~- INSTITUTII Si ROLITICI EUROPENE

Subiecte

1) fnceputurile construqiei Uniunii Europene

►
-
octombrie a anului 1926 - Congres European la Viena;

► 1927 - Aristide Briand (fost ministru de externe al Frantei) a devenit pre~edinte onorific al Pan- ..
• f"'. V '
Europei; ~ J.i rtJJJ('N2!).., . .: 0/1,WJJf..f.W'/ J,- "':')~ (rfDJ
,,../
•;VY;/>
I
., rr1•Jl~?/ '2
dF. . fl
IJ/f l /,"' r_J?J.,+f 8
\

► in acela~i an, ca partizant fervent al Ugii Natiunilor, Briand i-a propus Secretarului de Stat
american, Kellogg, un ,,pact de neagresiune", prin care cele doua tari renuntau definitiv la
razboi ca instrument politic pe scena relatiilor internationale; raspunsul lui Kellogg a fost acela
de a propune ceea ce a ajuns sa fie cunoscut ca ,,Pactul Kellogg-Briand" conform caruia, in 1929,
cincisprezece natiuni, inclusiv Franta ~i Germania, au semnat in termeni similari.

Primii pa~i de la finalul celui de-Al Doilea Razboi Mondial:

Teoria dominoului - 21 februarie 1947 - Marea Britanie a informat Washington-ul ca nu mai

putea oferi ajutor financiar guvernelor Greciei ~i Turciei; rezultatul a fost o declaratie a Subsecretarului
de Stat al lui Truman, Dean Acheson, preopinand pentru ceea ce avea sa se consacre mai tarziu ~a
,,teoria dominoului".

Doctrina Truman

► 12 martie 1947, Truman a cerut aprobarea a 400 de milioane de dolari ca asistenta militara ~i
economica pentrue i( urcia)

► ,,Politica Statelor Unite trebuie sa fie aceea de a sprijini popoarele libere care rezista
tentativelor de subjugare din partea minoritatilor inarmate sau a presiunilor din afara".

Planul Marshall

► 1947 - secretarul de Stat al S.U.A., George Marshall a organizat o echipa de oficiali condusa de
George Kennan.

► LObiectiv] - de a elabora o strategic noua ~i ambitioasa pentru sprijinirea economica a Europei;

trei dintre personajele-cheie care au efectuat acest studiu erau membri ai Consiliului de Relatii
Externe Dean Acheson, Will Clayton ~i George - rezultatul -

Programul de Refacere Europeana (Planul Marshall).

► 12 iulie 1946 - Conferinta de la Paris a natiunilor care au raspuns initiativei americane; au

format un grup cunoscut drept Comitetul pentru Cooperare Economica Europeana;

►
- -
Pre~edintele C.E.E.C. - Oliver Franks; vicepre~edintele - Jean Monnet
•,
 ► 19 decembrie, dupa ce a aprobat ajutoare de urgenta pentru~ rani ) @i e11
pre~edintele Truman a supus Congresului_,,Pr~iectul de Leg~ pentru Refacerea Europeana ,
~
cerand 17 miliarde de dolari pentru o perioada de patru an1.

2) Consiliul Europei

► Mai 1948 - la Haga, Congres European, prezidat de Winston Churchill;

0 A fost ceruta crearea unui Consiliu al Europei ce urma sa schiteze planuri pentru
integrarea politica ~i economica a Europei;

o 1948 - "criza Berlinului"; 1949 -constituirea NATO;

o 10 august 1949 - prima sesiune a Consiliului de laJ trasbourg; primul pre~edinte al

.
Adunarii a fost Henri Spaak (fost prim-ministru al Belgiei);
~

o Ofensiva "federali~tilor" care au cautat sa impuna autoritati supranationale in domeniile

apararii, drepturilor omului,carbunelui, otelului ~i energiei;

o H. Spaak- "a prins contur ideea micii Europe".

► la £,ngresul Europei (1948) de la Haga, condus de Winston Churchill, s-a stabilit infiintarea a
doua structuri interg~ vernamentale: Consiliul Europei (1949) ~i Curtea Drepturilor Omului
(1950).

3) CECO, structura + institutii

COMUNITATEA EUROPEANA A CARBUNELUI SI OJELULUI

► 18 aprilie 1951 (a intrat in vigoare la 23 iulie 1952) - la Paris - statele semnatare tratatului:
ran a la elgia)o)anda)[uxembura

lnstitutiile CECO:

► inalta Autoritate - lnstitutie de esenta supranationala, formata din 9 membrii desemnati

pentru 6 ani, de comun acord de catre guvernele semnatare; este independenta de
statele semnatare atat politic cat ~i financiar;

► Consiliul de Ministri - Reprezinta statele semantare, dispunand de o putere limitata;

fata de unele decizii ale Tnaltei Autoritati, Consiliul i~i da avizul (in general, favorabil); din
acest punct de vedere, Consiliul are o autoritate redusa; este format din cei ~ase ministri
de externe ai statelor membre;

► Adunarea Compusa din 78 membri delegati de parlamentele nationale; in Adunare,

membrii nu sutn grupati in delegatii statale, ci fac parte din grupuri politice europene
 (cre~tin-democrati, liberali, sociali~ti etc); structura Adunarii prefigureaza viitorul
Parlament European;

► Curtea de Justitie

Structura CECO
► reprezinta ,,apogeul" federalismului european.

► deciziile cruciale privitoare la probleme cum ar fi preturile, comertul ~i produqia in sectoarele

problematice ale carbunelui ~i otelului au fost plasate in mana unei ,,Tnalte Autoritati"; acest
organism, precursorul Comisiei Europene de astazi, era format din oficiali ai celor ~ase state
membre.

► deciziile Tnaltei Autoritati, unele luate cu majoritate de voturi, urmareau limitarea controlului
exercitat de guvernele statelor membre.

► CECO a devenit prima organizatie europeana ce dispunea de puteri supranationale, ceea ce

inseamna delegarea prerogativelor suveranitatii consimtita de state prin intermediul unui
proces de negociere a textelor ratificate de parlamentele nationale.

► Supranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare !imitate si doar Tnalta Autoritate
are competente in gestionarea pietei comune a carbunelui ~i otelului;

► Fuzionarea institutiilor CECO cu institutiile Comunitatii Economice Europene (CEE) ~i EURATOM

-
a fost realizata prin semnarea Tratatului de fuzionare a Executivelor (1967 };

4) Tratatul de la Roma, infiintarea CEE ~i EURATOM / politicile CEE

Tratatele de la Roma (1957)

► Comunitatea Economicii Europeanii (CEE), pe o perioada nelimitata;

► politicile vizate au fost:

o crearea unei uniuni vamale industriale (zona de liber-schimb); uniunea vamala urmand a
fi marcata de trei etape: 1958-1961 in care se urmarea o reducere a taxelor vamale
interioare cu eel putin 25%, adaptarea legislatiei vamale dar ~i o cre~tere a
contingentelor globale de import cu eel putin 60%; pentru a doua etapa-1962-1966
cre~terea contingentelor de import se ridica la 80%, continuandu-se reducerea taxelor
vamale interioare; a treia etapa-1967-1969 avea in vedere eliminarea taxelor vamale
interioare, contingentarea produselor in Uniune, o aplicare generalizata a tarifului vamal
exterior comun, etc.);

0
definirea unei politici agricole comune (PAC, vezi ~i Conferinta de la Stresa-1958};
 o conturarea unei strategii comerciale comune;
fixarea unei politici concurentiale (politici comune in domeniul social: crearea la 11 mai.
o 1960 a Fondului Social European; politica regionala prin creuarea i~ _ anul 19?3 a_ Fon~ulu1
European de Dezvoltare Regionala; politica externa comuna_:_ sta~1hrea le_gatunlor d_intre
CEE ~i statele Africii, Caraibelor ~i Pacificului in urma strateg11lor fixate pnn acordunle de

.
la Yaoude-1963-1969 ~i Lome-1975);
~

► Comunitiifii Europene a Energiei Atomice {CEEA) pe o perioada ne~im: tata ~ ~biect~v.prin_cipal

1

,,
crearea condi+iilor
!r
de dezvoltare a unei industrii nucleare putermce (vez1 inarmanle din
perioada Razboiului Rece); din acest punct de vedere erau vizate:

o cercetarea ~i difuzarea cuno~tintelor,

o punerea la punct a tehnologiilor industriale,

o investitiile ~i crearea intreprinderilor comune,

o aprovizionarile, securitatea, conturarea unei piete nucleare,

► cele doua ,,comunitati" {CEE ~i CEEA) au beneficiat pe un sistem institutional asemanator CECO.

