1.

Este adevărat despre pancreatita cronică, CU EXCEPȚIA:

a) Modificarea anatomică și funcțională pancreatică dispare după îndepărtarea factorilor cauzali
b) Reprezintă boala inflamatorie ce transformă parenchimul pancreatic în țesut fibros
c) Apare o distrugere ireversibilă a parenchimului pancreatic
d) Se întâlnesc semne de insuficiență pancreatică exocrină
e) Se întâlnesc semne de insuficiență pancreatică endocrină

2. Despre eviscerația posttraumatică se poate spune că:

a) Reprezintă existența unei soluții de continuitate musculo-aponevrotice fără ruptura peritoneului
parietal
b) Dacă defectul parietal este mare există riscul încarcerării viscerelor herniate
c) Reprezintă o consecință a unei plăgi parietale herniate
d) Prezintă risc de ștrangulare a viscerelor exteriorizate
e) Nu reprezintă o urgență chirurgicală

3. Este adevărat despre clasificarea Forrest:

a) FIa – scurgere lentă nepulsatilă a sângelui dintr-o leziune
b) Fib – vase vizibile
c) FIIa – baza de culoare neagră a leziunii
d) FIIb – cheag aderent
e) FIIc – stigmat de sângerare

4. Hemoragiile digestive superioare sunt definite ca sângerări de la nivelul:

a) Esofagului până la ampula Vater
b) Esofagului până la valva ileo-cecală
c) Esofagului până la nivelul unghiului Treitz
d) Laringelui până la unghiului Treitz
e) Arcadei dentare până la nivelul valvulei Bauhin

5. Care din următoarele variante reprezintă gradul IV de splenomegalie în clasificarea Ziemann:

a) Splină palpabilă la ½ distanței rebord-ombilic
b) Splină palpabilă la ombilic
c) Splină palpabilă dincolo de ombilic
d) Splină palpabilă sub rebordul costal
e) Splină nepalpabilă

6. NU reprezintă criteriu de malignitate in tumora hepatica fibroasă solitară:

a) Hipercelularitatea
b) Atipia nucleară
c) Structura neomogenă
d) Necroza
e) Activitatea mitotică crescută
7. Plăgile arborelui biliar pot beneficia de următoarele tipuri de intervenții chirurgicale
CU EXCEPȚIA:
a) Colecistectomie
b) Coledocorafie cu tub Kehr
c) Anastomoze coledoc-duoden
d) Reconstrucție cu grefon de intestin gros
e) Anastomoze coledoc-jejun

8. Examenul clinic din abcesele intraperitoneale (peritonita localizată) poate evidenția:

a) Febră (întotdeauna prezentă): continuă (“în platou”), progresivă sau intermitentă (“oscilantă”)
b) Creștere ponderală
c) Bradicardie frecvent întâlnită
d) Esofagită de reflux
e) Constipația (în cazul abceselor pelvine) sugerează existența unui abces intraperitoneal

9. Este FALS despre durerea din pancreatita acută:

a) Este acompaniată de greață și vărsături care pot fi incoercibile
b) Apare întotdeauna în pancreatita acută
c) Are un caracter penetrant
d) Are un aspect tipic “în bară”
e) Poate fi generalizată la nivelul întregului abdomen

10. Icterul mecanic secundar unei obstrucții intrahepatice se poate întâlni în:
a) Litiaza de CBP
b) Papiloodita sclerozantă
c) Pancreatita cronică
d) Boala Caroli
e) Ampulom vaterian

11. Cel mai constant semn clinic de rectocolită ulcero-hemoragică este reprezentat de:
a) Paloarea tegumentară
b) Tușeul rectal dureros
c) Scăderea ponderală
d) Palparea dureroasă a cadrului colic
e) Puseul de eliminare de numeroase scaune semilichide păstoase amestecate cu evacuări de
sânge si glere – diareea sangvinolentă

12. Diagnostic clinic în apendicita acută se poate baza pe următoarele simptome, CU EXCEPȚIA:
a) Durere cu debut în regiunea periombilicală și epigastrică, ulterior localizată în fosa iliacă stângă
b) Greață
c) Vărsături
d) Diaree
e) Febră
13. Este adevărat despre următoarele elemente clinice din icter:
a) Sexul este important – întâlnit cu o mai mare frecvență la cel masculine
b) Icterul de origine neoplazică are o apariție bruscă și este dureros
c) Peste 40 de ani predomină icterele de tip hemolitic
d) Peste 60 de ani predomină icterele de tip neoplazic
e) Icterul de origine litiazică are un debut progresiv, indolor

