Sunteți pe pagina 1din 19

Subiecte verificare Marketing industrial

1. Ce este marketingul? (1,5p)


Răspuns:
Marketingul este acea functiune a intreprinderii-luata ca entitate organizatorica-responsabila cu
dezvoltarea si mentinerea orientarii organizationale catre nevoile pietii si cu perfectionarea mecanismelor
de satisfacere a acestora. Deci, marketingul este atat un concept (a atitudine economica orientata spre
client), cat si un proces (o serie de decizii strategice asupra modalitatii optime de a satisface clientul)
(0,75p).

Marketingul este procesul managerial prin care se identifica, se anticipeaza si se satisfac in mod
profitabil cerintele consumatorului (0,25p).

Marketingul este procesul de planificare si de concepere a unor idei, bunuri si servicii, de stabilire a
pretului acestora, de promovare si de distribuire a lor, astfel incat sa satisfaca cerintele individuale si de
grup ale clientilor (0,5p).

2. Modalitatile tipice de segmentare (1,5p)


Răspuns:

-segmentarea pe ramuri industriale (0,25p);

-segmentarea dupa marimea clientilor (0,25p);

-segmentarea dupa localizarea geografica(0,25p);

-segmentarea dupa complexitatea tehnologica (0,25p);

-segmentarea dupa frecventa achizitiilor (0,25p);

-segmentarea pe tipuri de utilizatori din industria grea si industria usoara (0,25p).

Secretul unei segmentari eficiente consta in a gasi combinatia optima dintre judecata manageriala si
o cercetare minutioasa a pietii.

3. Definiţi mixul de marketing(1,5p)

Răspuns:
Mixul de marketing este un termen folosit pentru a descrie principalele variabile de operare aflate
la dispozitia firmei in ceea ce priveste activitatile de marketing. In literatura de specialitate, s-a consacrat
denumirea generica de ”cei 4P” : produs, pret, promovare si pozitie (in sensul de pozitia in cadrul lantului
de distributie).
Fiecare din aceste elemente ale mixului de marketing se constituie intr-o potentiala sursa de
avantaje competitive.

4. Sursele majore din care deriva avantajul competitiv


Răspuns:
-produse sau servicii mai bune (0,15);
-produse sau servicii percepute ca fiind mai bune (0,15);
-inovarea(0,15);
-structura mai buna a preturilor in raport cu concurenta (0,15);
-aptitudini mai bune in domeniul achizitiilor (0,1875);
-tehnologie mai buna (0,15);
-sisteme informationale mai bune (0,15);
-personal mai bun sau cultura organizationala mai buna (0,15)
Indiferent cum se construieste mixul de marketing, obiectivul firmei este de a furniza grupului-
tinta de clienti, atent selectati, un motiv convingator pentru a cumpara de la firma respectiva si nu de la
concurenti (0,3p).

5. Trasaturile specifice pietii industriale (1,5p)


Răspuns:
-achizitiile sunt, in mod tipic, mai mari, ca valoare sau ca numar de unitati de produs (0,1875);
-produsele sunt mai complexe din punct de vedere tehnic (0,1875);
-riscul cumparatorului este mai ridicat (0,1875);
-cerere derivata (0,1875);
-timpul de cumparare este mai indelungat (0,1875);
-grupurile decizionale sunt mai complexe (0,1875);
-achizitorii sunt profesionisti (0,1875);
-relatiile dintre vanzator si cumparator sunt mai stranse (0,1875);

6. Aplicaţie: modul de formare a mix-ului de marketing pe piaţa industrială vis-a-vis de piaţa bunurilor
de consum(3p)
1,25p-formarea mix-ului pe piata bunurilor de larg consum;
1,25p-formarea mix-ului pe piata industriala;