► 25 martie 1957 - a fost semnata ~i Conventia cu privire la institutiile comune: Adunarea

parlamentara comuna ~i Curtea de Justitie;

► la 1 iulie 1967 a intrat in vigoare tratatul de fuzionare a executivelor semnat deE_ei ~a~ (8
aprilie 1965); din acest moment putem vorbi de o unificare institutionala: Parlament, Consiliu,
Comisie, Curtea de Justitie

1 iunie 1968 - Cei ~ase au eliminat, in vans, toate trifele vamale intracomunitare asupra porduselor
industriale; efectele politicii comerciale comunitare au fost spectaculoase: comertul comunitar a
crescut de $ase ori, PNB mediu al CEE a crescut cu 70%.

5) Actul Unic European - principalele politici vizate

► semnat, la 17 februarie 1986, de 9.sta~ din cele~ membre si, la 28 februarie 1986, de
celelaltEf~Tt ~§)Qanemar<)si(§reci~ AUE a intrat in vigoare la 1 iulie 1987

► a stabilit ca termen pentru realizarea definitiva a Pietei Unice data de 31 decembrie 1992·
► a reglementat mi~carea libera a bunurilor, serviciilor, capitalurilor ~i a persoanelor pe tot '
cuprinsul Comunitatilor;
► un pri_nd PiU Ude baza al AUE a fost eel
al, ubsidiqrita£il conform caruia nici O hotarare care
trebu1e_l~a~a la nivel inferior sa nu fie luata la nivelul ,,guvernului" european; votul
Comunitatilor ar trebui sa se limiteze la acele domenii in care hotararea trebuie luata in mod
 . peten+ele care pot fi asumate la nivel national sau regional ar trebui sa tin a
colect1v; toate com !r

cont de raspunderea statelor membre;

■ in domeniul legii firmelor, in privinta armonizarii nivelului tehnic, al ta~elo~, al
legislatiei transporturilor ~i al recunoa~terii reciproc a diplomel~r - le~1le ~1
regulamentele necesare au vizat crearea unei atmosfere de ,,fair-play';

■ AUE a prevazut votul majoritar pentru adoptarea tuturor hotararilor necesare

realizarii Pietii Unice, cu exceptia domeniului fiscal ~i a mi~carii libere de
persoane; consolidarea rolului Parlamentului European.

6) Tratatul de la Amsterdam privind Uniunea Europeana (1997)

► a intrat in vigoare in anul 1999, 1 mai;

► a modificat Tratatul asupra Uniunii Europene;

► a vizat realizarea unui spatiu de libertate, securitate ~i justitie, integrarea spatiului Schengen
precum ~i cooperarea politiei ~i a organelor judiciare in materie penala;

► a pus bazele cooperarii consolidate ce poate fi realizata intre anumite state membre angrenate
intr-o evolutie accentuata fata de celelalte state;

► a procedat la o extindere ~i o simplificare a codeciziei, majoritatea calificata fiind introdusa in

noi domenii: orientare ~i actiuni de incurajare in domeniul ocuparii fortei de munca, excluderea
sociala, libera circulatie a persoanelor, masuri de securitate sociala necesare liberei circulatii,
regimuri speciale pentru cetatenii straini, sanatatea publica, egalitatea de ~anse ~i de tratament
intre femei ~i barbati, cercetarea ~i dezvoltarea tehnologica, lupta impotriva fraudei,
cooperarea vamala, statistica, protectia datelor (infiintarea unei autoritati consultative
independente);

► JLesemnarec!_Pre~edintelui Comisiei Europene trebuie aprobata de catre Parlam~ nt; ,

► ~ I politic al Pre~edintelui Comisiei Europene este consolidat, membrii Comisiei sunt numiti
~ rintr-un comun acord intre guvernele statelor membre ~i pre~edintele Comisiei.
-
► a prevazut crearea progresiva a unui spatiu al libertatii, securitatii ~i justitiei pe intreg teritoriul
Uniunii Europene;

► au fost stabilite masuri specifice pentru elaborarea unei politici europene comune in domeniul
co_ntrolului ~i al dreptului de intrare la frontierele Uniunii Europene ~i in special in ceea ce
pnve~te azilul ~i imigrare;

► in~r-o ~erioada de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului, statele membre au adoptat
masun ce au vizat:
 ► suprimarea oricarui control al persoanelor la frontierele interioare, indiferent ca este vorba de
cetiiteni ai Uniunii Europene, fie ca este vorba de cetateni din statele terte;

► stabilirea unor norme ~i proceduri comune cu privire la controlul persoanelor la frontierele

exterioare ale Uniunii Europene, a unor reguli comune referitoare la vizele de sejur cu o durata
de maximum trei luni.
► a fost creat un nou instrument in domeniul PESC:hfategia comuna, Uniunea putand

►
--
intreprinde misiuni de ajutor umanitar ~i de mentinere a pacii (misiuni Petersberg).
.
a fost creata functia de Tnalt Reprezentant pentru PESC care are rolul de a asista Consiliul in
probleme de politica externa ~i de securitate comuna, in special prin contributii la formularea,
pregatirea ~i implementarea deciziilor ~i prin derularea unui dialog politic cu state terte (la
cererea Pre~edintiei Consiliului Uniunii Europene).

7) Tratatul de la Nisa (26 februarie 2001}

► a reprezentat o etapa necesara in evolutia constructiei europene din perspectiva integrarii unor
noi state, ceea ce implica ~i necesitatea aparitiei unor schimbari in sensul perfeqionarii ~i
adaptarii institutiilor comunitare la noile realitati;

► s-a urmarit adaptarea structurilor create pentru o Uniune ce avea in componenta sa dear ~ase
state la realitatile unei Europe unite;

► a insemnat incheierea lucrarilor Conferintei lnterguvernamentale ce a fost convocata i n anul

2000 (14 februarie); ::i

► principalele modificari au vizat institutiile Uniunii Europene;

► a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European proced d d . .

urma d f v •v ,. , ura e co ec 121 e
n sa re ap 1rcata ~i m domeniile: lupta impotriva discriminarilor · . v •

sociala, vize, azil, imigratie. , coezrune econom1ca ~1

► in cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate doua proc d .d . . .

majoritatea calificata. e un e vot. unanim1tatea ~i

► confoml.Tratatului de la Nis~ incepand din 2005 in com . . .

un comisar din fiecare stat membru· , ponenta Com1s1e1 Europene intra ate
I

► atributiile pre~edintelui Comisiei au fost extinse . .

eventualele remanieri dem,·s,·a . ·1 pnn cele ce au v1zat organizarea interna 1
, comrsan or.
 . . .. de ar+iune + caracteristici)
. •··Ie comunitare (prmc1p11
8) InstItu,.11 ""
.----~~~~~
• . Sistemul institutiona caracteristici
- Complexitate, identitate institutionala,

- Roi - de a integra interesele politice ale statelor membre

- Creaza ~i gestioneaza diverse activitati rezervate de obicei statelor,

- lnstitutiile emit acte cu caracter obligatoriu,

- Gestioneaza interdependenta complexa dintre statele membre, ..

