UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAṢOV

PORTOFOLIU PSIHOLOGIE EDUCAṬIONALÃ

Numele studentului: DUMEA LAURA MIHAELA

Facultatea/ anul/ grupa: Modulul Psihopedagogic, nivelul I,
(ŞTIINṬE ECONOMICE Ṣi ADMINISTRAREA AFACERILOR),
ANUL I, GR 1

Titlul didactic: Lect. dr. DANIELA POPA, Lect. dr. IOLANDA

BELDIANU

1
  Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 1):

Autocunoaṣterea „CINE SUNT EU?” – scrieṭi 20 de propoziṭii care ȋncep cu

„EU SUNT....”ṣi continuã cu o caracteristicã personalã care vã defineṣte. Identificaṭi
categoriile de caracteristici: fizice, psihice, sociale, filosofia de viaṭã ṣi specificaṭi
numãrul celor pozitive /negative. Identificaṭi o caracteristicã pe care doriṭi sã o
schimbaṭi, rãspunzând la trei ȋntrebãri: dacã TREBUIE, dacã VREṬI, dacã PUTEṬI
sã faceṭi schimbarea.

1. EU SUNT............CURIOS

2. EU SUNT ............ORDONAT

3. EU SUNT .............ASCULTÃTOR

4. EU SUNT .............SILITOR

5. EU SUNT .............SOLID

6. EU SUNT ..............AMBIṬIOS

7. EU SUNT ..............ȊNALT

8. EU SUNT ..............BRUNET

9. EU SUNT .............INTELIGENT

10. EU SUNT .............TIMID

11. EU SUNT .............INVENTIV

12. EU SUNT .............AMABIL

13. EU SUNT .............RESPECTUOS

14. EU SUNT ..............ARTIST

15. EU SUNT ..............AFECTUOS

16. EU SUNT ...............VISÃTOR

17. EU SUNT ...............COMPETITIV

18. EU SUNT ..............GÂNDITOR

19. EU SUNT ..............CALM

20. EU SUNT ...............SOLIDAR

2
Prelucrarea

caracteristici fizice caracteristici caracteristici SCHIMBAREA

psihice sociale

pozitive negative pozitive negative pozitive negative Sociale:timid-

ȋndrãzneṭ

3 0 11 0 5 1

3
  Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 2):
Alegeṭi un prieten sau o persoanã apropiatã ca „subiect” al observaṭiei dvs., fãrã
sã interveniṭi ȋn context, observaṭi persoana respectivã ȋntr-o situaṭie ǐn care i s-a
trasat o sarcinã de lucru (ex. sã efectueze un desen, sã elaboreze un program, sã
facã ordine la locul de muncã/camerã etc.). Pe baza acestui episod, completaṭi
protocolul de observaṭie care sã surprindã atitudinea manifestatã de subiect ȋn
executarea sarcinii, atât ȋn ceea ce priveṣte comoportamentul non-verbal, cât cel
verbal ȋnsoṭite de semnificaṭia relevantã.

Data ………8.11.2019…. Locul…Tabãra de Familii...........Subiectul....Pasãre Mathias

Activitatea observatã.... Protocolul de observaṭii

Numele observatorului....Dumea Laura Mihaela

Facultatea ........Ştiinṭe Economice Şi Administrarea Afacerilor

Secṭia/grupa ……1………an de studii I

PROTOCOL DE OBSERVAṬIE

1. Atitudinea generalã faṭã de sarcina de lucru

5 4 3 2 1

Siguranta de sine x Ezitant, nesigur

Echilibru emotional x Hiperemotivitate

Aroganta , agresivitate x Supunere, docilitate

Cooperare x Necooperare

Calm, stapanire de sine x Instabil, agitat

Supramotivat x Submotivat

Relaxat X Crispat

4
 2. Capacitatea de adaptare la situaṭii noi

5 4 3 2 1

Adaptare rapida x Adaptare greoaie

Progres rapid X Progres lent

3. Maniera de raportare la probe

5 4 3 2 1

Intelegere rapida a indicatiilor x Deficit de intelegere

Invatare rapida x Invatare lenta

Strategie mintala anticipativa x Haotic, incercare si eroare

Rigurozitate in executie x Superficialitate

rezistenta la oboseala x fatigabilitate

Rezistenta la monotonie x Plictiseala

4. Evoluṭia randamentului :

a) progresiv, autodepãṣire, ambiṭie , competitivitate

b) staṭionar, consecvenṭa, rigiditate :.......... ridicatã (capacitate de mobilizare)

.......... scãzutã (deficit de mobilizare)

c) fluctuant, instabil

d) regresiv (energie nervoasã insuficientã, lipsa de motivaṭie, superficialitate,

oboseala )

5. Ritmul de lucru :

a) alert (la ȋnceput) – constant (la sfârṣit)

b) constant, mediu

c) lent (la ȋnceput) – constant (la sfârṣit )