14. NU este complicație mecanică a litiazei veziculare:

a) Litiaza secundară de CBP
b) Fistula veziculară
c) Colecistită acută
d) Hidrops vezicular
e) Icter

15. Următoarele semne și simptome se pot regăsi în simptomatologia tumorilor maligne rectale,
CU EXCEPȚIA:
a) Tenesme rectale
b) Rectoragii
c) Hematemeză
d) Diaree alternând cu constipație
e) Tulburări urinare

16. Fac parte din tratamentul traumatismelor hepatice, CU EXCEPȚIA:

a) Hepatorafia
b) Plombaj cu epiploon
c) Tratamentul conservator în cazul pacienților cu leziuni de gradul IV-V
d) Hepatectomiile tipice sau atipice
e) Suturile căilor biliare

17. NU este caracteristic traumatismelor pancreatice:

a) 70% apar în cazul traumatismelor toraco-abdominale deschise
b) În majoritatea cazurilor se localizează strict la nivel pancreatic
c) Decesul poate surveni la distanță de momentul traumatismului prin sepsis
d) Se pot complica cu apariția abceselor sau fistulelor pancreatice
e) În cazul traumatismelor toraco-abdominale închise apar prin strivirea pancreasului de coloana
vertebrală

18. Este FALSĂ următoarea afirmație despre litiaza de CBP:

a) Calculuii de tip inflamator sunt fațetați, galben-bruni
b) Calculuii pur pigmentari sunt negri, mici
c) Calculuii de stază sunt friabili
d) În “coledocul de pasaj”, după pusee repetate de angiocolită, CBP capătă un aspect “venos”
e) Se poate ajunge la “împietruirea CBP”
19. Sindromul Turcot se caracterizează prin:
a) Asocierea polipilor colonici cu polipoza gastrică și intestinală
b) Melanoză tegumentară și modificări ale fanerelor (alopecie)
c) Diaree cronică, scăderea proteinelor, malnutriție
d) Asocierea polipilor colonici cu tumori cerebrale
e) Asocierea polipilor colonici cu chisturi sebacee si epidermice multiple

20. Următoarele elemente pot apărea în cazul unei litiaze veziculare, CU EXCEPȚIA:
a) Durerea în epigastru și hipocondru drept
b) Greață
c) Manevra Javorski-Lapinski pozitivă
d) Frisonul
e) Durerea în umăr drept

21. Sindromul de iritație peritoneală NU cuprinde:

a) Abdomen destins
b) Apărare musculară
c) Abdomen imobil cu respirația
d) Douglas sensibil
e) Accentuarea matității hepatice

22. Este o complicație rară a diverticulozei colice:

a) Diverticulita
b) Peritonita acută generalizată
c) Hemoragie digestivă inferioară
d) Abcesul pelvin
e) Fistula colo-vezicală

23. Reducerea inocului bacterian prin manevre chirurgicale presupune următoarele, CU EXCEPȚIA:
a) Debridare peritoneală radicală
b) Lavaj peritoneal abundent
c) Nu trebuie repetat, datorită riscului anestezic major
d) Lavaj continuu = lavaj închis sau deschis
e) Drenaj peritoneal multiplu

24. Este adevărat despre tumorile maligne de CBP, CU EXCEPȚIA:

a) Au drept caracteristic pruritul instalat cu 2-4 săptămâni înaintea icterului
b) Icterul este constant
c) Febra și frisonul pot fi asociate cu angiocolită
d) Pot apărea prin degenerarea malignă a tumorilor benigne de CBP
e) Se caracterizează prin creșterea predominantă a bilirubinei indirecte
25. Intervenția chirurgicală de ales în prolapsul hemoroidal este:
a) Amputația de rect
b) Recto-sigmoidectomia anterioară – Dixon
c) Operația Whitehead-Vercescu
d) Șuntul porto-sistemic
e) Sfincterotomia externă