- . U•• d"fI erite in funqie de domen11

lnstitutiile sunt dependente unele de altele, in intens1ta)1
de competenta,

- Competitiv, confera vizibilitate UE,

- lntegreaza UE in diverse activitati la nivel regional ~i global,

- Transforma relatia traditionala stat-national/cetatean,

- Favorizeaza descentralizarea - "jocul pe doua nivele" sau "transferare a avantajelor'' ·

■ Caracteristicile sistemului institutional sunt conturate in

A funct1e de perspectIva d e ·mt erp retare··
• •

_ Perspectiva interguvernamentalista - procesul de negociere dintre state;

- Perspectiva institutionalista - demersul institutiilor;

- Perspectiva behaviorista - activitatea ~i ideile actorilor principali.

Tratatul de la Lisabona semnat la 13 decembrie 2007,

in vigoare - 1 decembrie 2009

DISPOZITII PRIVIND INSTITUTIILE

9) PARLAMENTUL EUROPEAN

• Fondat in 1952 sub denumirea de Adunare Comuna a Comunitatii Europene a Carbunelui ~i

otelului (CECO) ~i redenumita Adunare Parlamentara Europeana in 1958, institutia a devenit
Parlament European in 1962. Primele alegeri directe au avut loc in 1979. Actualii deputati in
Parlamentul European au fost ale~i cu ocazia scrutinului din 2009 ~i i~i vor exercita mandatul
pana in 2014.

• in data de 8 aprilie 1965, la Bruxelles, a fost semnat Tratatul de Fuziune prin care s-au instituit
un Consillu unic $1 o Comisie unicl pentru toate cele trei comunltltl europene.
 . a extins rolul Parlamentului European.:. A fost creata o noua procedura
• Ifatatul de la Maastnchdt d . . ~n cadrul careia legatura dintre Parlamentul European ~i
d .. la· procedura e co ec121e, I ~ I d

::~~i::t:. ~:
V

ec1z1ona . . . . . rt ta in procedura decizionala iar raporturile intre ce e oua

:~~~~:
1
~:~i:~i~: :: asemenea, Parlamentul European are un rol in procedura de
confirmare a Comisiei Europene.
• Este recunoscut rolul partidelor politice europene in crearea unei con~iinte europene ~i in
exprimarea vointei politice a europenilor.

• Noile completari aduse de Actul Unic European (tratat semnat in 1986) au asigurat
v • 1 f •~ . t ca O noua tara sa poata adera la
obligativitatea ca Parlamentul sa-~1 dea av1zu con orm main e .
EU.
• Tratatul de la Lisabona consolideaza rolul Parlamentului European, acorda parlamentelor
~ ation':le mai multa responsabilitate in determinarea direq:iei poli ticii europene ~i acorda
cetatenilor Uniunii Europene puterea de initiativa.

• Tratatul acorda Parlamentului un rol determinant in alegerea pre~edintelui Comisiei Europene.

• "(1) Parlamentul European exercita, impreuna cu Consiliul, funq:iile legislativa ~i bugetara.

Acesta exercita funqii de control politic ~i consultative, in conformitate cu conditiile prevazute

• ---
in tratate. Parlamentul European alege pre~edintele Comisiei.

(2) f.arlamentul European este com12us din re~rezentantii cetatenilor Uniunii. Numarul acestora
nu poate depa~i ~apte sute cincizeci, plus pre~edintele. Reprezentarea cetatenilor este
asigurata in mod proportional descrescator, cu un prag minim de ~ase membri pentru fiecare
stat membru. Niciunui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouazeci ~i ~ase de locuri".

• "Consiliul European adopta in unanimitate, la initiativa Parlamentului European ~i cu aprobarea

acestuia, o decizie de stabilire a componentei Parlamentului European, cu respectarea
principiilor mentionate la primul paragraf.

• (3) ~ brii Parlame!!,!..ului European sunt ale~i prin vot universal direct, liber ~i secret, pentru

•
-
un mandat de cinci ani.

(4) Parlamentul European i~i alege pre~edintele ~i biroul dintre membrii sai" .

[ Pre$edintele Parlementulul European

• Candid~tul care obtine majoritatea absoluta a voturilor exprimate prin vot secret este ales
Pre~edmte parlamentului EU, pperioada de doi ani ~i jumatate, adica jumatate din legislatura

--
parlamentara.,e_r;zedintele reprezinta Parlamentul in relatiile externe ~i cu celelalte institutii
UE. -- •

• Asistat de 14 vice d' · p .

pre~e mti, re~edmtele coordoneaza toate lucrarile Parlamentului ~i ale
1
organe or sale constitutive (Biroul ~i Conferint a pre~edintilor), precum ~i dezbaterile din
 ~edintele plenare. Tn fiecare an, se organizeaza douasprezece perioade de sesiune l~ rasbourg)
~i alte ~ase perioade de sesiune suplimentare la@f uxelle_i')

Organizarea Parlamentului

• Parlamentul European este singurul organism al EU ales in mod direct ~i una dintre cele mai
mari adunari democratice la nivel mondial, deputati reprezentand cele 500 de milioane de
cetateni ai UE.

• Deputatii se organizeaza in functie de propriile afinitati politice. Tn prezent, in Parlamentul

european i~i desfa~oara activitatea opt grupuri.

• _.Parlamentul se reune~te in plen in fiecare luna (in afara de luna august),~l(strasboui )·n cursul

-
unei perioade de sesiune de patru zile (de luni pana joi). De ~ase ori pe an, acesta se reune~e ~i
I\ Bruxe jje{>imp de doua zile (miercuri ~i joi). Perioada de sesiune este alcatuita, la randul ei,
din ~edinte.
,;,

• Exista 20 de comisii parlamentare:

-o comisie este alcatuita din 24 pana la 76 de deputati ~i are un pre~edinte, un birou ~i un
secretariat; componenta politica a comisiilor reflecta cea a ~edintei plenare.

• Comisiile parlamentare se reunesc o data sau de doua ori pe luna la Bruxelles; dezbaterile
acestora sunt publice.

Alegeri 2019

• Group of the European People's Party (Cre~tini Democrati)

• Group of the Progressive Alliance of Socialists and Democrats in the European Parliament
• Renew Europe

• Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana

• Grupul ldentitate ~i Democratie

• Grupul Conservatorilor ~i Reformi~tilor Europeni

• Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica

• Pre~edinte actual: David Maria Sassoli

► Fiecar;. gr_u~ politic i~i asigura organizarea interna, prin desemnarea unui pre~edinte (sau a doi
p~e~~ m~1, in ca~ul anumitor grupuri), a unui birou ~i a unui secretariat.
► ~1~tnb~t1: locunlor deputatilor in hemiciclu se face in functie de apartenenta politica de la
s anga a reapta, cu acordul pre~edintilor de grup. '
 V de deputati necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel putin o
. .
1
► N~~aru d~mt,mt membre trebuie sa fie reprezentate in cadrul grupului. Un deputat poate
patrime rn s a e

►
►
:P~-
(1ine unui singur grup politic. . fil" .
d utati nu fac parte din niciun grup politic, ei fiind, in acest caz, deputat1 ~ea 11at1.
Tn:~~t:: fiecarui vot din cadrul ~edintelor plenare, grupurile politice examineaza rapoartele
elaborate de comisiile parlamentare ~i depun amendamente. V • • • •

► Grupul politic adopta O pozitie in urma consultarilor din cadrul sau. N1c1unu1 membru nu I se
poate impune o anumita varianta de vot.

