleutatea pistonttlui.
Dotruntirr::r i)trpI ilr ccrcart l ineitrit tle incerr:uli:
lcrtpelaIuia nri'ttltti incottjuritor'. . .'o
i
l)l [a nrisLrrirrii I
I
lnti)clllif: I)lirr
I I'zul'ii mlrxitttir dtrpir lrlolil rle sigullittl,ri pr: lrlttc tiLr 2rl{..} olt'.
+i Lizulii ttursittiir ar.itrtisir tlupi;'r'tiba rle crplo:r{arr: rit' 5 (l()l) littr.
Modelul 4
(lhi rr last
llrorta arlli- 'J'urat
cati ia t'a
l riDb, llceput ll'erminal Illci Comprc!or
lisf ro t,/rnin
' 7 2lt(t
AcceptaI brrrcficiur
=:
4 ?. I'rillr'r',':r l.l Iurlcl si intincil'lca r:rrrclelor
l)a[:r :
t '= \', r'ilicat (1.'l-.{l
E Ilotil.i srrpl,-
ilrcnIar p(.1][t'rr
ditelitc ('rLrzr.
difelitr, t'urrzc
l-
iI
i,
I 1,lill
ModeluI
leal
trer u.R.r|. Fr;A DE COliTROr, Interval intre
2 probe_
flur Seclia_-, _ Cote urm{tite Legenda
chir
OU(
Repcr O: oprcstc
N{agina __ . C: contilllri
tle
l,'0,.,-1,,n,,-r Ji:ill',1'Jji",
I
cu Concluzia controlor
tic L nlea I mea I
cote
lotrrlrrilplobei
(rrtrc.) (h'rc')lI oun. 'r.rnunJ ..* necortspu nzatoare l* /-
il,rr".;i (brrc.) j (brrc.)
a 3 i i
I
o
o g
a.
con
{ele--
apa
(ier' .g
-
Llllll
,5
estt
l'IAl
E .5
hi
-N
1l11ll
vaz J
ca!
bitri
inl
ltllii
'l r -i
itiirl
o
rirll I
cerl
crel
sis
;iu
c-
o
I
_l
l
fl
L
L]
I
,ilr1l -l
L
ilti\l
l
=
ii
I
-seb
F
de
F
rrnob
bici<
?1
6- c. 510 65
64
f,Iodelul 6
ModeIuI 7
tr)enumirea produsului
I'urnizorul kg.
CERTIFICAT I}A CALITATE
sosit in cu vagon nr.
analiza conforrn STAS (N.I.) nr. Receplia conform Nr D:rt:l
STAS (N.I.) nr. (inso!eqte avizul de exlted.i{ie nl'.
de g<imifbllitate I
Produsul soltimentul corlul
| "u.,, I
qlrr,ta fabricd,rii
rrirlitatea
clata livrS,rii
certificat c1e omologare
cantitatea
L--- j
intrepri*dere* r,6 Marlie" Z:irne;ii I
l
rx
lr
^, {rl:-'l
Certifir:*f de caliIato nr'. dirta i E r''rl.,r
L
68 69
c, frffyenle
IX (hraqlerls!tc,a ;truburi)or)
L controlate)
l-
I
t
',,=:;Fiir.
-- t 5
z---ffi uu,lrrrt d-a alJ,eset nu na;hei Fig. 13. Histograrnl simplS (o variabilS).
'^ine
Fig' 12' Diagrama controlului "activ"' "dinamic"'
l0-25o/o tlin valoarca ciurpului
de execufie elc' Ei care reprezi$['
iq tuttii unui
proces sbabilizab
do toleran![, delimiilt" ii't"-n,'-41-f*1b1ica{ie
'p;;;;le uest'abil izate-
' chiar
si peste 80 |o ffi sc tree^' in frrnc{ic
ln cadnri controlului' ParalngtT"- "Lo*tutuli
denumd,rutd-eordinealprodusuluiliuu'louteumdsurald'in'diagrarui''
ln cazul in cate -ei rruiX,*i. ,lie intre iimitele -to' 1i
corect'' cd' piesele ob{i- J Ctntitn lea cont'rolefi
a;i"bti"'ti" "Je masulatx' se ncadreazs
""'i##ri"-iL;
tor turseamnfl "[ p;i;Ji Ii*iltu"'"i "tl*ii*
nute sint, f oarte, n o']'outa-t"pttl"ut"
i
llffllnl C n, t i / " te a r esP i n sd
ioferioare' d'eqi niesa este
in zonele a" a""'ti'#",i""J'n*i" ot t*" ;it^e' cu procesut
acceptabild,"" o,ro'i|, '!i"Ji"o"
necesard cercetare a catLzeior
o
de fabricalie nr1".i""i""JiJio"",-tii"A
careinfluent"u'^oLiii-ivEituare^'-'o*-*x'iuriimediatecaresS'pte-
ou rauricalie se pr-oduqar 'ebutu'i'
intimpine situalia #';r;;"*J i" u reiult a telo ob I i n tr t e +352
D iasramele *iot'flo"l,ii".iiiJ"
i
"tur;;,;i;;* in stabilirea trorrnnli-
nrin aplica"", de rabricalie'
"oot'iofrri*i"*i"ii*tl"-**t'"'#iit,
selor
tl,'#r 1Y'ii'rrr,1#!tiTfu
4. HISTOGRAMELE
73
.,'\
/ i '
1fi1""?l?:'ilu $?lt-'li'l"T;;
de'ta-mPini'la+^P:
grallca ft
/ \ RePrezentarea
/ "II' !\ unei diitribulii normale e'le
/ \ i\ dat5, in figura t6' Purt"Itit
/ \ n,737)nnv'' \ nutnele tJe z "curba ltot'!tta'L'''' 1
6tr
"b '''l
(X-T") dar imprdqtierea esfe mai mare decit cimpul de toleran!fl
n; "H;?.rXi,j;r.:;:nr|u;rtu si ci*d la
rest,a1, at'unt'i (6 olT^or-X*tnj.