5
 6. Atitudinea faṭã de eroare (autocontrol, autodepãṣire)

a) mobilizare pentru evitarea erorilor

b) conṣtientizarea erorii ṣi redresare rapidã

c) persistenṭa ȋn eroare (deficit de concentrare, reacṭie ȋn lanṭ)

d) deruta de eroare (miṣcãri haotice, dezordonate, agresivitate verbalã sau

gestica)

e) erori ȋn lanṭ

f) blocaje ca urmare a erorii

g) frecvenṭa mai mare a erorilor : - la ȋnceput , - la mijloc, - la final

7. Capacitatea decizionala

a) promtitudine

b) latenta

c) ezitari (frecvente sau rare )

d) blocaje (frecvente sau rare)

8. Aspecte temperamentale

5 4 3 2 1

Energie x Lipsa de energie

Reactii sigure si prompte x Reactii ezitante

Prudenta si autocenzura x Imprudenta, atractie catre risc

(maximizarea riscului) (minimalizarea riscului)

Nervozitate, agitatie, x Calm, concentrare, constanta

instabilitate

Expresivitate , exteriorizare x Inexpresivitate, neexteriorizare

6
 9. Aspecte generale :

5 4 3 2 1

Seriozitate x Neseriozitate

Perseverenta x Delasare, tendinta spre

abandon

Rabdare x Nerabdare

Constiinciozitate x Superficialitate

10. Evaluarea globalã a subiectului

Ȋn urma analizei rãspunsurilor elevului, din acest protocol de observaṭie, rezultã

cã, acesta este sigur pe sine, echilibrat, calm, motivat ṣi relaxat atunci, când are de
rezolvat o sarcinã. Totodatã se adapteazã rapid la situaṭiile noi, urmat de un
progres rapid. Ȋn ceea ce priveṣte evoluṭia randamentului, acesta este progresiv,
elevul fiind ambiṭios, competitiv ȋn relaṭie cu colegii lui ṣi cu dorinṭã permanentã de
autodepãṣire. Elevul analizat are un ritm de lucru alert la ȋnceput ṣi constant la
sfârṣit , iar atunci când ȋntâlneṣte eroarea , o conṣtientizeazã ṣi se redreseazã
rapid, manifestând promptitudine ȋn luarea deciziilor.

Legat de aspectele sale temperamentale , elevul este energic, cu reacṭii sigure

ṣi prompte, prudent, cu un nivel scãzut de nervozitate, agitaṭie, este foarte expresiv
ṣi extravert. De asemenea este foarte serios, perseverent, conṣtiincios ṣi rãbdãtor.

7
  Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 3):

Elaboraṭi un scurt ghid de interviu (convorbire) pe care sã-l puteṭi aplica ȋntr-o
situaṭie ȋn care pãrintele unui elev, vã solicita ajutorul, ȋntru-cât crede cã bãiatul
sãu este dependent de telefonul mobil, calculator, jocuri video, etc, problemã care
ȋl ȋngrijoreazã, dar pentru care nu este capabil sã gãseascã singur o soluṭie.
Dialogul trebuie sã se desfãṣoare ȋntre dvs. ȋn calitate de diriginte ṣi elevul
suspectat. Formulaṭi 5-10 ȋntrebãri relevante, astfel ȋncât sã determinaṭi
colaborarea elevului ṣi aflarea cât mai multor informaṭii cu privire la situaṭia
concretã.

Pentru realizarea acestui ghid de interviu, consider cã ar trebui sa adopt tipul

de convorbire liberã, astfel ȋmi va fi mai uṣor sã aflu dacã elevul este ȋntradevãr
dependent de telefon, calculator, jocuri video. Astfel ȋi voi permite tânãrului sã-mi
punã ȋntrebãri la care voi ȋncerca sã rãspund cu sinceritate atâta timp cât ṣi acesta
nu ȋncalcã valorile unei discuṭii normale.

Subiectul este Andrei, un elev, de clasa a-VIII-a.

Andrei, te-am oprit sã discutãm puṭin ȋn privat, despre tine, evoluṭia ta, ṣi
despre ceea ce ȋṭi doreṣti tu sã faci dupã capacitate, pentru ce liceu optezi, profilul,
lui. Ştii cât de mult te apreciez, ȋn special activitatea ta la ore, performanṭele tale la
fizicã ṣi biologie, dorinṭa ta de a ȋnvãṭa lucruri noi, ȋnsã am observat, cã ȋn ultimul
timp esti mai retras, distras, cam plictisit ṣi uṣor nemotivat. Observ cã eṣti tot mai
conectat cu tehnologia, petreci mult timp pe telefon, chiar ṣi ȋn timpul orelor.

