Aspecte generale privind Parlamentul

Romaniei, organizarea interna a

Parlamentului, functiile si actele
Parlamentului

Student: Ioanitiu Roxana-Nicoleta

Grupa: 40907, AMA

Cuprins:
1. Introducere-Parlamentul Romaniei

2. Scurt istoric

3. Functionarea Parlamentului

4. Bicameralismul

5. Procedura legislativa parlamentara

6. Principalele caracteristici ale Parlamentului Romaniei la

momentul actual

6.1. Calitatea de organ reprezentativ

6.2. Functiile Parlamentului

6.3.Controlul asupra institutiilor statului

7. Organizarea interna a parlamentului

 1. Introducere-Parlamentul României:
Conform Constituţiei României, Parlamentul este organ
reprezentativ suprem al poporului român şi unica
autoritate legiuitoare a ţării.1 Acesta are o structură
bicamerală (parlament simetric şi congruent), fiind alcătuit
din Senat şi Camera Deputaţilor. 2 Între cele două camere
diferenţele sunt mici, o lege trebuind să fie votată de
ambele pentru a fi adoptată. Membrii Camerei Deputaţilor
şi ai Senatului sunt aleşi prin vot universal, în cele 43 de
circumscripţii electorale, corespunzătoare celor 41 de
judeţe, Municipiului Bucureşti şi Diaspora. Norma de
reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de
un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului
este de un senator la 160.000 locuitori. Alegerile se
organizează o dată la patru ani, sistemul electoral folosit
fiind cel al reprezentării proporţionale, cu prag electoral şi
vot în colegii uninominale. Organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în
alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în
Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat.

2. Scurt istoric al Parlamentului României

Bazele instituţiei parlamentare în Principatele Române s-a
pus în anul 1831 în Ţara Românească iar un an mai târziu
în Moldova prin adoptarea Regulamentului Organic. Prin
Convenţia de la Paris (1858) şi prin Statutul Dezvoltător al
Convenţiei de la Paris (1864) s-a modificat şi lărgit
principiul de reprezentare populară: s-a introdus Senatul ca
cea de a doua cameră. Constituţia din 1866 a oferit
românilor un Parlament în concordanţă cu modul de
organizare şi funcţionare a forurilor legislative din Europa

1Constitutia Romaniei, republicata (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003), Editura C.H.Beck,
Bucuresti 2011, Titlul III, Capitolul 1, Sectiunea 1, Art 61, Al.(1), pagina 15

2Constitutia Romaniei, republicata (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003), Editura C.H.Beck,
Bucuresti 2011, Titlul III, Capitolul 1, Sectiunea 1, Art 61, Al.(2), pagina 16
 Occidentală din acea vreme. Cele mai importante acte
adoptate de Parlament în istoria României moderne au fost
Declaraţia de Independenţă din 9 mai 1877 şi actele de
unire de la sfârşitul Primului război mondial. Din februarie
1938, odată cu instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-
lea şi în 1940 după instaurarea dictaturii militare, rolul
parlamentului a fost diminuat, el fiind lipsit de principalele
sale atribuţii. În perioada comunistă, prin Constituţia din
1948, parlamentul a fost reorganizat, ca o adunare
unicamerală, Marea Adunare Naţională, organism formal,
subordonat total puterii comuniste. Revoluţia din
Decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un
regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi
pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe
separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa
organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea
revoluţionară provizorie, România a revenit la sistemul
parlamentar bicameral. Toate aceste teze se regăsesc în
noua Constituţie aprobată prin referendum în 1991 şi
revizuită în 2003.

3. Functionare
În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale,
diferența dintre atributele celor două camere este mică, o
lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi
promulgată. În articolul 753, Constituția României definește
situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră
sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de
divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate
celelalte situații. Proiectele de legi și propunerile legislative
se supun spre dezbaterea primei camere sesizate, care
trebuie să se pronunțe într-un termen de 45 de zile (60 de
zile în cazuri speciale) altfel proiectul este considerat
adoptat.