Pentru a vedea care sunt diferentele in formarea mix-ului de marketing intre cele doua piete:
piata industriala si piata bunurilor de larg consum vom considera urmatorul exemplu: o firma din sectorul
de consum, care vinde detergent pentru rufe la scara nationala pe care sa o comparam cu o firma din
sectorul tehnologiilor de varf, care vinde calculatoare pentru o piata specializata.
La nivel conceptual, problemele de marketing cu care se confrunta cele doua firme sunt identice.
Ambele trebuie sa inteleaga structura pietelor pe care actioneaza si modalitatile in care acestea pot fi
segmentate.
Desi metoda de segmentare aleasa poate fi diferita, in functie de piata respectiva, principiul
segmentarii ramane acelasi in ambele cazuri. Ambele firme trebuie sa-si aleaga pietele tinta carora sa le
acorde atentie prioritara. Ambele trebuie sa alcatuiasca o oferta competitiva care sa le faca mai
atragatoare in comparatie cu firmele rivale. Altfel spus, ambele trebuie sa urmareasca ideea avantajului
competitiv.
Diferenta majora intre cele doua tipuri de piata se regaseste in modalitatile de punere in practica a
avantajului competitiv. Mix-urile de marketing sunt vizibil diferite.
Piata bunurilor de consum Piata industriala
(detergent de rufe) (calculator)
-segment al pietii extrem de mare; -segmentul tinta este format doar din cateva
-principalul segment-tinta se compune din sute de persoane (daca nu si mai putin) de
familiile care spala rufe o data pe saptamana; potentiali clienti;
-produs vandut la scara nationala; -produs din sectorul tehnologiilor de varf
-produs de masa relativ simplu din punct de vandut pe o piata specializata;
vedere al compozitiei; -produsele sunt atent proiectate si realizate
-produs cu mare frecventa de cumparare si prin folosirea celei mai moderne tehnologii;
cu risc relativ scazut; -produsele pot fi personalizate in functie de
-accentul este pus distributia si publicitatea necesitatile specifice clientului;
de masa si oferte speciale; -produsul este vandut in magazinele
- fiecare cutie are acelasi aspect exterior; specializate;
-se folosesc tehnici sofisticate de control al clientii solicita o sumedenie de informatii
productiei; tehnice cu privire la produs;
-publicitatea nu trebuie sa contina informatii -accentul se pune pe implicarea cat mai
tehnice prea detaliate; directa a clientului, atat pe parcursul etapei
-activitatea de promovare se concentreaza de realizare a produsului, cat si dupa
asupra creearii unei imagini care sa stimuleze cumparare;
dorinta de cumparare; -asistenta tehnica si serviciile auxiliare au o
-produsul nu poate fi distribuit decat cu mare importanta in ceea ce priveste achizitia
amanuntul; produsului;
-pretul nu reprezinta un subiect major, -produsul poate fi vandut direct utilizatorilor
deoarece presiunile concurentei si forta finali;
detailistilor tind sa egalizeze nivelul -calculatoarele sunt un produs cu risc mare
preturilor pentru toate produsele similare; de achizitie, nu numai din cauza costului ci si
-pretul la detailisti ramane totusi un factor din cauza unui eventual esec de performanta
determinant al achizitiei. al produsului care poate crea atat probleme
operationale cat si daune morale pentru
cumparatori;
-promovarea presupune adoptarea unui
marketing de nisa inalt specializata;
-promovarea presupune adoptarea unei
orientari catre satisfacerea cerintelor
clientului individual;
-se face o promovare concentrata;
-procesul de achizitie implica mai multe
persoane si este mai complex;
-se pune un accent considerabil pe vanzarea
personala, pe managementul relatiilor si pe
demonstratii ale performantelor tehnice;
-pretul reprezinta o problema majora datorita
achizitorilor profesionisti, acest lucru fiind
contrabalansat de gradul de satisfacere al
scopului urmarit de achizitor, conditiile de
livrare, asistenta tehnica, posibilitatea
furnizarii la cerere si conditiile de plata.
Concluzia este ca desi modalitatile de punere in practica a segmentarii si mix-ului de marketing difera
clar intre cele doua tipuri de piete, procesul fundamental parcurs de firmele respective este foarte
asemanator. Amandoua cauta sa satisfaca cerintele unor clienti tinta atent selectionati, prin realizarea unui
mix de marketing care creeaza avantaje competitive. Pietele industriale au tot atata nevoie de marketing,
teoretic si practic, ca si pietele de consum. Diferentele intre cele doua piete nu se afla la nivel conceptual,
ci operational. Pe ambele piete obiectivul primordial este satisfactia clientului (0,5p).

