Tema 5. Control bugetar.

Bugetele flexibile

5.2. Conceptul de control bugetar

In general, orice procedura de control al gestiunii vizeaza compararea situatiei
reale, adica rezultatele obtinute cu o situatie previzionata. In sens matematic sau
contabil, termenul de control poate fi definit ca o comparare intre previziuni si
realizari.
Controlul bugetar urmareste desfasurarea efectiva a gestiunii in vederea
atingerii obiectivelor strategice. El presupune compararea permanenta a
rezultatelor reale cu previziunile cuantificate ce figureaza in bugete, in vederea
stabilirii abaterilor, informarii conducerii de la diferite niveluri ierarhice, luarii
masurilor corective necesare, aprecierii activitatii responsabilului de buget etc.
Deci, misiunea controlului bugetar este identificarea si explicarea abaterilor de
la prevederile bugetelor.
In planul aplicarii, controlul pune un anumit numar de probleme tehnice:
1) stabilirea diferentelor;
2) trierea si comunicarea diferentelor;
3) explicarea diferentelor.
Prima faza, stabilirea diferentelor, pune doua probleme:
comparabilitatea intre previziuni si realizari;
operativitatea cunoasterii.
Comparabilitatea intre previziuni si realizari. Pentru a compara, este necesar ca
aceste categorii bugetare si contabile sa fie comparabile, structurarea lor contabila
sa fie identica cu cea bugetara. Aceasta inseamna ca bugetul trebuie sa se calculeze
in functie de organizarea contabila. Implantarea unui sistem bugetar risca sa
bulverseze în parte planul contabil utilizat de catre intreprindere, fiecare avand
optica sa particulara.
Operativitatea cunoasterii. Diferenta care rezulta poate indica o eroare de
gestiune. Pentru ca informatia sa ii fie utila celui interesat ea trebuie obtinuta la
timp. Daca previziunile sunt cunoscute dinainte, realizarile pot sa nu se stabileasca
decat cu intarziere.
A doua faza o constituie trierea și comunicarea diferentelor. Diferentele
constatate nu pot fi analizate de acelasi responsabil. Este necesara trierea acestei
mase de informatii pe baza urmatoarelor reguli:
- a nu se comunica informatia decat celui pe care il priveste;
- a nu retine decat informatiile necesare.
In materie de bugete, exista deja un principiu consacrat: buget pe responsabil,
un responsabil pe buget.
Informatia trebuie comunicata numai aceluia pe care il priveste direct. Foarte
adesea exista atatea diferente cate categorii de cheltuieli sau de produse sunt.
Trebuie deci retinute numai diferentele importante, care au o influenta majora
asupra fenomenului cercetat. De aici necesitatea calcularii lor si in valoare relativa.
Explicarea diferentelor ca ultima faza consta in a le intelege si a lua deciziile
in consecinta. Un control poate fi represiv sau incitativ. Daca controlul este represiv,
el se materializeaza sub forma unei cereri de explicare de catre responsabil a
principalelor diferente. Concret, aceasta inseamna ca documentul trebuie completat
de catre responsabil si returnat controlorului intr-un timp prestabilit. In acesta
situatie, responsabilul va trebui sa “acopere” fata de acesta si o va face in diferite
feluri:
Tema 5. Control bugetar. Bugetele flexibile

- incercand sa arunce asupra unui alt serviciu responsabilitatea pusa in

evidenta;
- incercand sa trucheze pentru a obtine rezultate si diferente concrete;
- incercand intr-o maniera generala sa explice mai mult decat sa
amelioreze.
Daca controlul este incitativ, el se materializeaza sub forma aceluiasi document
comunicat responsabilului. Explicarea diferentelor nu este ceruta sub forma
ierarhica si imediat. Obiectivul este de a conduce responsabilul, printr-o informare
rapida, la ameliorarea gestiunii sale. In acest caz, responsabilul pune problema intr-
o reuniune bugetara prin analiza concreta a cauzelor reale sau a certitudinii
previziunilor la care a participat nu intotdeauna suficient de documentat.