Lista cu pontenṭiale ȋntrebãri pe care le voi adresa tânãrului:

1. Te confrunṭi cu vreo problema personalã, despre care ai vrea sã discutãm?

2. Te nemulṭumeṣte modalitatea de desfãṣurarea a orelor?
3. Cât timp petreci pe telefonul mobil, calculator, jocuri video?
4. Ce pasiuni ai ?
5. Cum ȋṭi place sã ȋṭi petreci timpul liber?
6. Ce anume ȋti place sã urmãreṣti la TV, pe telefon?
7. Ȋn cercul tãu de prieteni, aceṣtia cum ȋṣi petrec timpul liber, ce activitãṭi
comune aveṭi?
8. Ce anume, ṭi-ar plãcea sã facem la ṣcoalã ṣi nu se ȋntâmplã?

8
9. Ai anumite curiozitãṭi pe care nu ai reuṣit sã le descoperi? Care sunt acestea?
10. Cum te simṭi ȋn preajma colegilor de clasã? Ṭi se pare cã faci parte dintr-un
colectiv potrivit ṭie?
11. Cât de mult timp petreci cu familia ta?
12. Cum reacṭoneazã pãrinṭii, atunci când petreci ore ȋn ṣir pe telefon?
13. Cum crezi cã ȋṭi afecteazã, acest lucru, activitatea de la ore si performanṭele
ṣcolare?
14. Te-ai gândit la ce liceu vei merge dupã capacitate. Ce faci ȋn acest scop?

9
  Tema de seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 4 ):

Respectând modelul 2 al Fiṣei de anamneze psihologicã, completaṭi-o pentru un

subiect ales din anturajul dvs., ȋncercând sã fiṭi cât mai precis ȋn consemnarea
informaṭiilor colectate din diverse surse.

Fişă de anamneză psihologicã (modelul 2 )

Numele şi prenumele: …………Pasãre Mathias

Data, an naştere, localitate: ………12.02.2007

Domiciliul stabil al părinţilor: ……...Braṣov

Profesia:...........................................ELEV

Studii anterioare:-

1. Date asupra mediului familial – structura familiei

a. Familia

Varsta Data Pregătirea

parintilor naşterii şcolară
Numele membrilor la Profesia Venituri Observaţii
familiei nastere

Tata Adrian 30 3.04. Liceu Antreprenor 6000 net- Familie cu

luna copii,
1977 stabila,
Mama Claudia 28 1.10. Facultate+Ma Contabil venituri
ster medii, studii
1979

10
 Eduard 9.07. Scoala Elev superioare
geneala
Fraţi 2009
Scoala
Cristi 23.11. generala Elev

2011

Sebi 6. 11. gradinita

2014

b. Atmosfera în familie: (relaţiile de familie cu persoane ce dispun de funcṭii

importante; regim şi climat educativ, climat afectiv etc.): relaṭiile dintre membrii familie
sunt calde, afectuoase, climat favorabil educaṭiei, ȋnvãṭãrii, timp petrecut ȋn familie cãt
mai des, iesiri, tabere, jocuri ȋn familie.

c. Ordinea ȋn frãṭie: Primul copil.

d. Proiectele părinţilor privind viitorul copilului: ( influenṭa pãrinṭilor va arãta gradul de

sugestibilitate, de dependenṭã sau de maturizare): absolvirea examenului de
capacitate cu notã mare, intrarea la liceul de muzicã.

2. Date privind activitãṭile de joacã:

a. Grupul de joacã (vârsta 3-5 ani) – existenṭa ṣi structura grupului (detalii despre
calitãṭile relaṭionale ṣi comunicaṭionale): jocurile ȋn familie, se realizeazã cu fraṭii mai
mici, cu vârstele cuprinse ȋntre 4-12 ani, jocuri de inteligenṭã, creativitate, de echipã,
unde comunicarea este punctul forte.

b. Preferinṭa pentru anumite meserii ȋn timpul jocului: Artist, Muzician.

c. Poziṭia subiectului faṭã de lider (faṭã de autoritate): Supunere

11
 3. Date asupra şcolarităţii (perioada adolescentei 16-18 ani) – afirmarea Eului,
structurarea liniei ṣi a idealului de viaṭã.

a. Situaţia şcolară ȋn urma studiului fiṣei ṣcolare:

Obiecte cu rezultate Repetenţe

, corigenţe
Clasa Specializarea Media Mai bune Mai slabe
anuală

a IX-a

a X-a

a XI-a

a XII-a

b. Succese deosebite la concursuri: Premiul 3 la concursurile ″Pagini muzicale

româneṣti″, ″Citeṣti ṣi câṣtigi″.

c. Manifestări în timpul lecţiei (atenţie, receptivitate, participare la discuţii,frecvenţa şi

valoarea intervenirii etc.): elevul este atent la ore, participã la discuṭii.

d. Modul de pregătire a lecţiilor (cu regularitate, din proprie iniţiativă, prin efort propriu
etc.): elevul ȋṣi face temele din propria iniṭiativã, singur ṣi cu regularitate.

e. Eficienṭa scolarã (comportamentul ȋnvãṭãrii, cu sau fãrã strategii de ȋnvãṭare): când

ȋnvaṭã are diferite strategii, de ex: citeṣte, subliniazã, memoreazã, face exerciṭii.

f. Chiulul (absenṭa sau prezenṭa lui): Rareori.

g. Factorii explicativi ai succesului sau ai insuccesului (aptitudini, sârguinţă, interes,

deprinderi de muncă, lacune în pregătirea şcolară, aspiraţii profesionale, stare de
sănătate, condiţii de mediu etc.): succesul lui este ca urmare a interesului pe care
acesta ȋl aratã faṭã de ṣcoalã, precum ṣi a condiṭiilor favorabile de acasã.