26. Ileusul biliar NU se caracterizează prin:

a) Paraclinic – nivele hidroaerice
b) Migrarea calculilor veziculari în tractul digestiv
c) Paraclinic – pneumoperitoneu
d) Posibilă ocluzie de tip înalt – sindrom Bouveret
e) Episoade subocluzie succesive

27. Tratamentul medical în diverticulita colică constă în, CU EXCEPȚIA:

a) Repaus digestiv total
b) Sondă nazogastrică
c) Reechilibrare hidro-electrolitică
d) Antibiotice cu spectru larg
e) Instituirea unei alimentații orale precoce

28. Următoarele reprezintă simptome ale supurațiilor perianale, CU EXCEPȚIA:

a) Dureri anale pulsatile
b) Edem perianal
c) Hipotonie sfincteriană
d) Febră și frison
e) Tumefacție dureoasă perianală

29. Intervin în etiopatogenia litiazei veziculare, CU EXCEPȚIA:

a) Sedentarismul
b) Unele boli ce se asociază cu excesul de pigmenți
c) Alimentația
d) Sexul – apare în 3 cazuri din 4 la bărbați
e) Factori neuroendocrini

30. Următoarele reprezintă cauze de hipersplenism primar, CU EXCEPȚIA:

a) Purpura trombocitopenică imună
b) Anemii hemolitice congenitale
c) Neutropenia splenică primară
d) Pancitopenia splenică primară
e) Hipertensiunea portală
31. Următoarele variante reprezintă cauze favorizante în apariția bolii hemoroidale, CU EXCEPȚIA:
a) Constipația cronică
b) Diaree cronică
c) Hipertensiune portal
d) Ortostatism prelungit
e) Efort fizic intens

32.Afirmația corectă despre abcesele hepatice amoebiene este:

a) Sunt mai frecvente la femei
b) Evoluție acută, fulminantă
c) Hepatomegalia este excepțională
d) În cazul complicațiilor de tipul rupturilor, fisurării, peforației sau ineficienței drenajului
percutanat se indică tratamentul chirurgical
e) Abcesul amoebian este delimitat de o capsulă foarte groasă de țesut de granulație

33. Reprezintă cauze de ocluzie mecanică, CU EXCEPȚIA:

a) Pancreatita acută
b) Tumoră stenozantă de colon ascendent
c) Volvulusul
d) Invaginația
e) Hernia internă

34. Următoarele sunt cauze benigne de icter mecanic, CU EXCEPȚIA:

a) Papiloodita sclerozantă
b) Boala Caroli
c) Papilomatoza de căi biliare intrahepatice
d) Stenoză cicatricială de CBP
e) Adenocarcinomul cefalopancreatic

35. NU este adevărat despre sindromul Zollinger-Ellison:

a) Se întâlnesc ulcere localizate gastric, duodenal, jejunal
b) Se complică cu vărsături, sângerare, perforație
c) Simptomele sunt produse de secreția alcalină pancreatică
d) Se poate însoți de diaree
e) Tratamentul se poate face cu inhibitori de pompă de protoni

36. Tabloul clinic în peritonita acută terțiară este reprezentat de:

a) Febră mare
b) Leucopenie
c) Debit cardiac crescut
d) Rezistență vasculară scăzută
e) Metabolism general scăzut
37. Tratamentul chirurgical al tumorilor maligne de căi biliare cu localizări hilare(?) poate fi
reprezentat de:
a) Ampulectomie
b) Derivații pe segmente afectate…
c) Duodenopancreatectomie cefalică
d) Colecisto…
e) Colecisto…

38. Evoluția HCC poate cuprinde:

a) Efracția tumorii în cavitatea peritoneală -> hemoperitoneu -> abdomen acut
b) Efracția tumorii în canalul cistic -> bilhemie
c) Rareori pubertate tardivă
d) Hipocalcemie
e) Hiperglicemie

39. Diagnosticul diferențial al ocluziilor intestinale se poate face cu următoarele afecțiuni

chirurgicale:
a) Crizele diabetice
b) Porfiria acuta
c) Perforația ulcerului gastro-duodenal
d) Crizele gastrice tabetice
e) Insuficiența suprarenală acută

