Limbajul

la control
În perioada adolescenței, limbajul
suferă o serie de transformări,
astfel, spre sfârșitul adolescenței,
vocabularul pasiv poate ajunge la
aproximativ 20 000 cuvinte.
Debitul limbajului oral ajunge la
200 cuvinte pe minut și cel scris la
14/20 cuvinte pe minut.
Limbajul este modalitatea de exprimare a sentimentelor, a gândirii. De-a lungul
timpului, limbajul și gândirea au fost un subiect de controversă, iar studiile
recente au arătat că deși nu sunt activități identice, acestea sunt interdependente,
în strânsă relație, atât din punct de vedere genetic, cât și structural.
În adolescență, ideile și discuția de idei capătă o mare însemnătate. În acest
moment intervin întrebări legate de viață, de identitate, de carieră precum : ”Ce
se va întâmpla cu mine peste 10 ani ?”, ”Oare când voi muri ?”, ”Este bine să.. ?
”, ”Ce crede lumea despre mine ?”. Adolescența este vârsta tuturor întrebărilor,
este vârsta dezvoltării intelectuale, este vârsta la care se învață arta gândirii și a
discuției.
În această perioadă, limbajul se diferențiază prin bogăția și varietatea lexicului,
dar și prin deslușirea sensurilor cuvintelor. Vorbirea devine aleasă, filosofică,
literară. Adolescentul este capabil să țină un discurs de mari dimensiuni,
reușește să adauge noi informații la ceea ce îi oferă modelul. Începând cu
adolescența, el este preocupat să se exprime corect, coerent, să cunoască
însușirile limbii, să ”vâneze” greșelile de exprimare a celorlalți interlocutori, să
folosească figuri de stil pentru a înfrumuseța comunicarea. Deși este interesat de
cuvinte noi, lexicul acestuia este imprecis și sărac în analiza proceselor
interioare.
La sfârșitul perioadei de adolescență, datorită
experienței dobândite și a vocabularului
îmbogățit, adolescentul va începe să înțeleagă și
să redea adecvat procese psihice complexe.
Au existat vreodată momente în care ați gândit

un anumit lucru, însă nu v-

ați putut exprima în cuvinte
? Știți și motivul ? Ei bine,
în acel moment apare lipsa
de identitate a gândirii cu
limbajul.
Mai apoi, exisă un
control al gândirii care
ne ajută să vorbim
coerent și corect. In schimb, unii oameni cu cerințe educaționale speciale,
pot vorbi ore în șir, povestind lucruri absurd, fără niciun sens. La aceștia
lipsește stăpânirea limbajului de către rațiune. Sunt diferite cazuri când
există rațiune, însă unele persoane sunt lipsite de limbaj articulat (persoane
cu deficiențe de auz și vorbire). Aceștia din urmă au deficiențe în înțelegere,
deși raționamentul este posibil și eficient.

Cum reușea Napoleon

Bonaparte să facă mai
multe lucruri deodată ?

Este cunoscut faptul că nu pot fi efectuate concomitent două activități, dacă

niciuna dintre ele nu este automatizată. Dacă citim un text literar (în limbaj
interior), ne putem face o reprezentare asupra peisajului sau situației prezentate,
astfel, spun cercetătorii, că nu se tulbură procesul reproducerii unei imagini
complexe. În schimb, o activitate suplimentară (pronunțarea neîntreruptă a unor
cuvinte) a dus la o tulburare semnificativă a acestui proces.
Așadar, limbajul interior are un rol foarte important în procesul de reproducere a
unei imagini complexe, aceasta formându-se pe baza unei descrieri artistice.
Ce este mai dificil ? Să ai un material intuitiv și să răspunzi la întrebări pe baza
acestuia sau să existe un material abstract, despre care nu știi multe lucruri și să
dai detalii despre el ? Aici rolul limbajului interior poate să varieze în funcție de
natura gândirii.
Ai ghicit ! Cu cât conținutul problemelor este mai abstract, cu atât mai mare este
producerea limbajului interior și invers.

”Limbajul este haina gândirii” - Samuel Butler

Pot gândi fără limbaj?