3Constitutia Romaniei, republicata (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003), Editura C.H.Beck,
Bucuresti 2011, Titlul III, Capitolul 1, Sectiunea a 3-a , Art 75, Al.(1), (2),(3),(4), pagina 19
 După adoptarea sau respingerea proiectului sau a
propunerii legislative, cealaltă Cameră decide definitiv, iar
dacă aceasta este de acord, propunerea este adoptată, altfel
este rolul primei camere sesizate de a da o decizie
definitivă.

4. Bicameralismul
Bicameralismul a fost preluat si de cele trei Constitutii
monarhice. In 1946, printr-un act normativ a carui
constitutionalitate este discutabila, s-a renuntat la
bicameralism in favoarea unicameralismului. Acest model
de organizare a fost transpus si in constitutiile socialiste din
1948, 1952, 1965.. 4
In 1990, s-a revenit la organizarea bicamerala a
Parlamentului, solutie preluata si de Constituantul din
1991, pe motiv ca bicameralismul constituie o traditie in
organizarea constitutionala democratica din Romania .
Revenirea la sistemul bicameral a fost, din punct de vedere
psihologic, reactia fireasca de respingere a modelului
socialist (Marxist) de organizare a puterii legislative intr-un
organism unicameral, iar din punct de vedere politic,
rezultatul in viata politica a tarii a unor partide legate de un
Parlament bicameral.
In reprezentarea, functionarea si eficienta activitatii
parlamentului un rol major il are structura acestuia. Din
aceasta perspectiva constatam astazi parlamente
constituite dintr-o singura adunare numite parlamente
unicamerale si din doua adunari - parlamente bicameral.
Actuala structura a parlamentului este rezultatul actiunii si
combinarii a mai multor factori: structura statala, sistemul
constitutional, necesitatea modernizarii si cresterii
eficientei, factori national-istorici, traditii. Contributia
acestor factori in stabilirea structurii parlamentului variaza
de la o societate la alta.

4 G.Iancu, Drept Constituțional și instituții politice,

Editura C.H.Beck, București, pg 396 (A se vedea decretul-lege nr. 2218 din 15 iulie din 1946 in M.
Of. Nr. 161, din 15 iulie 1946 si ziarul Dreptatea din 13 iulie 1946)
 In unele cazuri au primat factorii ce tin de traditie, in altele
structura de stat, in cele mai multe cazuri insa, structura
parlamentului a fost rezultatul actiunii tuturor factorilor.

5.Procedura legislativa parlamentara

Intr-o definitie succinta, precizez ca procedura legislativa
parlamentara cuprinde totalitatea regulilor pentru
pregatirea dezbaterii, dezbatrea si votarea unui proiect de
lege sau a unei propuneri legislative in Parlament. In
conformitate cu principiul Bicameralismului, ea se
desfasoara in fiecare camera si, daca este cazul, in Camerele
reunite, in sedinta comuna.

Procedura legislativa parlamentara cuprinde urmatoarele

etape:
1. initiativa legislativa
2. examinarea si avizarea proiectelor de lege sau
propunerilor legislative in cadrul comisiilor permanente
3. includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative
pe ordinea de zi a Camerei competente sa o dezbata
4. dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii
legislative in cadrul Camerei competente
5. votarea proiectului de lege in plenul Camerei
6. intoarcerea legii la Camera care are competenta
decizionala in conditiile art.75 alin.(4) si (5) din Constitutie5
7. semnarea legii de catre presedintii Camerelor
8. promulgarea si publicarea legii.

6. . Principalele caracteristici ale Parlamentului

Romaniei la momentul actual:

Votul, dezbaterile, confruntarile politice isi pierd din valoare

si semnificatie, parlamentul de acest tip avand doar menirea
de a da o forma legitima, legala, actelor, masurilor si
deciziilor luate si impuse de autoritatile comuniste.
Parlamentul Romaniei de astazi se constituie pe baza votului
universal, este bicameral, format din Camera deputatilor si
Senat . Durata mandatului sau este de 4 ani.