40. NU este adevărat despre amilaza serică în cazul diagnosticului preoperator al traumatismelor
pancreatice:
a) Este crescută la 80% din cei cu traumatisme închise pancreatice
b) În ser sau în lichidul de lavaj peritoneal nu are sensibilitatea sau specificitatea pentru leziunile
pancreasului
c) Determinarea amilazemiei se face în dinamică
d) Creșterea amilazemiei se corelează cu gradul leziunii pancreatice
e) Amilazemia crescută persistent sau apariția simptomelor abdominale impun investigații
suplimentare sau laparotomie exploratorie

41. Hematomul retroperitoneal poate avea ca sursă de sângerare:

a) Leziunea arterei gastrice stângi
b) Leziunea venei suprahepatice drepte
c) Leziunea arterei testiculare
d) Leziunea vaselor intercostale
e) Leziunea arterei circumflexe iliace superficiale la origine
42. Despre diverticuloză putem afirma următoarele, CU EXCEPȚIA:
a) Tratamentul chirurgical constă în colectomie segmentară a zonei patologice cu anastomoză
primară sau colostomie urmată de reintegrare
b) Hemoragia digestive inferioară este o complicație a acestei patologii
c) Reprezintă o afecțiune a vârstei înaintate, numărul diverticulilor crescând cu înaintarea în vârstă
d) Topografic, se localizează mai ales la nivelul colonului ascendent
e) Tabloul clinic este șters, descoperirea fiind de obicei întâmplătoare

43. Intervin în etiologia pancreatitei acute, CU EXCEPȚIA:

a) Medicamentele ce conțin estrogeni
b) Alcoolul
c) Litiaza veziculară
d) Hipocalcemia
e) Hiperlipidemia

44. Care din următoarele afirmații despre macroabcesele hepatice este adevărată:
a) De regulă sunt multiple
b) Afectează de obicei ambii lobi hepatici
c) Simptomatologia este cronică
d) Se pot complica cu fisurare intraperitoneală și peritonită
e) Nu necesită drenaj

45.Dintre semnele extradigestive din boala Crohn NU fac parte:

a) Semne cutanate: ulcerații parastomale
b) Semne oculare: irite, keratite, ulcer corneean
c) Semne hematologice: leucopenie, trombocitopenie
d) Semne cutanate: ulcerații anoperineale (fisuri sau fistule perianale trenante, recidivante) eritem
nodos, afte
e) Semn articulare: artralgii, artrite, osteoporoză, hipocratism digital

46. Plastronul apendicular reprezintă o masă tumorală palpabilă, dureroasă, în fosa iliacă dreaptă,
cu următoarele caracteristici:
a) Consistență relative moale
b) Neomogenă
c) Margini imprecis delimitate
d) Mată la percuție
e) Poate fistuliza spontan în tubul digestiv sau la exterior
47. Metodele chirurgicale cel mai des utilizate în cazul ulcerului gastroduodenal hemoragic sunt
următoarele, CU EXCEPȚIA:
a) Rezecție gastrică 2/3 cu anastomoză gastroduodenală sau vagotomie tronculară asociată cu
bulbantrectomie
b) Rezecție gastrică iterativă cu anastomoză și vagotomie tronculară în ulcerele anastomotice
hemoragice
c) Excizie cu hemostază în situ eventual asociată cu vagotomie tronculară și piloroplastie la pacienți
șocați, bătrâni sau cu risc operator mare
d) Rezecție gastrică transparieto-hepatică
e) Rezecție gastrică iterativă cu anastomoză gastro-jejunală și vagotomie tronculară în ulcerele
anastomotice hemoragice

48. Despre hematomul subaponevrotic este adevărat:

a) Este revărsatul sero-hematic Morell-Lavalle
b) Se formează prin alunecarea părții profunde a țestului conjunctiv subcutanat pe suprafața
rezistentă a fasciei de înveliș a musculaturii abdominale
c) La nivelul zonei de impact apare o bombare a tegumentelor, deseori echimotice imediat
d) Tegumentele supraiacente sunt normale sau bombează dacă foița anterioară a tecii dreptului
este intactă
e) Necesită întotdeauna intervenție chirurgicală de evacuare a hematomului

49. Sunt factori de prognostic nefavorabili pentru CCIH următorii, EXCEPTÂND:

a) Invazia vasculară
b) Lipsa reacției desmoplazice
c) Tumorile multiple și de mari dimensiuni
d) Invazia ganglionilor limfatici regionali
e) Invazia perineurală