7. Definiţi ciclul de viaţă al produsului (1,5p)


Răspuns:

8. Care sunt principalele obiective de produs?(1,5p)


Răspuns:
• Asigurarea rentabilităţii produselor – o premisă şi o condiţie a viabilităţii şi durabilităţii firmei
în mediul în care acţionează (0,25p).
• Creşterea cifrei de afaceri, mai precis a vânzărilor valorice totale, printr-o fructificare şi
exploatare optimă a oportunităţilor de dezvoltare intensivă, integrarea, diversificarea produselor şi
a pieţelor (0,25p).
• Stabilitatea ridicată – în scopul prevenirii, evitării oscilaţiilor mari, sezoniere, conjuncturale în
activitatea productivă şi comercială a firmei (0,25p).
• Flexibilitatea mare pentru a diminua vulnerabilitatea firmei la oscilaţiile şi instabilitatea pieţei
(0,25p).
• Mixul de produs, denumit şi sortiment de produse, este ansamblul articolelor şi al liniilor de
produse pe care un comerciant le oferă spre vânzare cumpărătorilor. Mixul de produs al unei firme
se caracterizează printr-o anumită lărgime, lungime, profunzime şi omogenitate. Lărgimea se
referă la numărul liniilor de produse pe care firma le realizează. Lungimea este dată de numărul de
articole pe care acesta îl cuprinde. Profunzimea este dată de numărul variantelor fiecărui produs al
unei linii. Omogenitatea se referă la gradul de asociere a diferitelor linii de produse în consumul
final, în procesul de producţie, în procesul de distribuţie, etc (0,5p).

9. Arătaţi schematic care sunt factorii ce determină formarea preţului (1,5p)
Răspuns:

10. Definiti startegia de distributie. Care sunt principalele strategii de distribuţie?(1,5p)


Răspuns:
O strategie de distribuţie, la modul general, implică construirea canalelor de distribuţie, alegerea
intermediarilor, stabilirea formelor de distribuţie adecvate fiecărui tip de produse, stabilirea logisticii şi al
resurselor implicate, dimensionarea stocurilor pe fiecare canal de distribuţie (0,25p).
Din punctul de vedere al strategiilor de distribuţie, acestea se pot clasificare după mai multe criterii şi
anume:
1. În funcţie de dimensiunea canalului de distribuţie avem (0,75p):
-distribuţie directă ( producător - consumator)
-distribuţie prin canale scurte (cu o singură verigă intermediară)
-distribuţie prin canale lungi (cu mai multe verigi intermediară)
Distributia directa

Distributia prin canale scurte

Distributia prin canale lungi

2. În funcţie de intensitatea distribuţiei avem (0,5p ):


- distribuţie intensivă - producătorul îşi distribuie marfa în cât mai multe puncte de desfacere, în cât mai
multe magazine.
- distribuţie selectivă - producătorul îşi distribuie marfa numai prin anumiţi intermediari, intermediarii
selectaţi după anumite criterii de performanţă, capacitate de vânzare, compatibili cu imaginea firmei
producătoare şi cu imaginea produsului în rândul clienţilor potenţiali.
- distribuţie exclusivă - producătorul îşi desface marfa prin intermediul unui singur intermediar, sau un
număr extrem de redus de intermediari, pentru o anumită zonă geografică.

11. Aratati domeniile de activitate strategica conform matricei BCG (Boston Consulting Group) si apoi
grupati produsele de mai jos in functie de rata de crestere a pietii si cota relativa de piata detinuta de
companie (1,5p).
Răspuns:
Definirea matricei BCG (0,5p)

Produs Rata de crestere a pietii Cota relativa de piata


P1 7 0,9
P2 15 1,5
P3 18 0,4
P4 12 1,9
P5 3 0,6

Includerea celor 5 produse in cele 4 categorii de produse ale matricei BCG (1p)

12. Calculati cota relativa de piata si incadrati firmele in una din ipostazele (1,5p):

Raspuns (0,25p/intreprindere):
Intreprinderea Cifra de afaceri (billion Cota relativa de piata
euro)
General Motors 1060 ?
Ford 900 ?
Dacia 430 ?
Toyota 650 ?
Nissan 320 ?
Fiat 390 ?