10) CONSIUUL EUROPEAN

• Participant i: ~efii de stat sau de guvern din fiecare tara a EU, pre~edintele Comisiei ~i
pre~edintele Consiliului European care prezideaza reuniunile. Tnaltul Reprezentant pentru
Politica Externa ~i de Securitate Comuna participa la reuniuni.

• Consiliul European are un dublu rol - stabilirea prioritatilor ~i directiei politice generale a EU ~i
abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare
interguvernamentala la un alt nivel.

Artico/ul 15
Tratatul de la Lisabona

• "(1) Consiliul European ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia ~i ii define~te
orientarile ~i prioritatile politice generate. Acesta nu exercita functii legislative.

• (2) Consiliul European este compus din ~efii de stat sau de guvern ai statelor membre, p t ecum
-

.
si din pre~edint ele sau ~i pre~edintele Comisiei. lnaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
A

externe ~i politica de securitate participa la lucrarile Consiliului European.

• (3) ~onsiliul Europeane se intrune~te de doua ori pe semestru la convocarea pre~edintelui sau .
Atunci cand ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot decide sa fie asistati •
fiecare de un ministru ~i, in ceea ce ii prive~te pe pre~edintele Comisiei, de un membru al
Comisiei. Atunci cand situatia o impune, pre~edintele convoaca o reuniune extraordinara a
Consiliului European 11 •

• "(4) f onsiliul European se pronunta prin consens, cu exceptia cazului in care tratatele dispun
r
altfel.

• (5) Consiliul European i~i alege pre~edintele cu majoritate calificata, pentru o durata de doi ani
~i jumatate, cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data. Tn caz de impiedicare sa u de
culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatul pre; edintelui in conformitate cu
aceea~i procedura 11 •
 T European ~i-a inceput activitatea in 1974, ca forum de discutii intre liderii europeni. A
• Cons11u I bT · ·t'·+· · b. ct·
devenit rapid organism de sine statator, asumandu-~i rolul de a sta 11 pnon a)1 ~1 o 1e 1ve
pentru intreaga Uniune.
• Tn 1992, a obtinut statut oficial, iar in 2009 a devenit una dintre institutiile decizionale ale
Uniunii Europene.

lntruniri:
• De doua ori in decurs de ~ase luni. Daca este nevoie, pre~edintele poate convoca o reuniune
.. I

speciala. De ce le mai multe ori, reuniunile au loc la Bruxelles.

• Consiliul European i~i alege Pre~edintele cu majoritate calificata. Mandatul Pre~edintelui este
de doi ani ~i jumatate, cu posibilitatea reinnoirii o singura data. •
Pre$edintele Consiliului European:

• (a} prezideaza ~i impulsioneaza lucrarile Consiliului European;

• (b} asigura pregatirea ~i continuitatea lucrarilor Consiliului European, in cooperare cu

pre~edintele Comisiei ~i pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale;

• (c} aqioneaza pentru facilitarea coeziunii ~i a consensului in cadrul Consiliului European;

• (d} prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European.

Pre~edintele Consiliului European asigura, la nivelul sau ~i in aceasta calitate, reprezentarea

externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa ~i de securitate comuna, fara a aduce
atingere atributiilor Tnaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ~i politica de securitate.

•
"-- .
Pre~edintele Consiliului European nu poate exercita un mandat nalional''.

in Consiliul European deciziile sunt adoptate prin consens. in anumite situatii, se aplica regula
unanimitatii sau a majoritatii calificate, in funqie de prevederile Tratatului.

• E_re~edintele Consiliului European, pre~edintele Comisiei ~i inaltul Reprezentant pentru Politica

.
Externa ~i de Securitate nu voteaza .
ll) CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
· · t ·· d"n statele membre pentru a adopta acte legislative ~i pentru a coordona
o reune~te mmI~ rn 1 . . .
politicile europene in domenii specifice; reuniunile sunt prezidate de mm1strul de resort dm tara
ce detine pre~edintia EU in momentul respectiv.

o Atributii:

0
adopta legislatia europeana (principala institutie legislativa alaturi de PE prin procedurile
C.

specifice);

o
.coordoneaza politicile economice generale ale statelor membre;
o semneaza acorduri intre UE ~i alte tari;

o
-aproba bugetul anual al UE;

elaboreaza politica externa ~i de aparare a UE;

~ .
o .coordoneaza cooperarea dintre instantele judecatore~ti ~i fortele de politie din tarile membre. ~

► Numarul voturilor in Consiliu nu este strict proportional cu populatia, ci ponderat in favoarea

tarilor cu mai putini locuitori:
• Germania, Franta, Italia ~i Regatul Unit:' 29 de voturi
• Spania ~i Polonia: 27
• Romania: 14
• Tarile de Jos: 13
• Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Ceha ~i Ungaria: (12
• Austria, Bulgaria ~i Suedia : 10
• Croatia, Danemarca, Finlanda, lrlanda, Lituania ~i Slovacia : 7
• Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg ~i Slovenia : 4
• Malta : 3

o Majoritatea calificata este indeplinita in cazul in care:

o majoritatea celor 28 de tari membre (uneori chiar ~i doua treimi) voteaza in favoarea deciziei·
A /

o se mtrunesc eel putin 260 din cele 352 de voturl.

0
o_rice stat membru po~te cere sa se verifice daca majoritatea intrunita reprezinta eel putin 62%
~in totalul populatiei. In caz contrar, propunerea nu poate fi adoptata.
o ..In domenii cu caracter sen si"b'I1, cum ar t·I secuntatea,
· · externe ~i impozitarea deciziile
afacenle
.. Consiliului trebuie adoptat e in unanim1·tate. cu aIte cuvmte,
A • · ·
f1ecare tara are drept de veto.
 d se va introduce sistemul de vot cu dubla majoritate.
cu 2014,
A A

0 lncepan w w • d • · ·t t •
wfi adoptata este nevoie sa se intruneasca doua t1pun e maJon a e.
0
Pentru ca o propunere sa 1e , .. . w
w. ( +· lS) c:i a popula+iei EU (tarile care se exprima in favoarea propunem trebu,e sa
a tanlor ce 1pu)m .., )
reprezinte eel putin 65% din populatia EU).
Art. 16, Tratatul de la Lisabona J
• "(1) Consiliul exercita, impreuna cu Parlamentul European, fun<=:iile legislat~va ~i bugeta~a_-_
Acesta exercita functii de definire a politicilor ~i de coordonare, in conform1tate cu cond1t11le
prevazute in tratate.
• (2) Consiliul este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru,
Tmputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care Tl reprezinta ~i sa exercite dreptul de
vot.

• {3) Consiliul hotara~te cu majoritate calificata, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel.

• (4) Tncepand cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificata se define~te ca fiind egala cu eel putin
55 % din membrii Consiliului, cuprinzand eel putin cincisprezece dintre ace~tia ~i reprezentand
state membre care Tntrunesc eel putin 65 % din populatia Uniunii".