50. Despre megacolonul funcțional (idiopatic) se poate afrima că:

a) Reprezintă pareza plexurilor nervoase ganglionare vegetative Meissner si Auerbach în afecțiuni
ale sistemului nervos central
b) Din tabloul clinic fac parte sindroamele diareice persistente
c) Nu beneficiază de tratament chirurgical
d) Reprezintă pareza plexurilor nervoase ganglionare vegetative Meissner si Auerbach în tulburări
endocrine (hipertiroidism)
e) Reprezintă absența congenitală a plexurilor ganglionare vegetative Meissner si Auerbach

51. Diagnosticul diferențial în formele de litiază veziculară cu veziculă palpabilă NU se realizează de

regulă cu:
a) Tumorile renale drepte
b) Gastroduodenita
c) Tumorile de colon drept
d) Plastronul apendicular
e) Tumorile de colon transvers
52. Cauze favorizante ale prolapsului rectal total sunt, CU EXCEPȚIA:
a) Scăderea tonicității sfincterului anal
b) Scăderea tonicității mușchilor ridicători anali
c) Fundul de sac Douglas adânc
d) Rectul alungit
e) Ruptura de perineu

53. Metodele de rezolvare chirurgicală a ocluziilor intestinale prin derivații externe pot fi
următoarele, CU EXCEPȚIA:
a) Ileostomia
b) Cecostomia
c) Transverostomia
d) Sigmoidostomia
e) Rectostomia

54. Diagnosticul diferențial în diverticuloza colică NU se face de regulă cu:

a) Sindromul intestinului iritabil
b) Neoplasmul colorectal
c) Colecistită acută
d) Apendicită acută
e) Ampulom vaterian

55. NU reprezintă complicație a pancreatitei cronice:

a) Icterul mecanic
b) Obstrucția jejunală
c) Fistula pancreatică
d) Hipertensiunea portală extrahepatică
e) Pseudochistul pancreatic

56. Reprezintă stări precanceroase în patologia rectală, CU EXCEPȚIA:

a) Polipii colorectali (unici sau multiplii)
b) Hemoroizi interni
c) Rectocolita ulcerohemoragică
d) Boala Crohn
e) Stenoza limfogranulomatoasă

57. Ocluziile obstructive înalte (pe intestinul subțire), spre deosebire de ocluziile intestinale joase, se
caracterizează prin următoarele, CU EXCEPȚIA:
a) Debut mai acut
b) Vărsături mai precoce și mai mari cantitativ
c) Starea generală se alterează rapid în timp
d) Meteorismul este accentuat și prezent la nivelul întregului abdomen
e) Oprirea tranzitului mai tardivă
58. Inițierea tratamentului antibiotic în peritonitele secundare se face:
a) După izolarea germenilor
b) După administrarea unei antibioticoterapii țintă
c) Prin asigurarea unui spectru larg acoperitor pentru speciile bacteriene implicate
d) Realizarea unei concentrații tisulare bacteriostatice a antibioticului (în jurul locului de infecție)
e) Doar în serviciul de terapie intensivă

59. Placardul necrotic situat la nivelul apendicelui cecal este caracteristic pentru:
a) Apendicita acută supurată
b) Apendicita acută congestivă
c) Apendicita acută flegmonoasă
d) Apendicita acută gangrenoasă
e) Apendicita acută catarală

60.Despre melenă se poate afirma:

a) Scaunul este cu sânge roșu, nedigerat
b) Este o manifestare rară a hemoragiilor digestive
c) Pacientul mai poate prezenta așa numita “coadă a melenei” încă 3-4 zile după încetarea
hemoragiei
d) Sursa melenei poate fi o tumoră rectală superioară
e) Leziunile distale de unghi Treitz sunt de obicei exteriorizate prin hematemeză fără melenă

61. Cauze intraabdominale sau pleviene de durere viscerală pot fi următoarele:

a) Peritonită prin afectarea viscerelor abdominale sau pelvine
b) Ocluzia intestinală, obstrucția/afectarea ureterului sau a arborelui biliar
c) Afecțiuni ginecologice
d) Afecțiuni vasculare (infarct enteromezenteric, disecție aortă)
e) Cauze metabolice: cetoacidoză, porfirie,siclemie