12
 4. Integrarea socială a elevului ( adaptarea ṣi integrarea scolarã)

A. Conduita în familie:

a. faţă de părinţi (ascultare, ataşament, independenţă, nesupunere etc.): ascultare;

b. relaţiile cu fraţii (ocrotire, înţelegere, dominare etc.): ocrotire, ȋnṭelegere;

c. participare la activitatea familiei (autoservire, ajutorare etc.): ajutorare;

B. Conduita în şcoală:

a. Relaţiile elev – profesori (disciplinat, politicos, docil, rezervat, impertinent etc.):

politicos;

b. Atitudinea pozitivã/ negativã faṭã de acea perioadã: pozitivã;

c. Relaṭia cu persoanele importante (primul ȋnvãṭãtor, primul diriginte): relaṭii de

respect ṣi supunere faṭã de ambii;

d. Relaţiile cu colegii (solidaritate, colegialitate, prietenie, rezervă, tendinţă de

dominare sau de supunere, egoism, apreciere, influenţa lui în cadrul colectivului etc.):
rezervat;

e. Interese manifestate pentru anumite meserii: pilot ȋn forṭele aeriene, violonist;

C. Conduita între prieteni (natura prietenilor, rolul în grup, influenţe asupra elevului
etc.): prietenii mai distanṭate, singuratic sau cu unul doi prieteni;

5. Caracteristicile personalităţii

a. Procese intelectuale (nivel de dezvoltare intelectuală, memorie, gândire,

imaginaţie, limbaj etc.): memorie bunã, gândire analiticã, limbaj bogat.

13
b. Trăsături de afectivitate (sentimente legate de personalitate, reacţii faţă de succes
şi insucces, sensibilitate, timiditate, echilibru emotiv etc.): emotiv,timid, introvert, se
bucurã de succes ȋn sine.

c. Aptitudini, interese, aspiraţii – evidenţiate prin activităţile şcolare şi preocupările din

timpul liber: ȋncrederea ȋn sine (ȋnalta capacitate de evaluare, autoreglare ṣi acṭiune,
stare de spirit optimistã, stenicṭ, siguranṭa ȋn reuṣita proprie ṣi colectivã): creativ,
muzica ȋn timpul liber, nu atât de ȋncrezãtor ȋn forṭele propii.

6. Trăsături de temperament:

a. Energie (capacitate de efort, rezistenţă la oboseală), mobilitate (ritm de activitate,

adaptare la situaţii noi) şi echilibru psihic (stăpânire de sine impulsivitate): rezistenṭã
la obosealã, ritm alert, stãpân pe sine.

b. Introversiune (închis, retras) – extraversiune (deschis, sociabil): - deschis –

disponibilitatea de a-ṣi relata obiectiv ṣi sincer trecutul: deschis.

c. Atitudine faţă de societate şi de oameni ( comportare civilizată, solicitudine,

ataşament faţă de colectiv, onestitate etc.): respectuos cu toṭi din jur.

d. Atitudine faţă de sine (demnitate, modestie, spirit autocritic etc.): demnitate.

7. Aprecieri de ansamblu

a. Pregătirea raportată la aptitudini, starea de sănătate şi condiţii de muncă:

pregãtire foarte bunã, cu o stare bunã de sãnãtate.

b. Gradul de maturizare psihică (intelectuală, afectivă, temperamentală): intelectualã-

grad mediu, afectivã-scãzut, temperamentalã-mediu.

14
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 5) :

1. „CINE SUNT EU?” – scrieṭi 20 de propoziṭii care ȋncep cu „EU SUNT....”ṣi

continuã cu o caracteristicã personalã care vã defineṣte.

Ȋn paralel cu:

2. Ghid de temperament (Belov) – dupa ce aplicaṭi testul, pe un subiect, elaboraṭi

profilul temperamental al subiectului testat, cu accent pe temperamentul dominant
ṣi cel secundar (unde este cazul).

