Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele"

este un segment rudimentar al intestinului gros, transformat în organ limfoid. El este

implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub cilindroido-
conic sau fuziform.
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, în loja cecala,
împreuna cu cecul

Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat.

Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta a

apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cale mai frecvente cauze de suferinta
abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.

De aceea precizarea diagnosticului si a momentului operator optim prezinta o

mare importanta pentru vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc minim.

Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava

Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta

Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul digestiv,
determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare

Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra tifoida,
pot determina apendicita acuta

Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot determina prin
"propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând nastere unui proces
complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita

Infectia apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate:

anexita dreapta (apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Apendicita acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata

Cea mai frecventa cauza a apendicitei este însa infectia microbiana

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim

1. Apendicita acuta congestiva sau catarala

2. Apendicita acuta flegmonoasa

3. Apendicita acuta gangrenoasa

Forme clinice topografice:

- Apendicita retrocecala
- Apendicita pelvina

- Apendicita mezoceliaca

- Apendicita subhepatica
Forme clinice simptomatice:
- Apendicita acuta cu peritonita primitiva
- Apendicita cu peritonita septica difuza
- Apendicita toxica

Forme clinice în functie de vârsta

- Apendicita acuta la
- Apendicita acuta la copil
- Apendicita acuta la
- Apendicita acuta la gravida

Simptomatologie:

. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata. Este localizata în

majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui

Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate a
cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara

Greturi si varsaturi - sunt mai tardive

. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca

bolnavul nu are apendicita acuta.
Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie

Semne obiective:

- generale: bolnavul Vine netransportat la medic

- locale: ■ durere;

■ aparare musculara;

■ hiperestezie cutanata.

Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul

pelvin, când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.

Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.

DIAGNOSTIC POZITIV

- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt durerea spontana si
provocata în fosa iliaca dreapta
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE
Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni
care se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:

Afectiuni ginecologice:

Afectiuni urologice:

EXPLORĂRI PARACLINICE

. Hemoleucograma

Examinarea sedimentului urinar

Radiografia abdominala simpla

Ecografia abdominala

Tomografia computerizata

Clisma baritata

Laparoscopia diagnostica

EVOLUŢIA SI COMPLICAŢIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în formele catarale

ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând într-o forma
cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie progresiva,
dând o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie

ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU

APENDICITA

Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât si

medicamentos.

Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie (extirparea apendicelui)

si se executa cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de
apendicita acuta. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte utila este
vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN

PREGĂTIREA PREOPERATORIE A
BOLNAVULUI

Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare

sau mai mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va
trebui sa-i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la început bolnavului ca
are în personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia
vor face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va
avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti Asistenta
medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte încurajator asigurându-1 ca totul se
va desfasura în conditii perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi, anestezisti, cadre
medii) va face totul ca interventia sa se desfasoare bine. Ea va da câteva detalii
generale asupra modului în care bolnavul va fi transportat la sala de operatie,
despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De altfel si echipa din blocul
operator va face acelasi lucru când preia bolnavul, ca totul se va desfasura normal,
sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1 faca, faptul ca se va trezi la salonul de
terapie intensiva sau la pat, operat cu stare generala buna. Asistenta va recolta
toate probele de laborator indicate de medic
examene obligatorii:
- daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor
- se va executa EKG
- analiza simpla de urina
- examinarea sângelui – hemoleucograma
-determinarea ureei sangvine
- Determinarea glicemiei

Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor

face obligatoriu probele hepatice
determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala în timpul menstruatiei
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prânzul si cina în mod
normal, si nu în cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât mai liber. El
va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si
înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de
culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.
 înaintea operatiei se va efectua:

- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se

practica incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare,
obiecte de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite
pentru a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor
fi scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul anesteziei si sa astupe caile
respiratorii.
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si
treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare de
sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv de
producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru împiedicarea aparitiei
tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte ca bolnavul sa fie
introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin intramuscular, iar
cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita preanestezica.

În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si

cea din blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca
totul se va desfasura în conditii normale.

Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în permanenta si perfuzati cel putin cu

ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine la normal constantele biologice care au tendinta
de a se altera ca urmare a efectuarii rahianesteziei.
 în timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala, pulsul,
numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea generala a pacientului.
Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala.

ACTUL CHIRURGICAL

Este o incizie oblica în flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm

Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu plan'' a peretelui

abdominal si pansamentul steril.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii de electroliti,

asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are de administrat si o va
administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa de medic postoperator de câte
ori este necesar va administra medicamentatia calmanta în limita prescrisa de
medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un moment bolnavul, atâta timp cât el
este sub influenta substantelor narcotice

In caz ca bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria. Va crea bolnavului

cea mai buna pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i spatarul patului, ajutându-
1 sa se miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si pe spate.
Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga
pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte
îndeaproape.

Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de

terapie intensiva unde ramân un timp. Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat
ce pacientul este în situatie de a pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va
face si ca majoritatea pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost
extrem de grava.

ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII

În obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la

sala de operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. .
Asistenta medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa
observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge sau cu puroi. Daca este
îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul
bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.

Scoaterea firelor

Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar

bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are complicatii

COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII sI
PREVENIREA LOR

Complicatiile post-operatorii care pot aparea:

- complicatii hemoragice;

- complicatii bronsice;

- complicatii supurative;

- tromboembolii.