stabiL cu plecizie
toate loburif" tnn"i[o*l" ;tf-t$ii.a , baractcristieii ntisttlett Lrn proces este instabil ca precizie pi reglai (fig.-16' {) dacfl
- aritdeticd,
'-"","-p"^a1"j"i+l#l"Ep#,,?if
"i.tti1-- rneclia nu corespunde-centrului cimpului de toleran!fl
rfl
incad.reazd, in clml
*":"E:: j*"_l*f :::':-"" 1X* T,), iar lmprd,qtierea este mai mare decit cimpul de toleranlh
practic, urro*url, ;d;;..$i dnaiere"a ineaie-geSraticd' not
'se
vat'r* (6o }X*o,-Xmn).
fi'r5' ca sd' piardl
V eri,fi,carea noym,ali'td'li'i, d'is1,ri,bu.li'ei, la ur' flroces tohnologi'c.
intrs limibe restrinse (varia'tii l."i:-^tiii;^iit"l
precizie qi rerlai pentru verificarea normalitfi,.tii distribuliei unui proces tehnologic
stabilitatea p,o""*oioi ca
x'" sinb valo r i e sre ia unnumir de produse alecfi,rorcaracteristici seurm6resc (50-
-
lnfiguraro*iifa*t"&r"-1"""'i'i'oJfnileale'unuinrocesteh-
tlti'*";l ;1, :*:ili|^: T;;; ii t
noto gic pr iv ind p*''*l 100 truc.) in ordinea fabricaliei, f5,r5, a motlifica reglajul maqiniit
limiti,toleratep""*"rbpd1'tQro^,",,i^ii*iiii't"a"t*litaternJ'"{tt- u qi se trec in ordine intr-un tabel. De exemplu, in tabelul 3 se trece
?" centr.i';#;ti;i a" torti*;l"u;' X - valoaren' ntertie tliarnetrui m5,surat la 50 cle axe realizate la o magind, tle rectificat.
ratd,. - 6 o-imprilgtiei'ca'
carabteristicii masur"ate'iar obti ,rstai .pi
' '-^: (iig' 16' Datele se trec in mod ordcnat in func!,ie de frecvenla apariliei'
Un nro.**'l"ilo"ofogi" "st" "f "o' ^preci,:ie tle tol'- intr"-un tabel, in care pentru uDurarea calculelor s-a fd,cut o grupare
-
a). dac' media "riiiiJti"n-"o*u.puod.u' "il "*trirt'.ci?npul*i pe clase (o clas5, este d.e ia 18,11 la 18,20 si aqa mai departe)t
,ohtn(X=T,),t.."iH;$'i"""'*"i*t";";;;;"tGcitcimptLldetoie- nsa oilrrn se aratfl in tabelul 4.
iiri'l io o I'x,,o, x*i)' -
05
74
Tubelul 3 TabcIuI 4
Itixl"lx
'-^ll--
I ,0.r, , *r-"-kt' i8 ?l l:'1'
l8,rr;, I rn,i; 18'71 lt'1i 18.11-.18,2
I
II ""-
i-:;;
i;:lr is,oz I , ll:l;
i8,;,1 1"'9r
l:rll , i:;'l I I l: l; l:':3
i8:,;l r!:ii
18,21-18.:i
- 18,4 ir.
t,lit l::l;
1 8. il1
II i':Ji
i I
ii;;i ' rti'5'.r , ru,"o l::ii
I 1U" -11
-18.:r
1,3.i1-iu.ti
i| i;lti
1R,32 I isl,ri
18,22 ,
i I tu'qt 'n'1j.
lu'.{; i ts'au I:I 1l'l-
18,:r;r
i8':t.l
18.61 -18,?