1. EU SUNT............CURIOS

2. EU SUNT ............ORDONAT

3. EU SUNT .............ASCULTÃTOR

4. EU SUNT .............SILITOR

5. EU SUNT .............SOLID

6. EU SUNT ..............AMBIṬIOS

7. EU SUNT ..............ȊNALT

8. EU SUNT ..............BRUNET

9. EU SUNT .............INTELIGENT

10. EU SUNT .............TIMID

11. EU SUNT .............INVENTIV

12. EU SUNT .............AMABIL

13. EU SUNT .............RESPECTUOS

14. EU SUNT ..............ARTIST

15. EU SUNT ..............AFECTUOS

16. EU SUNT ...............VISÃTOR

17. EU SUNT ...............COMPETITIV

18. EU SUNT ..............GÂNDITOR

19. EU SUNT ..............CALM

20. EU SUNT ...............SOLIDAR

15
 GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

Nume: ____Pasãre_________________ Prenume: _________Mathias__________

Vârsta (ani):______12___ Data examinãrii:__8.11.2019_______________

Citiṭi fiecare enunṭ ṣi notaṭi in dreptul lui, cãsuṭa cu punct , rãspunsul dvs., cum
urmeazã :

2 puncte – sunt de acord/ acest comportament mã defineṣte

1 punct - parṭial de acord / sunt aṣa uneori dar nu ȋntotdeauna

0 puncte – nu sunt de acord / nu mã defineṣte acest comportament

Nr. Descrierea comportamentului c s F m

1. Fara astampar, agitat 0

2. Vesel, optimist 2

3. Calm, cu sange rece 0

4. Timid 0

5. Impulsiv, irascibil 0

6. Energic si intreprinzator 2

7. Consecvent si serios in ceea ce face 2

8. Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii 0

9. Nerabdator 1

10. Nu duce un lucru la bun sfarsit 0

11. Prudent si echilibrat 2

12. Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii 0

13. Aspru si sincer in relatiile cu oamenii 2

16
14. Inclinat sa se supraaprecieze 0

15. Stie sa astepte (rabdator) 2

16. Neincrezator in propriile forte 0

17. Hotarat si plin de initiativa 2

18. Capabil sa sesizeze noul 2

19. Tacut 0

20. Suporta usor singuratatea 2

21. Incapatanat 0

22. Nestatornic in interese si inclinatii 0

23. Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica 1

24. Deprimat si dezorientat dupa esec 0

25. Ingenios in discutii 2

26. Suporta usor neplacerile si esecurile 0

27. Suporta ironiile la adresa sa 0

28. Are tendinta de a se inchide in sine 0

29. Lucreaza in salturi 0

30. Se adapteaza usor la diferite imprejurari 2

31. Nu-si cheltuieste inutil fortele 0

32. Oboseste repede 0

33. Inclinat spre risc 0

34. Manifesta receptivitate fata de nou 2

35. Respecta cu strictete un anumit regim de viata 0

36. Vorbeste incet si rar, pana la soapta 1

37. Neranchiunos, nesuparacios 2

38. Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru 2

17
 activitate

39. Isi reprima usor pornirile 0

40. Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului 0

41. Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune 1

42. Se deprinde usor cu o munca noua 2

43. Este putin sensibil la laude si mustrari 1

44. Foarte impresionabil 2

45. Inclinat spre actiuni hazarde (riscante) 0

46. Suporta greu monotonia, activitatile migaloase 1

47. Constant in relatii si interese 1

48. Exagerat de receptiv la laude si dojeni 1

49. Scandalagiu si agresiv 0

50. Comunicativ si serios 2

51. Se incadreaza lent intr-o activitate noua 0

52. Exigent fata de el si fata de cei din jur 1

53. Neintelegator fata de lipsuri 0

54. Rabdator si muncitor 2

55. Egal in raporturile cu cei din jur 2

56. Predispus la neincredere si suspiciuni 1

57. Are o mimica agresiva 0

58. Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, 1

gesticuleaza

59. Punctual si ordonat 2

60. Foarte sensibil 1

61. Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide 2

18
62. Isi pastreaza calmul in situatii limita 2

63. Se adapteaza greu la o situatie noua 0

64. Foarte vulnerabil 0

65. Nazuieste spre nou 1

66. Totdeauna este plin de viata 2

67. Este inert, greoi, indiferent 0

68. Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile 0

69. Face miscari violente, bruste 0

70. Adoarme si se trezeste usor 2

71. Stie sa se stapaneasca 2

72. Nu prea activ si cam fricos 0

73. Perseverent in realizarea scopului propus 2

74. Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare 2

75. Isi controleaza pornirile 2

76. Docil, ascultator 1

77. Isi schimba brusc dispozitia 0

78. Trateaza lucrurile cu superficialitate 0

79. Duce pana la capat o treaba inceputa 2

80. Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur 2

TOTAL 15 28 19 10

NOTE STANDARD

Cotare :

Se face totalul pe fiecare coloanã ȋn parte.

Totalul cel mai mare indicã temperamentul dominant

c- coleric , s- sangvinic , f-flegmatic, m- melancolic

19
 Schiṭa de portret a temperamentului dominant care a rezultat ca urmare a
aplicarii testului

Ȋn urma aplicãrii acestui test rezultã, cã elevul analizat are ca temperament

dominant sangvinic, acesta fiind un elev echilibrat, puternic, extrovert. Totodatã
acesta posedã o mentalitate ce tinde spre analitic, are un ritm bun, bunã dispozitie,
competitiv, creativ. Este deasemenea generos, amabil, sincer, ṣi se adapteazã uṣor
la sarcinile noi.