62. Febra în litiaza de CBP are următoarele caracteristici, CU EXCEPȚIA:

a) Inițial apare frisonul
b) Reprezintă expresia pancreatitei acute secundare
c) Apare după criza dureroasă
d) Reprezintă expresia angiocolitei
e) Face parte din triada Javorski-Lapinski

63. Megacolonul congenital (boala Hirschprung):

a) Apare în copilărie și are incidență crescută
b) Predomină la sexul masculin B/F = 4/1
c) Reprezintă absența congenitală a plexurilor ganglionare vegetative Meissner și Auerbach
d) Afectează în special rectul și joncțiunea rectosigmoidiană
e) În 10% cazuri poate fi familială
64. Pot reprezenta complicații ale RCUH următoarele:
a) Rectoragie
b) Dilatația acută colică cu posibilă perforație și apariție a peritonitei stercorale
c) Degenerescența malignă
d) Hematemeza
e) Complicațiile generale (leziuni cutanate, oculare, flebite, artrite, septicemie)

65. Tratamentul chirurgical curativ al ampulomului vaterian poate fi reprezentat de:

a) Duodenopancreatectomie cefalică
b) Coledocoduodenoanastomoză
c) Coledocojejunoanastomoză
d) Ampulectomie
e) Foraj transtumoral

66. Următoarele semne și simptome se regăsesc în tabloul clinic al prolapsului rectal total,
CU EXCEPȚIA:
a) Dureri perianale după defecație
b) Melenă
c) Vărsături fecaloide
d) Incontinență pentru materii fecale
e) Rectoragii

67. Sunt proceduri folosite în tratamentul chirurgical paliativ al tumorilor de pancreas următoarele:
a) Colecistojejunoanastomoză
b) Coledocojejunoanastomoză
c) Gastrojejunoanastomoză latero-laterală precolică
d) Duodenopancreatectomia cefalică
e) Injectarea intraoperator a 15-20 ml de alcool 50% la nivelul plexului celiac de fiecare parte a
aortei

68. Cauze de abdomen acut chirurgical pot fi reprezentate de:

a) Infarctul entero-mezenteric
b) Porfiria acută
c) Torsiunea de organe
d) Ocluzia intestinală
e) Infarctul renal sau splenic

69. Următoarele elemente sunt caracteristice unui hidrops vezicular:

a) Icterul
b) Fistula bilio-biliară
c) „înțepenirea” unui calcul în canalul cistic
d) Bilă de aspect clar
e) Revenirea spontană, dar și recidive frecvente
70. Sunt cauze de hipertensiune portală postsinusoidală:
a) Tromboza de venă portă
b) Limfadenopatiile periportale
c) Fibroză hepatică congenitală
d) Sindromul Budd-Chiari
e) Compresia extrinsecă de venă cavă inferioară

71. Radiografia abdominală simplă în pancreatita acută:

a) Poate evidenția calculi radioopaci în arborele biliar
b) Evidențiază așa-numita “ansa-santinelă”
c) Este metoda cea mai sensibilă în diagnosticul acesteia
d) Evidențiază edemul pancreatic și lichidul peripancreatic
e) Evidențiază ștergerea marginii mușchiului psoas datorită edemului retroperitoneal

72. Indicațiile tratamentului chirurgical în boala Crohn sunt:

a) Ineficiența tratamentului medical sau apariția efectelor secundare severe, persistente la
tratamentul medical, în special la corticoterapie
b) Obstrucția intestinală
c) Hemoragia digestivă superioară severă
d) Apariția complicațiilor de tipul: abcese, perforații, cu peritonită, fistule
e) Hemoragia digestivă inferioară severă

73. Sunt factori de gravitate în litiaza de CBP:

a) Angiocolita
b) Oddita
c) Pancreatita acută
d) Durerea
e) Icterul

74. Ampulomul vaterian:

a) Se caracterizează printr-un diagnostic facil
b) Îmbracă mai rar aspectul icterului tumoral
c) Pruritul este inconstant
d) Asociază scădere ponderală
e) La endoscopia digestivă superioară are un aspect de „3 inversat”