5Constitutia Romaniei, republicata (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003), Editura C.H.Beck,
Bucuresti 2011, Titlul III, Capitolul 1, Sectiunea a 3-a , Art 75, Al.(4),(5) , pagina 19
 Parlamentul
adoptă legi constituționale, organice sau ordinare, care se
publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare în
termen de 3 zile după promulgare.

6.1. Calitatea de organ reprezentativ

.Parlamentul adopta legi consitutionale, legi organice si legi
ordinare.6 Legile constitutionale sunt cele de revizuire a
Constitutiei. In randul atributiilor pe care le are Parlamentul,
cea mai importanta este legiferarea7. Aceasta activitate este
supusa unor norme constitutionale si regulamentare, care
reglementeaza "traseul" legii din momentul exercitarii
dreptului de initiativa legislativa si pana la publicarea in
Monitorul Oficial al Romaniei, norme ce formeaza continutul
procedurii legislative parlamentare.

6.2. Functiile Parlamentului

Împuternicirile parlamentului trebuie să valorifice poziția
statală pe care acesta o ocupă și trebuie să fie specifice
înfăptuirii, la cel mai înalt nivel, a conducerii statale, pentru
că este ales direct de către cetățeni și reprezintă
voința poporului.
Funcțiile Parlamentului:
a) Funcția legislativă;
b) Funcția de stabilire a principalelor direcții ale activității
social-economice, culturale , statale și juridice;
c) Funcția de alegere, formare, avizare a formării, numire sau
revocare a unor autorități sau instituții publice;
d) Funcția de control parlamentar;
e) Funcția de conducere în politica externă;
f) Funcția de organizare internă și de funcționare proprie.

6Constituția României, , republicata (M. Of. Nr.767 din 31 octombrie 2003), Editura C.H.Beck,
Bucuresti 2011, titlul III, cap. I, art. 73, Categorii de legi, pagina 18

7LEGIFERÁ, legiferez, vb. I. Tranz. A elabora și a adopta o lege; a stabili ceva prin lege. –
Din fr. légiférer. sursa: DEX '98 (1998)
 6.3.Controlul asupra institutiilor statului8

Potrivit Constitutiei si legilor, Parlamentul poate controla:

a) Activitatea Consiliului Suprem de Aparare a tarii,
b) Executia bugetara, cu prilejul aprobarii contului de incheiere a
exercitiului bugetar,
c) Activitatea Bancii Nationale si a Curtii de Conturi,
d) Activitatea Serviciului Roman de Informatii etc.

7. Organizarea interna a parlamentului

În Parlamentul României, deputatii si senatorii se pot
organiza în grupuri parlamentare potrivit regulamentului
fiecarei Camere [art. 64 alin. (3) din Constitutie9]. Ca rezultat
al pluralismului politic în orice parlament ce functioneaza
într-un sistem democratic se
identifica majoritatea parlamentara (care sustine guvernul)
si opozitia(minoritatea parlamentara).În mod firesc
majoritatea are un rol deosebit, deseori decisiv în functia
deliberativa a parlamentului. Un sistem democratic si elastic
permite însa reflectarea în deciziile parlamentare si a
celorlalte tendinte, care nu-s majoritare, dar care pot avea o
asemenea perspectiva. De aceea opozitia, care poate fi
majoritatea de mâine, ocupa uneori un loc oficial în cadrul
institutiilor politice si, deci, si a parlamentului.

8C. Gheorghe, Ministrii de interne in Parlamentul Romaniei, Editura Ministrului Administratiei si

internelor, Bucuresti 2004, pagina 27

9 Constitutia Romaniei, art. 64, alin 3

Bibliografie:
Constitutia Romaniei Revizuita si publicata in 2003, Editura
C.H.Beck, Bucuresti 2011
G. Iancu, Drept constitutional si institutii politice, Editura
C.H.Beck
D. Brezoianu, Drept Administrativ-organizarea de stat in
Romania
C. Gheorghe, Ministrii de interne in Parlamentul Romaniei
I. Muraru, E.S. Tanasescu, Drept constitutional si institutii
politice.