20
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 6):

STUDIU DE CAZ - prezentaṭi un studiu de caz real al unui elev definit ca “elev
problema” ȋn clasa/ṣcoala de care aparṭine ṣi prezentaṭi un plan de lucru pentru
rezolvarea cazului (ipoteze, obiective, rezultate preconizate, concluzii/ recomandãri).

Subiectul: Georgiana, 14 ani, clasa a-VIII-a

Prezentarea cazului: Georgiana, este o domniṣoara, ȋnaltã, slãbuṭã, cu pãrul

lung, blondã, are 14 ani, ochi albaṣtri, este ȋn clasa a-VIII-a ṣi exceleazã, la limba
românã ṣi limbile strãine, ȋnsã se descurcã mai greu la materii precum mate, fizicã.
La ṣcoalã, este printre printre cei buni, inteligentã, vorbeṣte mult, impulsivã, uneori
vorbeṣte neȋntrebatã, este foarte popularã, datoritã aspectului ei fizic ṣi statutului
social. Profesoara de matematicã, doreṣte mai mult de la ea, ȋntrucât se descurcã
greu, ṣi pentru cã se apropie capacitatea. Este foarte competitivã, orientatã spre nou,
cu un ritm bun, ȋi place sã fie lider ṣi sã obṭinã aprecierea colegilor ei. Pãrinṭii ei au un
statul social foarte bun, dar din pãcate trec printr-un divorṭ, care pe ea a afectat-o
foarte mult.

Ȋn ultma perioadã, Georigiana pare a avea probleme de concentrare la ṣcoalã,

uneori dã impresia cã este total pierdutã, rezultatele ei au scãzut, este ȋnchisã ȋn ea,
ȋn unele zile chiar absenteazã, iar mama bãnuieṣte cã ar fi cãzut ȋn depresie ȋn urma
divorṭului. Nu se mai ȋnṭelege cu ea, este mai mult plecatã de acasã, nu zice unde
pleacã, când vine, cu cine ȋṣi petrece timpul, pe ea o ignorã complet. Ȋntrucât se
apropie capacitatea, mama se ȋngrijoreazã foarte mult cã fiica ei nu va reuṣi ṣi astfel
ȋmi cere mie ȋn calitate de diriginte sã vorbesc cu ea.

1. Date despre subiect: Georgiana, 14 ani, clasa a-VIII-a, Braṣov;

2. Prezentarea subiectului: Georgiana este o fatã, ȋnaltã, blondã, cu pãr lung,

slãbuṭã, ochi albaṣtri, din familie cu un statut social ȋnalt, dar ȋn prag de divorṭ;

3. Carenṭele educative ale subiectului: eleva este impulsivã, vorbeṣte uneori

neȋntrebatã, absenteazã, ȋṣi ignorã mama, lipsã de respect ṣi supunere faṭã de
pãrinṭi;

21
4. Ipoteze ṣi obiective:

IPOTEZE:

 depresia Georgianei survine ȋn urma divorṭului pãrinṭilor, care totodatã i-a

afectat imaginea ȋn faṭa colegilor, scãzându-i stima de sine, fapt care o face sã
se ȋnchidã ȋn sine, sã se distanṭeze de colegii ei;
 scãderea rezultatelor la ṣcoalã, lipsa activitãṭii ṣi implicãrii acestei ȋn timpul
orelor, sunt urmãrile depresiei;
 toate acestea o fac pe elevã sã nu ma acorde interes ṣcolii, neinteresatã de
situaṭia ei ṣcolarã, fãrã perspective de viitor, absentând de la ṣcoalã ṣi gãsirea
unui anturaj nepotrivit, cu influenṭe negative;
 atitudinea de ignoranṭã faṭa de mama, se datoreazã acceptului divorṭului, lipsa
afecṭunii, a tatãlui;
 se urmãreṣte sã treacã bine peste examenul de capacitate, ṣi sã depãṣeascã
starea de depresie, respectiv, divorṭul pãrinṭilor;

Obiective pe termen lung:

 stabilitatea emoṭionalã a elevei; depãṣirea depresiei;
 refacerea imaginii ȋn faṭa colegilor, creṣterea stimei de sine;
 reintegrarea ȋn grup;
 ȋmbunãtãṭirea rezultatelor la mate, fizicã;

Obiective pe termen scurt:

 lipsa absenṭelor;
 implicarea ȋn activitãṭi turistice, sportive, pentru a se destinde;
 atitudinea ȋn clasã;

5. Plan de lucru:
 CE?
 dialog ȋntre diriginte ṣi eleva, discuṭie liberã, spaṭiu intim, atmosferã caldã,
prieteneascã, cadru propice pentru conversaṭie;
 sedinṭe sãptãmânale de consiliere cu psihologul ṣcolii; odatã pe lunã va
participa ṣi mama elevei;