• "Minoritatea de blocare trebuie sa cuprinda eel putin patru membri ai Consiliului, in caz contrar
se considera a fi intrunita majoritatea calificata.

• Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la articolul 238 alineatul (2)
din Tratatul privind funqionarea Uniunii Europene.

• (5) Dispozitiile tranzitorii privind definitia majoritatii calificate care se aplica pana la 31
octombrie 2014, precum ~i cele care se vor aplica in perioada 1 noiembrie 2014-31 martie 2017
sunt prevazute in Protocolul privind dispozitiile tranzitorii.

• (6) Consiliul se intrune~e in cadrul diferitelor formatiuni, lista acestora fiind adoptata in
conformitate cu articolul 236 din Tratatul privind funqionarea Uniunii Europene".

12) CONSIUUL AFACERI GENERALE

• .Consiliul Afaceri Generate asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni ale Consiliului
Acwesta_ pregate~te reuniunile Consiliului European ~i urmare~te aducerea ta indeplinire a ·
masunlor adoptate, in colaborare cu pre~edintele Consiliului European ~i cu Comisia.

• Consili~I Aface~i- Externe elaboreaza aqiunea externa a Uniunii, in conformitate cu liniile

strateg1ce stab,lite de Consiliul European ~i asigura coerenta actiunii Uniunii".
• "(7) Un comitet al repre t t"I . .
V • w. zen an I or permanent, aI guvernelor statelor membre raspunde de
pregat,rea lucranlor Consiliului.
 • (S) Consiliul se ,ntrune~t e ,n ~edinta publica atunci cand delibereaza ~i v~te..az~ un proiect de act
legi~lativ. in acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este ~iviza~~ ,~ _doua.. p~~1, consacra_te .
deliberarilor privind actele legislative ale Uniunii, respect1v act1v1tat1lor fara caracter leg1slat1v.

• (9) Pre~edintia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei Afaceri Externe, es~e asigu~ata de_ ..
reprezentantii statelor membre ,n cadrul Consiliului dupa un sistem de rotat1e egal, m cond1t11le
stabilite in conformitate cu articolul 236 din Tratatul privind function area Uniunii Europene".

► Lucrarile Consiliului sunt pregatite ~i coordonate de Comitetul Reprezentantilor Permanenti

(Coreper), alcatuit din reprezentantii permanenti ai statelor membre care lucreaza la Bruxelles
~i asistentii acestora. Activitatea acestui comitet este la randul ei pregatita de peste 150 de
comitete ~i grupuri de lucru alcatuite din delegati din statele membre.
► Printre acestea, anumite comitete au rolul specific de a asigura coordonarea ~i de a oferi
expertiza 1ntr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, Comitetul economic ~i financiar,
£9mitetul politic ~i de securitate (responsabil de monitorizarea situatiei internationale in
domeniu l politicii externe ~i al securitatii comune ~i de asigurarea, sub autoritatea Consiliului, a
supravegherii politice ~i conducerii strategice in cadrul operatiilor de gestionare a crizelor) ~i
Comitetul de coordonare, insarcinat cu pregatirea lucrarilor in domeniul cooperarii politiene~i
~i judiciare in materie penala.

13) COMISIA EUROPEANA

Artico/ul 17, Tratatul de la Lisabona

• "(1) Comisia promoveaza interesul general al Uniunii ~i ia initiativele corespunzatoare in acest

~ op. _Aceasta asigura aplicarea tratatelor, precum ~i a masurilor adoptate de institutii in
teme1ul acestora. <e_misia supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curt·· d
J t·r u . .. E
.. us 1.1e a niun11 uropene. Aceasta executa bugetul ~i gestioneaza programele
.11 e
c ••
't" f .. d d . om1s1a
exer:1 a u~ct11 e coor onare, de executare ~i de administrare, in conformitate cu conditiile
prev~zute ~n tratate. Cu exceptia politicii externe ~i de securitate comune ~i a altar cazuri
prevazute in tratate, aceasta asigura reprezentarea externa a Uniun·1·1
• •• •
c ·•
d
• om1s1a a opta
..
1
1nit1at1ve e de programare anuala ~i multianuala a Uniunii, in vederea in h • •· .
interinstitutionale. c eiern unor acordun

• "(2)._Act:le legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la ro u . . . .

cazului in care tratatele prevad altfel. Celelalt t d P ~ nerea Com1s1e1, cu except1a .
in care tratatele prevad acest lucru". e ac e se a opta la propunerea Comisiei, in cazul

• "(3}._Mandatul Comisiei este de cinci ani.

• ~embrii Comisiei sunt ale~i pe baza com ete . .

ideea europeana, dintre person rt"rl p nte1_ lo~ generale ~1 a angajamentului lor fata de
a I a I e care prezmta toate garantiile de independenta.
 rc'1tau responsabilita•ile in deplina independenta. Fara a aduce atingere articolului
• Com1s1a 1$1 exe ,. . . . . .
, • A •

. tul (2) membrii Comisiei nu solicita ~i nu accepta instruq:iuni din partea n1c1unu1 .
18 aIinea , , . . . •b·I
· t'tu•·
guvern, ms 1 ,. ,e, organ , oficiu sau agentie. Ace~tia se abtm de la once act incompat1 1 cu
funq1ile lor sau cu 1ndeplinirea sarcinilor lor.

• "(4) comisia numita intre data intrarii in vlgoare a Tratatului de la Lisabona ~i 31 octombrie
2014 este compusa din cate un resortisant al fiecarui stat membru, inclusiv pre~edintele ~i
fna/tul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ~i politica de securitate, care este unul
dintre vicepre~edintii acesteia".

• "(S) Tncepand cu 1 noiembrie 2014, Comisia este compusa dintr-un numar de membri,
incluzand pre~edintele ~i Tnaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe $i politica de
securitate, corespunzator cu doua treimi din numarul statelor membre, atat timp cat Consiliul
European nu decide modificarea acestui numar, hotarand in unanimitate. Membrii Comisiei
sunt ale$i dintre resortisantii statelor membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal
intre statele membre care sa reflecte diversitatea demografica $i geografica a tuturor statelor
membre. Acest sistem se stabile$te de catre Consiliul European, care hotara$te in unanimitate
in conformitate cu articolul 244 din Tratatul privind funq:ionarea Uniunii Europene".

• "(6) Pre$edintele Comisie~ pre$edinte actual-Ursula von der Leyen 2019-2024):

(a) define$te orientarile in cadrul carora Comisia i$i exercita misiunea;

(b) -~ cide organizarea interna a Comisiei pentru a asigura coerenta, eficacitatea $i colegialitat ea
act1unilor acesteia;

c) ~ ume$te vicepre$edintii, altii decat lnaltul Reprezentant al Uniun·1·1pentru afac · xt •

I .. . ~ en e erne s1
po 1t1ca de securitate, dintre membrii Comisiei. ·

• ~n membru al Comisiei i$i _pr~~inta demisia in cazul in care pre$edintele ii solicita acest lucru
lnaltul Reprezentant al Umun11 pentru afaceri externe $i politica de se •t t .. . . .. ·
d · · .. f • cun a e 1s1 prezmta
em1s1a, m con orm,tate cu procedura prevazuta la articolul 18 alineatul (1) .. . I ..
pre$edintele ii solicita acest lucru. , m cazu m care

• (7) Tinand seama de alegerile pentru Parlamentul European . d .,

consultarile necesare, Consiliul European hota .. d . ~1 upa ce a procedat la
Parlamentului European un candidat la fu' r+' rdan cu m~Jontate calificata, propune
n"'\-ia e pre~edinte al Co · · · A
aIes de Parlamentul European cu maJ· ·t t . m1s1e1. cest candidat este
• on a ea membnlor care ii --
cand1dat nu intrune~te majoritatea Co ·1· I E compun. In cazul in care acest
I ns, IU uropean hotar" d .
propune, in termen de o luna un n d'd , an cu maJoritate calificata
, ou can I at care est I d ,
conformitate cu aceea$i procedura". , ea es e Parlamentul European in

• "Consiliul de
, comun acord cu pre~edintele ales d .. .
propune pentru a fi numite membri ai C . . . , a opta hsta celorlalte personalitati pe care le
om1s1e1. Alegerea acestora se efectueaza pe baza
 sugestiilor facute de statele membre, in conformitate cu criteriile prevazute la alineatul (3) al
doilea paragraf $i la alineatul (5) al doilea paragraf.