1 ---1 8.8
8.71
trri!,. l{1. Histograrnele de repartifie a unor distribuJii anormale.
rx X*rt:15,01E mm ;
'
: '=l
x
x: x .. X x X*tn:15,007 nrm'
x
LX
l.xx
Pentru aplicuea controlului statistic de calitate se percurg:
ti---*-- **Lci r.rrm*toarele ctape :
Vori.f icarea normali,td,lii, di,strui,buliei' ralorilot'. Se iau in ordine 50
:- c1e axe qi se procedeazd, aga cum s-a ard,tat mai sus, adic5, se inscriu
l
x --t'^--LJ rezultatele intr-un tabel (tabelul 4), apoi se ordoneaz[' in funclie de
XX frecvenld, intr-un tabel similar cu tabelul 5 qi se tra.seaz5 histograma.
il'I
l
xxx*xx Daci, histograrnil este asemd,nd,toare celei clin figura 18, se consideld'
rl cd, procesul este normal qi se merge mai depalte cu controiul statistic.
rt ffilt /2t3/!,rJ[,^ra Dacf,, histograma este asemd,nS,toare celei din figura 19, la procesui
respectiv nu se poate aplica controlul statistic qi este necesar un con-
Fig. 19. Diagran.ra \-ariatiei mediei Ei a amplitudinii. troi integral, sau trebuie sd, se facd, o revizie a maqinii tle rectificat,
deoarece precizia qi reglajul acesteia sint necorespunzi,toare.
1 Lirnitele de control ;i de supraveghere se pot detelrnira ;i cu ajutorul unor rigle Veri,Ji,carea stabi,li,td,!,i,i,. Se prelevd, clin 2 in 2 ore cite 5 axe qi se
de calcui speciale, elaborate ln eadrul trnspectoratuini General de Stat pentru Controlitl efectueaid, mdsurh,toarea acestora. Datele obtinute se trec in fi;a,
Calit5lii Prod'.rselor. de control din figura 20 la rubrica IY"
79
?8
obseructli,e. Pentru uqru'inla complet[rii fi;ei se trec _nnmai valo- [,ouu
riie in micrometri ce depi;esc in plus sal in minus 15 mm. De exemplu, hru
la, axul care rnisoard tr5,014 prrrse ya trece f 14 pm, ia1 la axul cale
masoat I 1+.995 pm se va il'c('e -5Fm.
I
P! u,
- in r*brica V se fac calculele, pentru fieczr,re selec{ie de cite 5 la te
exemplare in parte, stabitind suma, caracteristicilor' ()X), valoarea brit
medie a caracteristicilor E :+qi amplituclinea cale este diferen{a Produsul t AX-sJEA-€ypgnpg$ &na*' ff,VLryry ["r.
Etrc
l^
elintre valoarea cea mai mare qiacea mai mic5, clintr-o seleclie. Astfeln frn
la seleclia nr. 1 :
gneralia ; rgfiftca7eg r7/ec/Er : 5 exemS,lagg- Bti,c
[,rlu
(5'
N:ry-:14,6 pm b.zii
Ji :16 - 13 :3 pm ftri
-se ca,leuleazil apoi limitele
de ccntrol a1e mediei ;i arrrplitudirea l
f5,0!5 'ott.
L,o, Li.", Lio clL formulele 1,2,-3 qi 4.
""'F;;l,rt' *"utir valoarea tui -E (media amplitudinilor) necesar[,
L"", Ia".
stanilii'li ilmitelor de control, se face metlia amplitudinilor pentru I 't:;.0/0 1
ilt - --+--
I
I
& ntfi
I '8
I ir.(ll,ir rrrm I 6
i[
I
I
lAmn,i,tt'cftnce
rl 1..r,010 mm ;
I
Va / sa re a c a ra ct'erl st't c #
stab
selet
Din analiza ,,fiqei cie contloltt din figura 20 rezulti ci, procesui este
instabil ca regiaj, qi c5, deqi marri112 a fost reglati,
stabi,l, ca Ttrecizie, da,r
in repetate rinduri, ea nu-si rnen!,ine reglajui. TotodatS, trebuie sd, se
urrnireascd, daci, cluritatea axelor se afl5, in limitele necesare, deoarece
instabilitatea reglajului poate fi detertninat5, qi de neomogenitatea
Atu rlraterialului.