13. Definiti relatiile de vanzare-cumparare si relatii de transmitere-receptie de mesaje si informatii


(1,5p)
Răspuns:
Relatiile de vanzare-cumparare sunt relatiile precontractuale (se realizeaza prin intermediul
urmatoarelor instrumente principale : negocierea, comanda, cererea de oferta si oferta ferma), relatiile
contractuale (au instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati legate de derularea
acesteia : facturarea, livrarea, transportul, receptia, decontarea) si relatiile postcontractuale (iau nastere in
perioada de garantie si postgarantie si au drept instrumente tipice reclamatiile si arbitrajul-
procedura speciala de solutionare a litigiilor cu caracter patrimonial privind drepturile si obligatiile asupra
carora partile pot tranzactiona) (0,75p).
Relatiile de transmitere (receptie) de mesaje si informatii au diverse forme specifice, unele apar in
contextul desfasurarii ralatiilor de vanzare-cumparare, avand drept scop sustinerea si concretizarea
acestora, iar cele mai multe vizeaza crearea atitudinii favorabile intreprinderii si produselor sale.
Principalele instrumente specifice, de infaptuire a acestora sunt: publicitatea, marca-prin care se
individualizeaza produsul, garantarea nivelului calitativ, relatii publice, expozitiile, targurile si alte forme
de promovare (0,75p).

14. Definiţi etapele lansării noilor produse (1,5p)

Răspuns:

• realizarea unor studii documentare, cercetări de piaţă, analize economice precum şi alte modalităţi
de obţinere a informaţiilor referitoare la oportunitatea şi posibilitatea realizării unui nou produs (0,2p);
•selectarea ideilor privind noul produs, prin filtrul unor criterii tehnice, economico-financiare si de
marketing si selectarea variantei optime (0,15p);
•realizarea prototipului produsului respectiv (0,15p);
•testarea tehnică şi de acceptabilitate. Testarea tehnica se realizează în spatii special amenajate
(laboratoare, bancuri de probă etc.), urmărindu-se parametri tehnici ai produsului. Testarea de
acceptabilitate (uneori în cazul bunurilor productive ea se suprapune peste testarea tehnică) se realizează
sub forma unor studii realizate în rândul cumpărătorilor potenţiali, pentru a observa aprecierile şi
sugestiile acestora cu privire la diferitele elemente noului produs (0,25p);
•definitivarea produsului în urma concluziilor desprinse din testarea tehnica şi de acceptabilitate (0,15p);
•stabilirea elementelor de identificare ale produsului (nume, marcă etc.), protecţia
legala a acestuia (înregistrarea brevetului de invenţie, a mărcii produsului) (0,15p);
•pregătirea resurselor întreprinderii pentru introducerea produsului în fabricaţia de serie (0,15p);
•stabilirea condiţiilor lansării produsului pe piaţă (când, unde şi cum va avea loc lansarea produsului)
(0,15p);
•pregătirea pieţei pentru primirea noului produs (0,15p);

15. Enumeraţi principale obiective ale politicii de produs (1,5p)


Răspuns:

• consolidarea poziţiei în cadrul actualelor segmente de piaţă (0,3p);


• o poziţionare mai bună în cadrul pieţei (0,3p);
• creşterea gradului de pătrundere în consum a unui produs (0,3p);
• creşterea cotei de piaţă a întreprinderii şi a produselor sale prin atragerea în consum a unor noi
segmente de utilizatori, precum şi a nonconsumatorilor relativi din segmentele deja câştigate (0,3p);
• diferenţierea produselor proprii faţă de cele similare sau apropiate, ale altor concurenţi (0,3p);

16. Arătaţi schematic variantele de abordare a pieţii de către întreprindere si definiti-le (1,5p)
Răspuns:
Schema (1p)

Specializarea concentrata: intreprinderea va produce/ comercializa un singur produs destinat unui


singur segment (0,1p);
Specializare selectiva: intreprinderea va produce/ comercializa cateva produse desinate anumitor
segmente (0,1p);
Specializare pe un produs: intreprinderea va produce/ comercializa un singur produs destinat tuturor
segmentelor identificate pe o piata (0,1p);
Specializare pe o piata: intreprinderea va produce/ comercializa intreaga gama de produse destinata
unui singur segment (0,1p);
Acoperire totala a pietei: intreprinderea va produce/ comercializa intreaga gama de produse destinata
tuturor segmentelor identificate pe o piata (0,1p);

17. Enumeraţi principalele categorii de produse care se comercializează pe piaţa bunurilor productive
şi exemplificaţi astfel de produse (1,5p)
Răspuns:
18. Care sunt criteriile de decizie utilizate pentru achiziţionarea bunurilor productive (1,5p)
Răspuns:
19.Prezentaţi schematic etapele procesului de achiziţie a bunurilor productive (1,5p)
Răspuns:

20. Care sunt etapele politicii de preţ?(1,5p)


Răspuns:
21. Care este structura centrului de achizitie in cazul pietii industriale (1,5p)
Răspuns:
22. Aratati schematic etapele privind analiza structurii pietii (1,5p)
Răspuns:

23. Prezentati schematic componentele mediului de marketing al intreprinderii (1,5p)


Raspuns:
24. Prezentati principalele caracteristici ale segmentelor de piata (1,5p)
Raspuns:

1. Să fie omogene - segmentul de piaţă trebuie să aibă o cel puţin o variabilă comună a grupului care
defineşte segmentul (0,25p);
2. Să poată fi măsurabil - segmentul de piaţă să fie bine determinat şi măsurabil din punctul de vedere
al mărimii, puterii de cumpărare şi al altor caracteristici (0,25p);
3. Să fie substanţial profitabil - segmentul de piaţă să fie îndeajuns de mare pentru a putea fi profitabil
din punctul de vedere al vânzărilor (0,25p);
4. Să fie accesibil - segmentul de piaţă ar trebui să poate fi atins prin canale de distribuţie cât mai
uşoare (0,25p);
5. Să fie diferenţiat (individualizat) - segmentul de piaţă să poată reacţiona diferit faţă de alte segmente
de piaţă din punctul de vedere al mixului de marketing (0,25p);
6. Să fie acţionabil - segmentul de piaţă trebuie să răspundă sau să reacţioneze pozitiv la diferitele
programe de marketing destinate acestui segment (0,25p).

• 25. Aplicatie (1,5 p)


• Firma X are trei linii de produse: lapte de consum( cu 1,8% grăsime, cu 3 % grăsime şi cu
ciocolată ); iaurt( simplu, de băut, cu fructe) si branzeturi (cascaval, branza feta, telemea). În
perioada următoare firma scoate din fabricaţie linia de produs: branzeturi si introduce o linie de unt
(80% grasime, 65% grasime).
• A. Identificaţi dimensiunile gamei de produse în perioada curentă şi de bază si incadrati produsele
din perioada de baza in matricea BCG (0,75 p);
• B. Analizaţi evoluţia în timp a gamei de produse calculând ritmul înnoirii respectiv al diversificării
sortimentale în perioada respectivă (0,75 p).
Rezolvare:

• 26. Determinarea punctului de echilibru intre costuri si venituri, respectiv a pragului de


rentabilitate (1,5 p)
• 27. Stabiliti natura cheltuielilor variabile in functie de indicele de variabilitate (elasticitatea
costurilor) (1,5 p)


• Cum indicele de variabilitate este <1 si nivelul cheltuielilor se modifica in raport de volumul
productiei, cheltuielile sunt variabile degresive.
28. Aplicatie (1,5 p)
Pentru vanzarea a 1.000 bucati din produsul "A" (productia este omogena), cunoastem urmatoarele date :
- pret de vanzare unitar 250 lei/bucata,
- cost variabil unitar 150 lei/bucata,
- cheltuieli fixe totale 80.000 lei.
Se cere :
a. Care este volumul fizic al vanzarilor si cifra de afaceri care asigura acoperirea integrala a
costurilor?
b. Ce rezultat va obtine societatea in cazul in care intreaga productie este vanduta?
Rezolvare:
• a.) Se determina pragul de rentabilitate fizic si valoric
• a.1.) Pragul de rentabilitate fizic :
• bucati de produs "A"
• Daca unitatea va vinde 800 bucati din produsul "A" ea isi va acoperi cheltuielile, rezultatul
va fi nul (adica nu obtine nici profit, nici pierdere).
• Deci vom demonstra ca :
• qe x pv = qe x cv + CF + 0
• 800 x 250 =800 x 150 + 80.000 +R
• Rezolvand ecuatia, obtinem R=0, ceea ce aveam de demonstrat.
• a.2.)Pragul de rentabilitate valoric :
• CAe = qe x pv =800 x 250=200.000 lei
• b.) rezultatul (profit sau pierdere) obtinut din vanzarea intregii productii este
urmatorul :
• CA = CV+CF+R
• CA = pv x q
• Unde :
• CV - cost variabil total
CV = cv x q
1.000 x 250 = 1.000 x 150 + 80.000 +R
R = 20.000 lei
Deci unitatea obtine profit din vanzarea intregii productii.