• Pre$edintele, Tnaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe $i politica de securitate $i

ceilalti membri ai Comisiei sunt supu$i, in calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al
Parlamentului European. Pe baza acestei aprobari, Comisia este numita de Consiliul European,
hotarand cu majoritate calificata:'.

• "(8) Comisia, in calitate de organ colegial, raspunde in fata Parlamentului European.

r -
Parlamentul European poate adopta o motiune de cenzura impotriva Comisiei, in conformitate
cu articolul 234 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Tn cazul in care se adopta o
astfel de motiune, membrii Comisiei trebuie sa demisioneze in mod colectiv din functiile lor, iar
Tnaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe $i politica de securitate trebuie sa
demisioneze din functiile pe care le exercita in cadrul Comisiei".
 . x b . ce Acordurile de asociere. consiliul European de la Copenhaga (1993)
14) Extinderi post-roz o1 re .

EXTINDERI POST - RAZBOI RECE

v vd ·· Cort·inei_de Fier (1989) prima reuniune privind relatiile dintre
• Dupa mometu I ca ern ' f b ·
Comunitatile Europene ~i tarile Europei Centrale ~i de Est a avut loc la ruxelle la 5 e ru~ne
l990, in urma careia s-a stabilit semnarea unor acorduri de as~ci~:e cu ~~ri : c:re doresc sa
adere in viitor la Comunitate. De asemenea, comunicatul reun1un11 subhmaza ca ,,aceste.
acorduri de asociere se adreseazii tuturor tiirilor din Europa Centro/ii ~; de Est, cu excepfta URSS-
ului".
• 1995-aderarea Austriei, Finlandei ~i Suediei; acestea ~i-a_u depu~ c~rerile de a~erar:✓.ediat
dupa inceputul anilor '90 (€.ustri )a 31 iulie 1991,e la 311ul1e 1992 ~(fmlan~a,la 4
noiembrie 1992).

• la 24 martie 1993, ~ rveg/_;)i-a depus pentru a doua oara cererea de ~derare, insa ~i de
aceasta data cetaten11 au spus un "NU" irevocabil Uniunii, in urma unu1 referendum .

• (Elveill s-a opus de asemenea, printr-un referendum participarii tarii lor la Spatiul Economic
European, iar AELS, organizatie puternica altadata numara acum doar patru membri (Norvegia,
Elvetia, lslanda, Liechtenstein).

• Revenind la Austria, Finlanda ~i Suedia, acestea au aderart la U.E. la 1 ianuarie 1995, aceasta
extindere pastrand ,, coeziunea §i dinamismul intern al Uniunii Europene §i va contribui la
afirmarea sa/vgardiirii piicii §i libertiitii 'in Europa." (Actes relatifs a I' adhesion de la Repub/ique
d' Austriche, de la Republique de Finlande et du Royaume de Suede a I' Union Europeenne,
Luxembourg, Offices des publications officielles des Communautes Europeennes, 1996, p. 13}

• inaintea aderarii, au fost organizate ~i in aceste trei state referendum-uri, in urma carora s-a
spus "DA" Uniunii Europene (in Austria 66,58 % din voturi au fost pentru UE, in Finlanda 57 %,
iar in Suedia 52 %).

• ~ ebuie subliniat este ca aceasta este singura extindere post Razboi Rece, pentru care, statele
candidate nu au semnat inainte acorduri de asociere·I
.._

• precizez c~ este pentru prima oara cand tarile adera la Uniunea Europeana ~i nu la Comunitatea
Europeana.

Acordurile de asociere
► ?
au constituit o a_lternativa la eventual a aderare a fostelor tari coniy niste l~~)°Din incheierea
ac~~tobr aco~-~ur'. rezultau numeroase avantaje pentru satel@ :9 nstituirea unei zone de liber-
sc im ; spnJm fmanciar de la bugetul C ·
programului PHARE) -,, > V ••

omumtat11; precum ~i acordarea de asistenta in cadrul

_ __, I
 . f ~ I n~ Ungar~ ultima
► Primele tan care au semnat tratatele acordurilor de asocIere au o, o o "~
V • ---- '.7
fiind envebJjl ,n anul 1996.

SEMNARE/ RATI FICARE:

• Romania-1993/1995 . A v ul
v

• Romania a i'ncercat sa semneze mai de~rem: t~~tatul Aco~dulu~:ei ;::~~e:te~:::: ;::~:.~~cordul

Comunitatii Europene a fost unul negatIv, pana rn 1993, cand s ~ . . . d
de asociere este inadecvat atdt timp cot reforma din Romdnia la democrat1e $1 :c~nom1a,, e
piafa nu vor intra pe faga$ul normal, dupa mode/ul a/tor tori din Europa Centola $1de E5t ·

· stat european pu t ea adera la U· E·, cu conditia sa

Consiliului European de la Copenhaga (1993), once
fndeplineasca anumite criterii;

• pentru indeplinirea acestui obiectiv,~Consiliul European de la Essen (1994) a decis elaborar~a

unei strategii care sa pregateasca statele Europe, Centra Ie ~'. d e Est sa devina membre
V V V •
_ U.E '. ,ar__ la
Consiliul European de la Cannes (1995) au participat pentru prima data Pre~edintii ~1Premiern
tarilor candidate.

• Mai mult, prin Agenda 2000, prezentata in iunie 1997, au fost intensificate indrumarile
incepute fn 1994 la Essen.

Consiuliului European de la Copenhaga (1993)