Interpretarea statisti,cd, a operali,ei, de rectifi,care. Pe baza datelor
cuiese se poate calcula imprigtierea va,lorilor diametreior axelor si se
poate aprecia, la procesul analizat, pr,obairilitatea cle a se obline'axe
colespunzfltoare qi proi:a-niiitatea de a se obline axe rebutate. Fentru
aceasta trebuie si, se calculeze merlia mecliilor .Fqcu fcrmula 1) qi
ai:aterea medie p5.tratic[ o (eu forr,nula 3) :
qi I) Sv,
1/t _ 74,,6 + 9,6 + 15,4 + 18,6 + 20,8 + 12,8 + j,3 + i,4 :14 gm.
stel n-
nr.
ru.b Deci Z : ti + E': lJ + 0.014 : 15:014 rnrn ;
alrx]
o : j_l: ** : o,ooi6 rnm,
dz 2,326
lnse
afar d, este factorul cle conversiune din tabelul 1 (p. 2?).
80 81
In caz*l u'ui proces precis, cimpul ctre tolerarr{5, aclrnis tre5uie sd' Tabelul 6
rlepi,qeascd 6 o. ',", I
lo, lori
Adici, l/o
:
I
otu r,,i'.rrrtu j
I din suprafald j atn .ui'.ur"1ej
x*o., - xr;,r) 8c. (5)
ta
ln cazul analiz:tt : 7,4 41,92 2,8 49,74
: O'Otrtr tnne I
0,1 3,98 lr5 43,32 2,9 49,81
X,,,o' Xmtn - 15'0tr8-15700?
- ^,
0,3
7,9s 116 44,52 49,96
6'0?0016 :
77,79
6o :
7r7 45,54 49,90
0,0096 rnnl' 0,4 75,54 1,8 46,41
311
et 47,93
0,5 19,15 1,9 47,73
0'0096' r'espectiv procesul este stzrbil ca precizie'
JrJ 49,95
Deci 0,011> 0r6 22,57 t
- Limitele rnarinie qiminime calculate vor fi : a,7 25,80 2,t
47,73
48,21
3,4
3r5
49,96
49,97
0,8 28, B1 48,61 3r6 49,98
L*o":Z+3 o; (6) il,I 31,59 48,93 .)- 49,99
1 214 49,19 3,8 49,99
L*in:X-3 o, (7) 7,7 2,5
:1,2 2r6
c-leci : 1,3
a9
fn concluzit : Tabelul 7
t il 0
' 2.-t -1 15 2i)
"rir.
I)e cxempiu, in figriiiL 22 este rlati, curbn de riistribu.tie:L frec- 26-
irt-
ii)
1()i) 10
5 1{)
i i\
1i
2{t
2!.)
3{)
'lll
.1ir
:rctt'lt;i
vel]{elor Yalorilor. pentlu ircelasi proces c1e rectificat :ixele, 1-re 1ui - 2{.)(.) 1,r :0 :i0 ,10 5;
tip insir, intr-o periorttli 201 - :ir){} 30
,r.agind, autornatx r1e lectiticn,t
2r)
,,FOR'ILrl(A"r 301 ir{l(} 40 :15
"i5
7)
71
11ir
-
in care dispozitivul automa.t al maqinii ,,l'ini-stop" era defect' Aqa 5lil - ffll 40 l1:i 7it t t;) t;0
cum reiese tlin curbil, procesul eta total instabil, probabililntea,
dt 801- 1 :i{)0 5it 7;' i l5 150 :.:,)
.Stop,', 1 301
- :J 2{it) 7i 11; 1J0 225 :i()i,r
rebut ajunginrl 1:l 53,3-olo. Dupri l'epli-al.eft ciispozitivuiui ,,Firri 3201- 8(X){) 71 it 1irU 30() .1r0
22 C0i) 300 7i0
rnu; inl s-lt iirt rttlt ir i t'l precizie'
[J 001
- 15t) 22;-t .1 irl)
2,coNTRoLULCALITATIVLARECEPTIALOTURILORDEPRODUSEFINITT
- apliciriil controiui de receptie, apare probabiiitatca, ,,n,,
tle a lespinge un lot care se incadreazS", in nivelul de calitate admisibil
(pr) r'iscul, prod,ut'ir,t,oruLui, 1
84 85
Beneficiar'ul indicd un nivel cle calitate dc 1o/o.
Pentru r.crificarea loturilor se aplicd, urm5'toarea schemS' :
Conform tabelultii 8 in care este indicatS, r-aloarea lui a, rezulti, :
i l-- i
I
il
le
I I
I I
.l, + i
c<(I s)_t
Deci d:lcil rlin 300 de pel'cchi pantofi conllolate se gisesc pinii ia
Lotul se accepti Lotul se respinge perechi cu tlcfecte, lotul s(' a('ceptii. Dac[ se g5,sesc opt sau rnai
.qapte
multe perechi cu def€cte, lotul se resllirlge, fiincl necesar ca fttrnizorul
Abscrualie; a:r-l si'-l resorteze.