75. Tetrada din clinica pancreatitei cronice este reprezentată de:

a) Scădere ponderală, anorexie
b) Durere abdominală continuă/recurentă epigastrică, paramediană stângă și dreaptă și iradiată
posterior
c) Steatoree
d) Icter sclerotegumentar
e) Diabet insulinodependent blând
76. Bursa omentală denumită și “mica cavitate peritoneală” este delimitată de:
a) Stomac
b) Ligamentul frenocolic drept
c) Mezocolonul transvers
d) Superior până înapoia lobului caudat hepatic
e) Vezica biliară

77.Reprezintă indicație de efectuare a laparotomiei în traumatismele hepatice următoarele:

a) Hipotensiunea
b) Peritonita
c) Hematom subcapsular hepatic neexpansiv la pacienți stabili hemodinamic, fără alte leziuni
d) Diagnosticarea CT sau ecografică a unor leziuni traumatice de pancreas, splină, ficat, rinichi sau
tract gastrointestinal
e) Leziune de diafragm

78.Tușeul rectal efectuat în ocluziile intestinale poate evidenția:

a) Ampula rectală goală – semnul Hicheneg, semn de mică importanță
b) Palparea polului superior al unei tumori rectale stenozante
c) Spațiul Douglas – anse intestinale destinse - semnul Golot
d) Depistarea unor hernii strangulate rare, obturatorii sau perianale, poate fi depistată prin
combinația tușeului rectal cu cel vaginal
e) Matitate deplasabilă pe flancuri

79. Etiologia pancreatitei cronice poate fi reprezentată de:

a) Litiaza coledociană
b) Traumatisme pancreatice
c) Hipoparatiroidism
d) Firbroza chistică
e) Alcool

80. Boala pilonidală sacrococcigiană este favorizată de:

a) Igiena defectuoasă
b) Alopecia aerată
c) Transpirația abundentă
d) Cașexie
e) Fesele voluminoase

81. Examenul computer tomograf efectuat cu substanță de contrast per os și intravenos, în cazul
tumorilor pancreatice maligne:
a) Prezintă o sensibilitate și o specificitate de peste 95%
b) Este suficientă examinarea în faza parenchimatoasă și arterială
c) Tumora malignă apare hiperdensă, prost delimitată
d) Poate prezenta dilatație parcelară a ductului pancreatic
e) Examenul CT trebuie urmat obligatoriu de efectuarea ERCP
82. Fac parte din triada Whipple întâlnită în insulinom:
a) Glicemia scăzută
b) Hipercolesterolemia
c) Semne clinice de hipoglicemie (eliberare de catecolamine)
d) Corectarea simptomatologiei după administrare de glucoză i.v.
e) Corectarea simptomatologiei după administrare de enzime pancreatice

83. Pacienții cu boala Caroli au risc crescut de a dezvolta colangiocarcinom intrahepatic (CCIH)
datorită:
a) Stazei biliare
b) Dezvoltării de calculi la nivelul dilatațiilor chistice ale căilor biliare intrahepatice
c) Infecțiilor virale recurente
d) Infecțiilor bacteriene recurente
e) Dezvoltării de calculi la nivelul dilatațiilor chistice ale căilor biliare extrahepatice

84. Se pot întâlni în cazul tabloului clinic al unui bolnav cu icter mecanic:
a) Splenomegalia
b) Urina de aspect hipercrom
c) Semn Virchow-Troisier
d) Hepatomegalia
e) Semne de cașexie

85. Care din următoarele variante reprezintă forme anatomo-patologice ale tumorilor rectale
benigne:
a) Lipoame
b) Leiomioame
c) Neurofibroame
d) Rabdomiosarcoame
e) Limfangioame

86. Este adevărat despre leziunile hepatice:

a) Grad VI – avulsie hepatică
b) Grad II – hematom subcapsular pe 10-50% din suprafață sau intraparenchimatos <10 cm în
diametru
c) Grad V – ruptură a parenchimului implicând >75% dintr-un lob sau >3 segmente Couinaud dintr-
un singur lob
d) Grad IV – hematom subcapsular >50% din suprafață sau în creștere; hematom subcapsular sau
intraparenchimatos >10 cm
e) Grad I – ruptură a parenchimului implicând 25-75% dintr-un lob hepatic sau 1-3 segmente
Couinaud într-un singur lob
87. Diagnosticul diferențial al hemoroizilor interni se face de regulă cu:
a) Condiloamele anale
b) Cancerul rectal
c) Polipii anali
d) Bartolinita
e) Prolapsul anorectal mucos