22
 CUM?

- implicarea ȋn activitãṭi extra-ṣcolare, care au ca temã, copiii din familii

divorṭate, sau dezorganizate, pentru a putea ȋnvãṭa din experienṭele celorlalṭi,
depãṣirea mai uṣoarã a depresiei, relaṭionarea cu cei afectaṭi, schimburi de
experienṭe;

 CINE?
- dirigintele;
- profesorii ṣcolii;
- mama;

 CÂND?
- acum;

 UNDE?
- la ṣcoalã;
ȋȊn afara ṣcolii;

6. Ipoteze alternative: Ȋn cazul ȋn care planul A, expus mai sus nu dã roade, (

sedinṭe cu psihologul ṣcolii, discuṭie cu dirigintele, cu mama), se recurge la
planul B, care implicã urmãtoarele soluṭii:
- implicarea ȋn diverse voluntariate;
- discuṭia cu profesoara de englezã, ȋndrumarea participãrii la olimpiadã,
afiṣarea rezultatelor la avizerul ṣcolii, fapt care duce la refacerea reputaṭiei,
atragerea aprecierilor colegilor, creṣterea stimei de sine.

7. Rezultatele obṭinute (dupã intervenṭie): Ȋn urma intervenṭiei dirigintelui,

profesorilor ṣi a mamei, situaṭia emoṭionalã a Georgianei s-a ȋmbunatãṭit, au
ajuta-o foarte mult activitãṭile extra-ṣcolare, voluntariatele, ȋntâlnirile cu
psihologul, discuṭile cu dirigintele. Eleva nu mai absenteazã, a ȋnceput sã fie
activã la ore, luând note bune, relaṭioneazã bine cu colegii, fiind mai veselã si
optimistã, putem spune cã a depãṣit depresia. Totodata ṣi relaṭia acesteia cu
mama s-a ȋmbunãtãṭit, este mai comunicativã, ȋi aratã respect ṣi supunere,

23
 chiar ṣi cu tatãl a ȋnceput sã se vadã periodic, ceea ce a avut o contribuṭie
majorã, la depãṣirea situaṭiei.

8. Concluzii: Ȋn concluzie, acest caz s-a rezolvat, ca urmare a implicãrii, celor din
jurul ei, ajutaṭi de pasiunile ei, dorinṭele acesteia, implicaṭi fiind atât profesorii,
dirigintele, cât ṣi familia acesteia.

9. Recomandãri:
 consiliere psihologicã;
 programe de voluntariat;
 activitãṭi extra-ṣcolare;
 implicarea familiei , susṭinere emoṭionalã.

24
Tema seminar (PIESA DE PORTOFOLIU NR. 7):

Completaṭi fiṣa psihopedagogicã (anexatã) pentru o cunoṣtinṭã aflatã ȋn

sitemul de ȋnvãṭãmânt (gimnazial sau liceal).

Liceul / Scoala....Liceul de Muzicã „Tudor Ciortea”

Localitatea...Braṣov

Judetul...Braṣov

FISA PSIHOPEDAGOGICA
I. DATE PERSONALE

1. Numele ṣi prenumele elevului………Pasãre Mathias

2. Nãscut ȋn
anul....2007…luna………februarie………….ziua…12……localitatea……Braṣov

3. Domiciliul Braṣov….str…………Bobului……………………………..nr……9

4. Este ȋn aceastã ṣcoalã din anul ………………(clasa………0……..)

5. S-a transferat de la ṣcoala ………………………localitatea………………………..ȋn

anul……………din motivele ………………………………………….................................

6. A absolvit clasele anterioare dupã cum urmeazã :

clasa In anul La scoala Media Obs.date, situatii

generala deosebite (gazda,
camin, naveta)
la absolvire

a-V-a 2018 Liceul de muzica 9.45

a-VI-a 2019 Liceul de muzica ȋn curs

25
 7. Aprecierea generalã asupra elevului din partea ṣcolii de la care s-a transferat
sau a dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat): elev silitor, cu
aptitudini speciale, ȋnclinaṭie spre muzicã.

II. DATE DESPRE SITUAṬIA FAMILIALÃ

8. Pãrinṭii

numele varsta profesia Locul de

munca

Tatal Adrian 41 Antreprenor

Mama Claudia 42 Contabil

9. Tipul de familie:

Familie obiṣnuitã x□

Pãrinṭi vitregi: mama vitregã □ tata vitreg □ ambii pãrinṭi vitregi □

Alte situaṭii: familie monoparentalã □ pãrinti divorṭaṭi □ mama decedatã

□ tatãl decedat □ ambii pãrinṭi decedaṭi copil infiat □

10. Situaṭia fraṭilor

Numãr de fraṭi mai mari……0…..numãr de fraṭi mai mici…3........