Pentru-." cleterminarea lui a $i f, Iespectiv numiruls[,de clefecte pen- b. Controlul de reeepfie pe bazir de doui probe folosind seherna
tro *t* acceptS, sau se resiring loiurite, .trebuie se stabileascd, ,reorcspunzitor" gi ,rnccorespunzitortt. Peutru acest control se folo-
calitaie admisibil p^r, iivei care ii stabileqte beneficiarul' se$te urmfltoare:r, sch€mir, :
""' -i;
'ivelul
de
t"dili"S *int d*t" valdriie lui a pentrl diverse mostre de md,ri-
,"* ;Gi;biliie cu ajutorul tabelului ?) ,1i diverse nivele de calitate pt. Dtnt*un krt tle -l[ exernplale se i:i, o prirnd,
\ialoarea lui r se deduce d-in formula 8, respectiv : I plobl c1e r,, exemplare
r:&*t (8)
vI
-;---i-
-. --r-
De exemplu, Ia receplia unui lot-de-18 000 de peleghi depal-tofi :
I Se
s.' exrrrnirreazd,
exirnt prima plobri rle ?h exemplare i
*u *t*frifiie i"aif"i r1e Jeveritate III. Conform tabelul*i :7' ^I? { L SIIse gisesc
qi xempla,re defecte l
c1e
iL
: ls ooo'bocl co"nspund pentru graclll de severitate III , 300 buc.
+ ,1, J
l
Se lespittge lotul
I
i___r I
1
0 7 2
10
15 ; 0 0 2
2
3 l
I
'I
i
20 0 o
0 2 5
30 0
0 2 4 6
40 0
2 5 I
55
75
775
0
0
1
0
1
1
2
:.1
7
10
10
1.4
(ctf cr)(a,
.t. J, (ct!
,t
cr) 2r2
1 t 4 6 12 18
150 1
225 1 I 5 8 L7 25
300
450
1
1
1
1
4
5
1-t
l'lI 10
14
22
:J
25
ZJ
Se acceptil lotul it_., s.' rcspinge lotul
t 13 o? t9 25
750 1 8
1 500
, 1:l 24 2:l 25 Obserualie &z:?'z--L.
87
86
il
in ST;1S 3160-72 sint date tabeie cu ajutorul cd,rora se stabilesa
yn[,rirnei-i,mostreleryr^ gi n, in funclie de gradul cle severitate ales,
Xrr.eculrr s-i r.aloirrea lui a' a, r, qi r, in funclie dc nivelul de c.llitatc
italritlt. In genelal in acest control rL1 : '11,"'
Obserualie. in lite.atura tle specialitate se prevede verificarea lotulilor 9i pe bazi
de scheme rnultiple. STAS 3160-?2 prevede aceastl metodi de control de recepfie.
89
FI
nllilit*tea irr furicfie de modul in care a fost tleterminatS, apare t1 :285 h tz :295 h la :280 h fa :340 h fa : 400 la;
sub trei forme : ta :325 h tz:18 h le :310 h ts :425 b lro : 325 h;
tr:425 h tn: 5'25 h lrs : 480 h tu: 495 lt
*ine pe frale O" linincl s-eama t1e caracteristicile elementelor f15 : 398 h frc : 485 h Jrz: 510 h t$: 980'h
"uicote,
de exploatare, solicit'd'ri etc'
comp6nente, concli!,ii
'- IlaUltttatea enperimentald, se determinS, in laboratoare' pe t$: 412 b lzo : 380 h fzr : 390 h tzz:490 h
lzs : 540 h tzs,: 480 h izs : 580 h tza:320 b
staliluri de probe qi-incercS,r'i, cleindu-se cond'i.tii de solicitare qi tzz :290 h l:e : 401 h tzs : 420 h tso: 525 h
mediu similaie cu cele ce pot apd,rea in exploatare-'
Ii,ab.ili,tatea opera"fi,onatd, (efectivl, la benefic_iari) se determinS, Se observ5, dou5, valori anormale : l, : 13 h qi ft, : 980 h, valori
-
rirm6rind, clirect in'explotr,tale comportarea proetrusului respectiv' oare depd,qesc cu mult media cle viafd, a lagi,relor ventilatoarelor qi
90 91
prrlrtlu col'ectit, itlterpt't:tarc il l'iizulttltelor se elinrinS,. TirnpuB
cat't: 2) crescind terrsiunea cu 20f/o r,espectiv {J* :7,2 {Io,
de birnrl funclionale (dulata meclie de virl1,[,) va fi :
. * lu ::rrn
1146s
:+l!h. - (l'""1"
I rlilil - P- : f,)^ 1 nla o !q q
,:E';: \ Irn ) -"'"'"
J)eci iltlicltolul de fiabilitate itl lzrgli'elor vent,ilatoalelol este : u.- - ',t:.1: Ts,.i rr I
clurata medis-. de virllI : +12 h. t1,8
Obseroalie. in pet'ioada incercdlilor, lrr nici unrrl din ceie 30 radiatoare nu a apinit o' ,lj) clr.'st.inrl tciisillnea cu 301/o, rr-:spectiv (J, : !rS fJo,
aIlA defecliune, ln afara de fectdlii Iagiu'elt-rt.