88. Este adevărat despre pseudochistul pancreatic:

B,C,E

89. Chirurgia în hemoragia digestivă inferioară este indicată în:

a) Este întotdeauna indicată
b) Transfuzii sangvine cu peste 4 unități în 24 de ore
c) Sângerări persistente, repetate
d) Hemodinamică instabilă cu HDI activă. Persistentă
e) În cazul în care este necesară transfuzia sangvină

90. Diagnosticul diferențial în apendicita acută se face de regulă cu:

a) Colecistita acută
b) Infarct miocardic inferior
c) Sarcină extrauterină în evoluție sau ruptă
d) Hepatita acută virală
e) Intoxicația cu organofosforice

91.Tratamentul de urgență la locul accidentului al unei victime presupune:

a) Scoaterea traumatizatului de sub influența factorilor agresivi
b) Evaluarea sistematică și rapidă a disfuncțiilor si leziunilor
c) Restabilirea și menținerea funcțiilor vitale până când bolnavul ajunge într-un serviciu chirurgical
calificat
d) Perfuzia de sânge, plasmă sau substituenți
e) Antibioticoterapia profilactică, cu spectru larg, începută precoce, în doze mari

92. Care din următoarele variante reprezintă criterii de adoptare a tratamentului non-operator în
cazul leziunilor splenice:
a) Stabilitate hemodinamică
b) Lipsa semnelor de iritație peritoneală
c) Absența unei leziuni intra-/retroperitoneale (documentată la examenul CT) care să facă
necesară intervenția chirurgicală
d) Prezența pneumoperitoneului pe radiografia abdominală simplă
e) ...

93. Irigografia în RCUH evidențiază:

A,B,C
94. În tratamentul chirurgical al traumatismelor pancreatice:
a) Drenajul este necesar în toate leziunile pancreatice indiferent de gravitate
b) Drenajul este necesar numai în cazul traumatismelor pancreatice grave
c) Leziunile ductului pancreatic necesită repare chirurgicală per primam
d) Leziunile ductului pancreatic necesită repare chirurgicală per secundam
e) În leziunile pancreatice grave dintre obiective face parte îndepărtarea secrețiilor
gastrointestinale

95. Despre puncția peritoneală simplă sau puncția lavaj se pot afirma următoarele:
a) Este o investigație simplă și extrem de utilă
b) Este indicată în contuziile abdominale, la bolnavii șocați cu leziuni craniene și/sau toracice la
care semnele abdominale sunt dificil de interpretat
c) Este contraindicată la gravide, la pacienți cu distensie abdominală importantă și la cei cu operații
abdominale multiple în antecedente
d) Puncția pozitivă extrage sânge, bilă, lichid intestinal
e) Puncția negativă extrage urină

96. Conform clasificării Orfanidi a hemoragiilor digestive superioare, definim o hemoragie digestivă
foarte gravă dacă:
a) Pierderea de sânge este între 1500-2000 ml
b) Pierderea de sânge este între 2000-3000 ml
c) Tensiunea arterială diastolică este <70 mmHg
d) Pulsul este filiform, slab perceptibil
e) Pierderea sangvină este de 10% din volumul circulant

97. Condiții necesare pentru folosirea rezecției hepatice ca alternativă terapeutică chirurgicală în
tratamentul abceselor hepatice sunt:
a) Când condiția pacienților permite efectuarea acesteia
b) Abcese multiple într-o zonă limitată
c) Abcese ce afectează întregul ficat
d) Tumoră hepatică abcedată
e) Abcese hepatice asociate granulomatozei cronice

98. Fac parte din triada Chauffard:

a) Durerea
b) Melena
c) Icterul
d) Vărsăturile
e) Febra
99. Triada Dieulafoy NU cuprinde:
a) Durere în fosa iliacă dreaptă
b) Hipoestezie cutanată
c) Apărare musculară în fosa iliacă dreaptă
d) Apărare musculară în regiunea periombilicală și epigastrică
e) Hiperestezie cutanată

100. Simptomele clasice în ocluziile intestinale sau triada simptomatică sunt reprezentate de:
a) Durere
b) Vărsături
c) Zgomote hidroaerice
d) Oprirea tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale
e) Febră.