0 Uniunea Europeana ~i-a deschis practic portile oricarui stat european care indeplinea conditiile
stabilite. Astfel, niciun stat nu putea adera la structurile europene fara importante schimbari in
politica, economie ~i justitie.
o a fost introdusa conditia adoptarii a ceea ce se nume~te ,, acquis communaitaire" (acquis
comunitar), adica legislatia U.E. Adoptarea acestuia era un proces mult mai lung ~i mai dificil,
acquis-ul acoperind un numar mare de domenii.
o analistul Alan Mayhew afirma ca ,,Uniunea Europeana fncearca astfe/ sa creeze state perfecte"
o un prim criteriu enuntat a fost eel politic, criteriu ce implica: democratie in adevaratul sens al
cuvantului, stabilitate institutionala, aplicarea corecta a legilor, respectarea drepturilor omului
~i cetateanului, precum ~i protectia minoritatilor.
o un al doilea criteriu a fost eel economic, mai exact: existenta unei economii de piata functionale
~i capacitatea de a face fata presiunilor concurent iale ~i fortelor pietei din Uniunea Europeana.
o Ultimul criteriu enuntat a fost adoptarea acquis-ului comunitar, ceea ce inseamna abilitatea de
a-~i asuma obligatiile de membru, inclusiv adeziunea la obiect ivele uniunii politice, economice ~i
monetare (Victoria Curzon, Alice Landau, Richard G. Whitman, The Enlargement of the
European Union. Issues and strategies, London, Routledge, 2001, p. 146}
 ENE DE LA ESSEN (DECEMBRIE 1994), MADRID (MARTIE 1995) SI STRATEGIA DE
15) CONSILIILE EUROP
PREADERARE
~ . . cu cateva luni inainte de Consiliul European de la Essen, Comisia Europeana a
• 1n IU 1re 1994
.=...;...., I" u .. ..t '
t egie" ce trebuia urmata de tarile Uniunii Europene in vederea rea 1zarn v11 oare1
eIabora t o ,,st ra u f .
largiri. Astfel, se punea accent pe cJ earea unui cadru juridic ~i institutional c_are sa a~o~1zeze
dezvoltarea economica ~i integrarea noilor membri; imbunatatirea regimulu1 comerc,al m U.E.;_
asistenta comunitara acordata tarilor asociate, pentru pregatirea aderarii ~i realizarea reforme1
(Stuart Croft, John Redmond, Ween Rees, Mark Weber, The Enlargement of ~urope,
Manchester- New York, Manchester University Press, 1999, p. 21); se cerea, m fapt, crearea
unor conditii adecvate atat pentru largirea Uniunii, dar ~i pentru dezvoltarea sa institutionala.

• Ceea ce este uimitor, este faptul ca iata, inca din 1994, cu zece ani inainte de marea extindere,
oficialii europeni au incercat reformarea structurilor europene, fiind con~tienti ca un numar
atat de mare de state membre ar putea bloca procesul decizional al U.E. Din pacate, aceasta
reforma nu a fost pe deplin realizata nici pana astazi, modul in care functioneaza Uniunea fiind
unul destul de greoi ~i acuzat deseori de un ,,deficit democratic", dupa cum afirma Paul
Magnette (Paul Magnette, p. 53).

Reuniunea de la Essen (9-10 decembrie 1994)

o a stabilit extinderea U.E. la 27 de membri, iar liderii europeni au promis tarilor candidate ,,o
strategie de preaderare in vederea viitoarei integrori ca state membre cu drepturi depline"
(Stuart Croft, John Redmond, Ween Rees, Mark Weber, op. cit., p. 148) De altfel, in 1994, in
urma Consiliului European de la Essen s-au dezvoltat relatiile dintre Uniunea Europeana ~i
statele Europei Centrale ~i de Est, in primul rand prin dezvoltarea Acordurilor de asociere. Apoi,
s-a instituit un dialog structurat, pentru a pune ca pat senzatiei de ,,gol politic". Nu in ultimul
rand, s-a elaborat un ghid de integrare in Piata lnterna ~i s-a generalizat colaborarea financiara
prin PHARE. Totodata au fost redefinite scopurile PHARE, in ideea pregatirii statelor pentru
apartenenta lor la U.E. A~adar, prin acest program erau finantate proiecte privind modernizarea
infrastructurii; eradicarea ~omajului ~i restructurarea intreprinderilor; cooperarea
intraregionala; dezvoltarea sectorului privat ~i a sistemului de invatamant; protectia mediului;
etc. (Ali M. El- Agraa, The European Union. Economics and policies, Financial Times- Pretince
Hall, 2001, p. 71)

Aceasta strategie a fost completata in 1997, in urma Consiliului European de la Luxemburg prin
ad_optarea Parteneriatul pentru Aderare. Acesta prevedea in primul rand, forme de sprijin financiar
as,gurat de Uniune, precum ~i intensificarea cooperarii cu candidatii in vederea pregatirii lor pentru
aderare.

Parten~rlatul pentru aderare propunea un ajutor financiar de 3,120 miliarde de Euro/an pentru
cele 10 state dm Europa Centrala ~i de Est.
 • Tn acela~i an, 1994, Consiliul European de la Berlin aproba un buget de 1,~60 ~ili~rde de ..)
Euro/an, fond financiar venit prin programul PHARE (dezvoltarea insti~ut11lor ~• a mfr~stru_cturn ,
_ miliarde de Euro/an prin programul ISPA (fond folosit in domeniul transportunl~r ~•
1 040
mediului) ~i 520 milioane de Euro/an prin programul SAPARD (pentru dezvoltarea pro1ectelor
agricole).
• Tn 1995 prin Consiliul European de la Madrid, Comisia ~i-a luat obligatia de a face o evaluare a
solicitar;lor de aderare a statelor din Europa Centrala ~i de Est, precum ~i o analiza a
consecintelor extinderii Uniunii Europene. Raportul realizat s-a numit ,,~genda 2000.Pentru o
Europa mai puternica ~i mai ampla" ~i a fost prezentat in 1997.

16) CONSIUILE EUROPENE DE LA LUXEMBURG (1997) SI HELSINKI (1999) SI iNCEPEREA NEGOCIERILOR

PENTRU ADERARE

• La momentul anului 1997, existau mai multe posibilitati de a incepe negocierile de aderare.
Astfel, una dintre ele era cea de a incepe a se negocia cu toate statele candidate deodata, cu
toate ca existau realizari diferite in ceea ce prive~te reforma economica. Cea de-a doua metoda
era cea de a ,ncepe negocierile cu un numar restrans de tari, in raport direct cu gradul lor de
pregatire.

• Consi liul European de la Luxemburg (1997) vine sa lamureasca aceasta problema. Astfel,
,,decizia de a angaja negocieri nu inseamnii cii acestea se vor incheia mace/a~i timp. Tncheierea
/or ~i, respectiv, aderarea diferitelor state vor depinde de respectarea de fiecare dintre e/e a
criteriilor de la Copenhaga ~; de capacitatea Uniunii de a asimila noi membri'' (punctul 26).
Karen Henderson, Back to Europe: Central and Eastern Europe and the European Union, UCL
Press, London, 1999, p. 44.

• Astfel, se decidea inceputul negocierilor ci § ~-~~-.----..........

· ralel, se urmarea pregatirea ne ...1111!111_..[III-- ~
.._--~~~;.;,:;:_;;_.-,, i~ are va fi ,,acce/eratii in particular
analitic a acquis-ului comunitar" (punctul 27.2)- Stuart Croft, John Redmond, Ween Rees, Mark
Weber, op. cit., p. 90.

• Aceste ~ase state care nu au fost enumerate de Consiliul European de la Luxemburg, au fost
invitate la negocieri doi ani mai tarziu in urm a Consiliului European de la Helsinki. Astfel, erau
deschise negocierile cu toate statele candidate. Cu toate acestea, lipsa unui termen precis
continua sa existe. Statele din ,,grupul Luxemburg" nu au adoptat deloc o pozitie precauta in
cadrul negocierilor. Ele au redus numarul de cereri pentru perioada de tranzitie, pentru a
incheia negocierile cat mai repede. Acest lucru insemna aderarea lor rapida la Uniunea
Europeana, in contextul in care se ~tia ca nu toate statele var intra simultan in structurile
europene. De exemplu, Mediafax titra la 4 octombrie 2000 ca Ungaria nu dorea sub nicio forma
,,sa-i a~tepte ~i pe ceilalti candidati la integrarea europeanii" . Mai mult, ~eful diplomatiei cehe
 preciza foarte clar fn 2000 ca tara sa va fi gata pentru aderarea la Uniunea Europeana in anul
2003-Mihai Matie~, Dorina Nastase, Viitorul sistem de securitate al Uniunii Europene ~;
contributia Romdniei la acest capitol, in ,,Un concept romanesc privind viitorul Uniunii
Europene", la~i, Ed. Polirom, 2001.