Q' 93
Enemptlul 3. IJn televizor, in tot tirnpui Yietii sale' a avut 5 In eazul elin exemplul 3, rata cd,delilor va fi :
clefectd,ri: prima dup5, 1800 ore, a cloua dupi 2 400 ore,.a.treia
dup5, 1 000bre, a patlra clupS' 4.800 ore :-si gs21 ctre a cincea ;i ultinaa -1
,\ : 0:0036 : 3;6. 10-a cd,cler'i/ord.
cddele dupi. inci 3 600 oi'c. Atunci : -- 2 720
I'i' Ltl nu plodus, rata clclelilor poate si, fie constantS, str,u variabil5"
^ rnajorita,tea
MTR : O';- In cazurilor ins5,, in anumite intervale de timp, rata cdde-
lilor este valia,bilS, ryi in alte perioacle - constant5,.
Cazul clasio este curba de c[dere a proaluselor ,,cadd, de baiett,
d.in exerrrplul 3, se con- untle ltr, inceputul vielii ). este variabilir,
sitlerfi, c5,
-cele 4. Reluinci c:rzul televizorului
Enemqtltil
5 d.efectilri au impls urm[torii timpi cle reparti{ie : rnature (I), apoi in perioada de maturitate - perioada clefectS,rilor pre-
a produsului (II) devine
constantS,, perntlu ca, la sfir$itul vielii (III) s5, clevinf;, clin nou varia-
t',,' : 6 orelt'r':4 ore itl' :21 ore )tL' :1? ore itL' :2 ot'e' bili, (fis. 25).
In Iunclie dc na,tura lui ), (variabili, sau constantd,), funclia tia-
biiitS,lii (-l'(f) poate ar'ea rnai multe expresii rnatematice, redpectiv
XI,R_ 6+4+27+17+2 : Jq_10o1e. poate ulma di'i'erse distribu!,ii.
55 e. Rata reparafiilor p este inversul mediei tirnpului de repa-
ra,lii :
-
cl. Rata defectirilor (ciderilor) - ). - este unul din, plirrcipalii
indicatori de fiabilitate. El exprimi, mrm5,rul cle c[deri, cle rlefect5,ri p
unitatea d-e timp (ord, an "i"')'.. . ]IIRT
ale
"" - unui produsdeinyedere m:rtematiclste inversll mediei tirnpului
Dilpirnct
c1e bunil funclionare : in cazul exernplului 4, rir,ta repalaliilor va fi
i, : ; : 0,1 reparalii/olX.
1
l- -: --.
XI'1'BF
94 95
Ii,mpul d,e bu,nd, fu,nc,ti,onare : t;+t; + ,; + t; + t;+t;: (365-8)+
fonnx zr cali-
15,!ii
f. Disponibilitatea
intrucit cuprincle
- r(r)
atit
_- este cea, rnai complex5,
fiabilitatea cit qi rnentenabilitatea procluse-
-f--(365-15)f (36.tr--8)f (365-15)f (31i5-8)f (365 -42):2 088 zile
Timpul d,e reparti,tie:t;' +t;' +t;' +t;' +t;' +t;':8i-til*8-l-1irf
lor (fig. 23). -l-.\+42--96 zile,
Cfeficientul de disponibilitate se poate exprirna m:rtemirtig itr urrde tr1 +t;' :t;+t;' : . .. :f;+t;' :36ir zile.
trei feluri : Rezultfl :
96
Adici, rlin 100 tranzistoare de acelaqi tip, existd, posibilitatea ca 2, FIABILITATEA SISTEMELOR
dup5 10 000 ore sd, mai funclioneze incd, 37 buc5,!,i.
Enemptul, 7. Un cond.ensator electrolitic are tr : 5'10-5 c5,-
rleri/or[. Fiabilitatea pentru 500 ore de func!,ionare est'e : In majoritatea cazurilor, produselc sint formate din mai multe
componente sau subansamble.
rn limbajul fiabilistic aceste produse complexe se numesc s,isteme.