29. Aplicatie (1,5 p)


O intreprindere realizeaza trei produse (productie eterogena) pentru care se dau urmatoarele date :
Se cere :
Pragul de rentabilitate fizic si pragul de rentabilitate valoric

Rezolvare:
30. Aplicatie (1,5 p)
Se cunosc: cv=10 lei/buc.; CF=300.000 lei; q=50.000 buc.; CA=1.000.000 lei
Se cere: CT; qe; Pr; pv si sa se reprezinte grafic q la pragul de retabilitate
Rezolvare:
CA=CT + Pr; CT=q x cv + CF=50.000 x 10 + 300.000=800.000 lei
CA=pv x q; pv=CA/q=1.000.000/50.000=20 lei/buc.
Pr=CA-CT=1.000.000- 800.000=200.000 lei
qe=CF/(pv=cv)=300.000/10=30.000 buc.

S-ar putea să vă placă și

  • Curs 27 PDF
    Curs 27 PDF
    Document12 pagini
    Curs 27 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • C6 Suprastructura
    C6 Suprastructura
    Document31 pagini
    C6 Suprastructura
    nedeblingbling
    Încă nu există evaluări
  • Curs 28
    Curs 28
    Document10 pagini
    Curs 28
    Megan Golden
    Încă nu există evaluări
  • Curs 26 PDF
    Curs 26 PDF
    Document18 pagini
    Curs 26 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • Curs 22 PDF
    Curs 22 PDF
    Document10 pagini
    Curs 22 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • Curs 29
    Curs 29
    Document9 pagini
    Curs 29
    Megan Golden
    Încă nu există evaluări
  • Curs 25 PDF
    Curs 25 PDF
    Document7 pagini
    Curs 25 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • C7 CN 2017-2018 Cristea
    C7 CN 2017-2018 Cristea
    Document7 pagini
    C7 CN 2017-2018 Cristea
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • MCN
    MCN
    Document3 pagini
    MCN
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 23 PDF
    Curs 23 PDF
    Document12 pagini
    Curs 23 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    Document9 pagini
    C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    Document11 pagini
    C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • Curs21 PDF
    Curs21 PDF
    Document10 pagini
    Curs21 PDF
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • Curs 24 PDF
    Curs 24 PDF
    Document5 pagini
    Curs 24 PDF
    Ioneanu Aura
    Încă nu există evaluări
  • C8 CN 2017-2018 Cristea
    C8 CN 2017-2018 Cristea
    Document4 pagini
    C8 CN 2017-2018 Cristea
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    Document9 pagini
    C3&4 CN 2017-2018 Cristea
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • C5&6 CN 2017-2018 Cristea
    C5&6 CN 2017-2018 Cristea
    Document10 pagini
    C5&6 CN 2017-2018 Cristea
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • Curs MK-Politica de Promotionala
    Curs MK-Politica de Promotionala
    Document18 pagini
    Curs MK-Politica de Promotionala
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    Document11 pagini
    C1&2 CN 2017-2018 Cristea PDF
    Necula Alexandra Mihaela
    Încă nu există evaluări
  • Model Plan de Afaceri
    Model Plan de Afaceri
    Document3 pagini
    Model Plan de Afaceri
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • Curs MK-Politica de Distributie
    Curs MK-Politica de Distributie
    Document16 pagini
    Curs MK-Politica de Distributie
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • NM Curs 4 Glisoare
    NM Curs 4 Glisoare
    Document20 pagini
    NM Curs 4 Glisoare
    Andrei Grosu
    Încă nu există evaluări
  • 2D Strip Theory
    2D Strip Theory
    Document18 pagini
    2D Strip Theory
    anon_944701068
    Încă nu există evaluări
  • Referat HFN
    Referat HFN
    Document9 pagini
    Referat HFN
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • Referat HFN
    Referat HFN
    Document9 pagini
    Referat HFN
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • MEFCN
    MEFCN
    Document2 pagini
    MEFCN
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări
  • Teme MEFCN
    Teme MEFCN
    Document59 pagini
    Teme MEFCN
    Ichim Gabriel
    Încă nu există evaluări
  • GL Rules Rom
    GL Rules Rom
    Document156 pagini
    GL Rules Rom
    Moga Costel
    Încă nu există evaluări
  • Referat HFN
    Referat HFN
    Document9 pagini
    Referat HFN
    GeoGeorgiana
    Încă nu există evaluări