Nu. Oamenii pot gândi doar în limitele limbajului pe care îl
posedă.
Potrivit teoriei behavioriste (B.F.Skinner), însușirea limbajului apare ca rezultat
al efectelor consecințelor unui anumit comportament, asupra manifestării
viitoare a acelui comportament. Pe înțelesul tuturor, bebelușul își exprimă
gândurile și stările prin gângurit. B.F.Skinner susținea că gânguritul copilului
este un comportament operant ce este condiționat apoi de mediul în care crește
el.
Contrar teoriei lui Skinner, N. Chomsky consideră limbajul ca o structură
înnăscută, automată adolescentul având capacitatea de a identifica regulile
limbajului, doar auzindu-i pe ceilalți.
Piaget este de părere că limbajul reprezintă o formă externă a gândirii. Piaget
vrea să ne spună că limbajul și gândirea se află în strânsă legătură. Oare cum
neam putea exprima mai bine gândurile? Vă spun eu, prin limbaj.
Imaginați-vă că stați pe o canapea, relaxați, bând ceai și citind o carte. În acel
moment, sună telefonul și un coleg de muncă vă spune că trebuie să îl ajutați cu
o problemă de serviciu. Trebuie să renunțați la confortul dumneavoastră și să
mergeți de urgență acolo. Ce faceți? În primă fază vă gândiți cum l-ați putea
ajuta, vă faceți un plan mental, verificați problema și o rezolvați. Toate aceste
etape au nevoie de verbalizare. Așadar, în absența verbalizării este imposibilă
gândirea.
Progresul învățării limbajului se realizează concomitent cu progresul gândirii.
Câți dintre noi ”nu am elucidat un mister” în timp ce transmiteam explicații
celorlalți? Da, este adevărat că deseori când încercăm să îi facem pe ceilalți să
înțeleagă o noțiune, ne precizăm nouă înșine înțelesurile și în acest mod
eliminăm orice formă de neclaritate.
La începutul carierei mele didactice, am descoperit că unele concepte nu erau
destul de clare pentru a le putea transmite și lămuri mai departe elevilor. Abia
atunci, cercetând noi surse și documente de specialitate și stabilind noi relații,
am ajuns la un nivel clar pentru a putea transmite ulterior elevilor. Prin urmare,
este evidentă legătura dintre gândire și limbaj, între comunicabil și explicit.
 Voi ați aflat anumite informații în timp ce le
explicați celor din jur?
Cum îți dezvolți
vocabularul?
Citind, ar spune majoritatea oamenilor.
Sigur auzi asta de fiecare dată când aduci în
discuție acest subiect. Și este adevărat! Citind,
îți poți dezvolta vocabularul și îți vei ușura
limbajul și vorbirea. Însă cititul nu este singura metodă de îmbogățire a
vocabularului.
Dacă nu îți place să citești, te plictisești sau te ia somnul când deschizi o carte,
nu ești atras sau ”nu ai timp”, am o veste bună pentru tine!
Iată alte modalități de îmbogățire a vocabularului:

• Găsește-ți un model. Caută o persoană inteligentă, care te poate ajuta pur

și simplu prin comunicarea cu aceasta. Poți împrumuta tot ce îți place din
limbajul acesteia și în felul acesta vei putea evolua și îți vei putea
îmbogăți vocabularul.
• Fugi la DEX! Da, DEX-ul este o alternativă foarte eficientă pentru a
învăța cuvinte noi, pentru a le explica pe cele necunoscute. Nimeni nu s-a
născut învățat!
• Joacă-te cu cuvintele în minte! Fă propoziții simple cu noile cuvinte
învățate sau auzite.
• Întreabă, documentează-te, nu-ți fie rușine! Stendhal spunea: ”Oamenii
dobândesc cunoștințe proporțional cu curiozitatea lor!”.
• Fii atent la televizor! Știu, pare o glumă, însă dacă ești atent și stai cu
urechile ciulite la televizor, poți afla cuvinte noi, dar poți să vezi felul
cum sunt exprimate ideile, cuvintele, la topica propozițiilor. Vei fi
surprins câte lucruri poți învăța!
• Pune accent pe pasiunile tale! Poți citi articole din domeniile care te
pasionează, astfel îmbini utilul cu plăcutul.

Sper că ți-a fost util acest articol și că astfel ți-ai dezvoltat vocabularul și
limbajul!

Webografie :
https://www.scribd.com/doc/21690442/Alan-Pease-Limbajul-Vorbirii