"ft(500) : 6-50ox5 'lo-5
-e-25'ro-3 -p-o'oz5:0,976. D-e exemplu, un televizor este un sistem deoarece este compus
din tuburi electronice, tranzistoare, diode, rezistenle condensatoi,re,
Adic5, din 1 000 condensatoare este probabil ca dup5, 500 ore' potenliometre etc. Iln autoturism este, de asemenea, w si,stem
9?6 trucdli sd, fie incd, in stare de funclionare: - cgmpgs din diverse subansamble (motor, cutie de viteze, dispozi-
Fiabiiitatea pentru 2 000 ore de funclionare la acelaqi condensa- tiv frinare,_ sistem suspensie, tablou de bord, roli etc.), iir fi6care
tor va fi: subansamblu la rindul sd,u este format din una sau mai'multe com-
ponenle.
Pentru calcularea, respectiv determinarea fiabilitd,tii unui sis-
3(2 000) : 6-2000x5'10-b -9-o'r-9,95' tem eshe necesar sd, se cuhoascd, fiabilitatea fiecd,rei componente,
respectiv subansamblu.
Adic5,, din 1 000 condensatoare probabil c5, 50 se vor defecta Componentele sau subansamblele unui si,stem pot influen{a
inainte de expirarea timpului de 2 000 ore func!,ionare (950 in func- direct, sau indirect buna funclionare a acestuia.
' ilne*ptul B. Se admite cd, un sistem funclioneaz5,_ mul.tumitor
tiune). Dac5, la tn sistem componentele sint astfel legate intre ele incit
acesta nu mai funclioneazd,, dacd, una din componente, indiferent
dacd, prodabilitatea de a nu ieqi din funcliune-.timp cle 20 de ani care, se defecteazS,, se considerd, cd, este un SISTEM SERIE.
este de 0,5, adici, fiabilitatea dupd, 20 ani va fi : Dacd" Ia an s,istem componentele sint dispuse astfel incit trebuie
s5' se defecteze toaLe componentele pentru ca sistemul sd, nu mai func-
.F'(20) : 0,5. {,ioneze, se eonsideri cd, este un SISTEM PARALEL.
a. Fiabilitatea sistemelor serie F, (t). TJn sixtem serieserepre-
rata cd,derilor. Admi.tind c5' aceasta are
- d6mponeirtd, sau subanfr,m-:
zintd, grafic ca in figura 28, unde fiecare
Se cere si, se determine
valoare constantd,, rezultd, : b}u este reprezentat printr-un pdtrat.
Logaritmind rezultd,
F(20):e-20^:+'
:
Fiabilitatea acestui sistem serie d(t) este datd, de relalia
-B
20). :ln 2:0r7. :
*oau"J3t)o"" noi la
c.i tranzistoarele. ,si selectorul (elementeelect'o-
cizeazra | ') I
iidicat5 decit tuburile
relevizorul hibrid) ,;; ]i;bilitate mai i';" l2.l{) 6
DACIA. Ast'fel un tt,tto(t l oo oo()
nice qi rotactorul ";;;;-;;ie echipat televizorul
I
H i
d in sistem.
Enemptlul 11. IJn sistem,paralel-este compus din 4
componente cu urmd,toarele fiabilitS,fi la un tirnp
l:100 ore
nu este suficienti. Pentru ca un produs sd' fie ,,disponibil" trebuie ca
el s[ fie uqor de intre{inut, uqor de reparat, szi poat5, fi ,,rnentinutd."
starea lui de funclionare.
tr ]7"(100)
-F1(100) : 0'5
'tr'r(100) : .F'B(100) : Ot7
-tr'4(100) :-Flb(100) : 0,8
Tnu"r: 1 -- t(l - fr)lll - (Iu -r Tc - FB'F;ID' I Traducerea cuvlntulni mainlainabilily din limba engleze.