17) CONSILIUL EUROPEAN DE LA LAEKEN (DECEMBRIE 2001)

► Tratatul de la Nisa anticipeaza ~i pregate~te Consiliul European de la Laeken din decembrie

2001, care va ,,decide" viitorul Europei.

• la
lsummjt-yf de Laekea la care au participat atat membri ai celor 15 state ale Uniunii Europene,
cat ~i membri ai statelor candidate, a lamurit lucrurile in ceea ce prive~te extinderea spre Est a
Uniunii ~i a trasat coordonatele viitorului Europei. Totodata s-au risipit incertitudinile legate de
termenuf la care vor adera tarile candidate.
• 10 state au fost anuntate ca vor incheia negocierile pana la sfar§itu l anului 2002 §i vor adera la 1
mai 2004. Acestea erau: Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia,
Slovenia, Cipru ~i Malta.
• Romania §i Bulgaria nu erau inca pregatite sa devina membre, dar erau sprijinite sa deschida
toate capitolele de negocieri an 2002. ,,Bulgaria ar avea nevoie de vriijile Jui Harry Potter pentru
a intra in Uniunea Europeana in 2004", afirma cu ironie Gunter Verheugen, Comisarul pentru
extindere din acel moment.
lS) TRATATUL DE LA MMSTRICHT-dispozitii institutionale
FEBRUARIE 1992 - a fost semnat Proiectul de Tratat asupra Uniunii Europene
7
(a intrat rn vigoare rn noiembrie 1993)

DISPOZITII INSTfTUTIONALE:

• _ extinderea votului cu majoritate calificata in Consiliul de Mini~tri

• _ Consiliul European a fost desemnat organismul care ,,define~te liniile politice generate ale
Uniunii Europene"
• - Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene poate amenda statele membre
• - ,,puterile" Parl~mentului European au fost extinse - codecizie ~i extinderea procedurii de
cooperare
• - a fost infiintat Comitetul Regiunilor
• - a fost introdus principiul subsidiaritatii - deciziile trebuie sa fie luate la nivelul eel mai apropiat
de cetatean
• - a introdus ,,cetatenia europeana", ce se adauga cetateniei nationale, fara sa o inlocuiasca
• - a prevazut stabilirea Uniunii Economice ~i Monetare - obiectiv - introducerea monedei unice
~i asigurarea stabilitatii prin stabilizarea preturilor;
• - prima faza -1 iulie 1990 - realizarea economiilor convergente -
• a insemnat o noua etapa spre realizarea Uniunii Europene, incheind un proces ce a inceput cu
Haga- 1948
• este tratatul care urmare~te transformarea CEE, dintr-o entitate economica i ntr-o uniune ce
dispune de competente politice;
• odata cu intrarea in vigoare a Tratatului, CEE ~i-a schimbat denumirea in Comunitatea
Europeana;
• aprilie 1989, Jacques Delors a predat un raport ce preconiza crearea unei Uniuni economice ~i
monetare (UEM) a carei finalitate sa fie o moneda unica ~i comuna tuturor tarilor
•
membre I
gestionata de o Banca Centrala Europeana; initiativa sa a fost concretizata prin Tratatul de la
MaastrichtM
• tratatul a vizat:
cetatenia europeana, piata unica, integrarea economica, politica externa;
piata interna europeana, politicile economice comune (sociala, regionala, agricola, mediu
etc.), uniunea monetara;
politica externa a uniunii, securitatea comuna (PESC), cooperarea juridica, politieneasca.
 19) Principalele politici comune (Pilonii)
PILONUL I: este reprezentat de Comunitatea europeanii:
• uniunea vamala ~i piata interna
• politica agricola
• politica structurala
• politica privind comertul.
- Toate aceste vizeaza modificari in:
• Cetatenia UE
• Educatie ~i cultura
• Retele transeuropene
• Proteqia consumatorilor
• Sanatatea
• Cercetarea ~i mediul
• Politica sociala
• Politica de azil
• Frontierele externe
• Politica de imigrare

PILONUL II: Politica Externii $i de Securitate Comunii (PESC):

• Politica externa:
Cooperare, pozitii ~i aqiuni comune
Mentinerea pacii
Drepturile omului
Democratie
Ajutorarea statelor terte
• Politica de securitate:
Cu ajutorul~ probleme ce vizeaza securitatea UE
Dezarmare
Aspectele economice ale armamentului
Cadrul european de securitate pe termen lung

PILONUL Ill: Cooperarea ,n materie de Justitie fi Afaceri lnterne

• Cooperare juridica in materie juridica ~i penala

• Cooperare politieneasca
• Cooperare privind combaterea rasismului, xenofobiei, drogurilor ~i a traficului cu arme, a crimei
organizate ~i a terorismului
 Art. 3 din Tratatul asupra Uniunii Europene:

. dispune de un cadru institutional unic, ce asigura coerenta ~i continuitatea aqiunilor

• ,, Uniunea .d • I ·
intreprinse in vederea atingerii obiectivelor sale, prin respectarea ~1 ezvo 1tarea acqu1s-u u1
comunitar.
• Uniunea vegheaza, in special, la coerenta intregii aqiuni externe, in cadrul politicilor sa_l~ in
materia relatiilor externe, de securitate, de economie ~i de dezvoltare. Consiliul ~i Com1s1a au
responsabilitatea de a asigura aceasta coerenta. Ele asigura, fiecare potrivit competentelor sale,
punerea in practica a acestor politici."

CRITERII DE CONVERGENTA:

• o mare stabilitae a preturilor, o rata a inflatiei mai mica de 1,5% din rata a trei state membre
care inregistreaza cele mai scazute procente
• Absenta devaluarii
• Caract~rul unei situatii a finantelor publice eficiente, fara deficit excesiv (deficitul public sa nu
fie mai mare de 3% din PIB sau datoria publica globala sa nu depa~easca 60% din PIB)

- faza a II -a 1 ianuarie 1994 1 ianuarie 1999 a fost stabilita paritatea monedei natio nale/E URO,
polit ica monetara se face in EURO : este utilizat scriptual:

- faza a Ill -a - intriducerea EURO pe pi ata

• 1992 - referendum in Danemarca - impotriva ratificarii

Consiliul European de la Edinburgh a decis ca Danemarca sa nu participe la faza a Ill-a a
UEM
Tn mai 1993 -Tratatul a fost ratificat de Danemarca
• Marea Britanie - impotriva fazei a Ill-a UEM precum ~i la Protocolul Social

Precedent - aparitia procedurii ,,opt-out" care permite unor state sa nu participe la realizarea unor
obiective comune.

CODECIZIA (actuala procedura legislativa ordinara) - Parlamentul European ~i Consiliul Uniunii

Europene decid in comun cu privire la propunerile Comisiei intr-o serie larga de domenii (de exemplu,
guvernanta economica, imigratia, energia, transporturile, mediul ~i proteqia consumatorilor). Cea mai
mare parte a legislatiei Uniunii Europene se adopta, in prezent, in acest mod.

REGULAMENTUL - instrument direct aplicabil al dreptului Uniunii care are forta juridica obligatorie in
toate statele membre. Punerea in aplicare a regulamentelor Uniunii nu necesita nicio actiune din
partea guvernelor nationale.

DIRECTIVA - act legislativ care prevede un obiectiv ce trebuie atins de toate statele membre EU , insa
lasa la latitudinea fiecaruia dintre ele decizia privind metoda ce trebuie aplicata.