Sora/frate Anul Pregatirea scolara Observatii

nasterii
(resurse materiale, influente

Eduard 2008 Clasa a V-a

Cristi 2010 Clasa a II-a

Sebastian 2015 Grãdiniṭã

11. Alṭi membrii ai familiei care locuiesc cu copilul (daca aceste persoane au o
influenṭã pozitivã sau negativã asupra copilului): influenṭã pozitivã, constructivã

26
12. Atmosfera ṣi climatul educativ din familie

a. relaṭia dintre pãrinṭi:

Relaṭie bazatã pe respect, sinceritate, dragoste, comunicare.

b. relaṭia dintre pãrinṭi ṣi copil:

Comincare, Prietenie, Respect, Dragoste.

c. atitudinea pãrinṭilor faṭã de problemele de educaṭie ale copilului:

Pãrinṭi interesaṭi de educaṭia elevului, face lecṭii cu el, meditaṭii, ȋncurajare,

atitudine pozitivã.

13. Condiṭiile de viaṭã ṣi de munca ale elevului (camera personalã biblioteca,

program sistematic organizat, studiul particular al limbilor straine, condiṭii igienico-
sanitare): acesta dispune de un mediu de ȋnvãṭare propice.

14. Influenṭe extrafamiliale (prieteni, anturaj): ȋn mare parte negativã.

III .REZULTATELE ACTIVITÃṬII ELEVULUI

15. Situaṭia ṣcolarã

clasa Media Media la clasificare Discipline Discipline cu

anuala purtare preferate rezultate
slabe

a-V-a 9,45 10 Mate Romãnã

a-VI-a Ȋn curs 10 Mate Românã

27
16. Concursuri ṣi cercuri ṣcolare ṣi extrascolare

clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati

a-V-a Olimpiada de menṭiune

Matematicã

17. Activitãṭi preferate ȋn timpul liber ṣi influenṭa lor asupra elevului:

Lectura (domeniul) □ Matematica x□ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □

Arte plastice □ Sport □ Colecṭii (ce fel?) □ Tehnica □ Muzica (ce fel?) □x

Altele □

18. Factorii explicativi ai reuṣitei sau nereuṣitei ṣcolare (capacitate, interes, condiṭii
de studio, starea de sãnãtate, rezistenṭa la efort): Elevul ȋṣi dã interesul pentru a
reuṣi, este rezistent la efort, cu o sãnãtate bunã ṣi ȋl ajuã mult liniṣtea.

IV. CARACTERIZAREA ELEVULUI

19. NIVEL DE INTELIGENṬÃ

Foarte bun x bun □ mediocru □ slab □

20. SPIRIT DE OBSERVAṬIE

Foarte bun □ bun x mediocru □ slab □

28
21. ATENṬIE

Foarte bunã x mediocrã □ slabã □

22. RITMUL ACTIVITÃṬII

Rapid □ destul de mobil x ȋncetinit □ lent □

23. ȊNCREDERE ȊN FORṬELE PROPRII

Ȋncrezãtor □ destul de ȋncrezãtor x mai puṭin ȋncrezãtor □ lipsit de ȋncredere

□

24. INDEPENDENṬA

independent □ manifestã uneori independenṭã x mai mult ṣablonar □

dependent □

25. ECHILIBRUL EMOṬIONAL

calm x controlat □ emotiv □ agitat □

26. FIRE

comunicativ x foarte sociabil □ puṭin sociabil □

27. TEMPERAMENT

coleric □ sangvinic x flegmatic □ melancolic □

29
28. LIMBAJ

vocabular bogat x exprimare frumoasã □ exprimare uṣoarã/corectã □

vocabular ṣi redare greoaie □ vocabular redus, exprimare incompletã □

29. Alte trãsãturi pozitive: calm, ascultãtor, perseverent, ambitios, competitiv.

30. Alte trãsãturi negative: timid, nu foarte sociabil, pesimist.

31. Interese profesionale ṣi aptitudini speciale: pilot ȋn forṭele aeriene, violonist.

32. Aprecieri de ansamblu: elevul, este un artist, cu o gândire analiticã, este uṣor
timid, dar ambiṭios, cu o inteligenṭã foarte bunã, ritm de lucru bun, cu un
temperament sangvinic, competitiv, activ ȋn activitãṭile extraṣcolare, de ex. olimpiade,
are rezultate bune la ṣcoalã, un mediu propice de ȋnvãṭat, de dezvoltare personalã,
pãrinṭi implicaṭi ȋn activitatea lui.

33. Recomãndari pentru ṣcoalã ṣi familie: familia sã-l ajute sã aibe ȋncredere deplinã
ȋn forṭele proprii, sã obṭina rezultate mai bune la românã, la ṣcoalã sã participe la cât
mai multe activitãṭi de grup, pentru a-ṣi depãṣi timiditatea.

34. Orientare ṣcolarã ṣi profesionalã:

GIMNAZIU LICEU

aspiraṭiile elevului a)Note mari a)Bursã

dorinṭele pãrinṭilor b) Note mari b) Performanṭe

recomandarea ṣcolii c) Note mari c) Performanṭe

30
31