r02 r03
Pentr.r fiecare pit-sii in pilrte se stabilc;te fiabilitatt'r,r ;i se cillctt- l\{entenahilitzrterr rtr'€ o impoltantX deosebitd, la pr,odusele ctr
lelzi, nurn5,t,trl neccsrrr de pit-rse de schimb ca,r'e sii, ir,sigule butrtL fiilbilitate redus5, rtreourece perruite olerqterea disponibilitS,lii aces-
funciionzrt'e tr nraqinii l'espective. tcu'il. A;a cunr l'ezulti a,iin lcla{ia, plin care se t'xprimi, disponibi-
litaten:
c. serviee. Echipele tle intrelinele sin1, de asernenell elernente
hot[ritoar,e in lealiza,rea rnentenabiiit[!ii produselor. l]Ie vin s'f, D(t)- r(r) -j- t1 --}](t)l x f,,](tt),
intregeasc5, noliunea de ,,usurin!5 de inh'elinere", deoal'cce ttrt este
suficient oa un produs sX fie nccesibil ;i s[, existe piese rlr: strhinrh' ci, ,llls,,r'\'i r.i ,r'it.itr clt, mici :rr. fi lipsrr tle filrtrilitale tl - F'(/) l
dac:i nu exist[, si min[ cle luctu tlalificatl, cale s[ e'xecute intl'oli- sau merrtenrlbilitzrterl i/(tr), totu;i produsul acestor doi termeni este
nerea si lepllra.liile necesilt'e pozitir: 'ii el sc rrtlaugX lr" F(d). Cu c:il, cre;te Xl(tr)r respectiv ope-
()rgi.lniza,rea de ,,ser.victt:tt a,tit in peritlirda cle gir,r't1n-tie a, pl'odusu- la,{ia de rnt,'ntenant.i, cu ntit a,ct-'st teunen este mai rnare qi deci creqte
lui cit qi ttupri e\pilal'eil iulestei perioade a fost piul aculn o da'tol'ie' tlisrponibilitatea ltlfirLi ;t, ltlotlusului, deo:lr,cce clin relalie lezultfi
a, fulnizorului. t';i D(l) >F(r).
Nunrei in c:rzul in cule ,1,1(t1) : 0, deci mentenanla nuJI", atunci
concuren{rl cale existir, in prezent pe pielele e-\terr}e' preferinlrele.' rlisporii'bilit?l,tea este egrrli, cu fiabilitalc:r.
lterreficilllului tle tt, curnpiira pl'oduse cu o disponibilitate crit rn:i'i lidi- i-lezLrltir, ei1. pentm a, crcqte dispor:tibilitaterl, cate il,$il, cum s-a
catf a,u condus lir, extintlel'ea relelei tle selviee' Pelltru furnizgrio ma"i s;tus estL" folllta celi mai complexil, a caliti,lrii unui plotlus, este
echipele set,vice nu constituie numai un mijloc de a stingc' r'eolll- l.slce-ritl sli se rlsigule o accesibilitate bun[,, piesele de schimb ncce-
rnaliile beneficiarilor', ci ;i un rnotl opelativ ;i eficient de tr' "qtabili $ill'e, SIIR\'ICll calificat, r'especl,iv o nrcrilcnanlii preventivi ;i
rnotlul t1e comportale a produselor in exploatare, fi:r,bilita,terl $j ilcce- c'rrectivli, c,urespu nzii to;l"re.
sibilitatea lot, ttecesarrl depiese tle schimb qi in general orice obser-
vil,{ie ca,r.c sir liie clercetatl, a,nalizati, 1i care s5, conduc:i. in fina,l ]rr,
t.ealiziil.err unol.pr.oduse eu un indice cle clisponibilit:rte ci1, nuri.ritli-
cat.
llerrtentlbilitatta se poir,tr-r ca,lcula., irvind la b:rzir, eei tloi indic:1,-
tor,i tle fiabilitate cip-e s5, l'r'fer5, la i'cparalii lizuiuilc : lne(lia tiurpilor
t1e leparaf ie - MTR ;i rat:l repzlraliilor - p'
in cnzul itr ciir,e ptta 1epa.r'a!iilo1 este constairtii, .se poa1.e lplica
legr'lt ex pont'tr1. ilr la :
)tl1l) - 1-vr"
x04
Kaoru Ishikawa, CeIe 10 principii ale relaliilor rlinlre furnizor Si beneficiar prin
prisma controlului de calitdte. La Conferinla Internalionall pentm Contlolul de
Calitate, Tokio, oct., 1969.
t).Niculesc a. calitateaa;acLtmoconcepemlassepternbtielgr0.in:,,RornAnialiberi"
din 3 sePtembrie 1970.
J. M. JurAn.Fenomenulcercurilortlecontrolitecalitate.itt:,,InclustrialQualit;'control'o
r06
Cap. V. Controlul calitativ in procesul de fabricafie gi eontrolul ralitativ la
reeeplia loturilor dc produsc iinite
1. Controlul calitativ in procesul cle fabricaJie 73
2. Controlul calitativ la recepfiq loturilor <le prociuse finite 8.1
108
Plan editur&: 11 .153. Tiraj 17,000 + 65 bragate
Cali tipdr: 7 | 4 ptrange. Bun de tipar SI.0I.tg?7
Apdrul 1977
c. 510. r. P. TNFORMATTA
str, Brezoianu nr. 23-2i
Bucuregti
o' C'h.rTR oLuL c ALi T A'f i i F]i?i]-uusEL-1_llR