Sunteți pe pagina 1din 22

RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICA MEDICALĂ

Pentru asistenți generaliști


ELEMENTE DE CURS

CURS 1 – METODE IMAGISTICE. SUBSTANȚE DE CONTRAST ÎN


RADIOLOGIE

DEFINIŢIE

METODE RADIO-IMAGISTICE = TOTALITATEA METODELOR CE PERMIT


VIZUALIZAREA, IN VIVO, A STRUCTURII ANATOMICE CORPULUI OMENESC, A
ORGANELOR ŞI SISTEMELOR - NORMALE SAU PATOLOGICE, ÎN CORELARE
CU FUNCŢIONALITATEA ACESTORA

CLASIFICARE

METODE “INVAZIVE”: folosesc ca sursă de energie radiaţii ionizante, potenţial


periculoase (funcţie de doză)
- Raze X (descoperite de Röntgen în 1895) – röntgendiagnostic
- Izotopi radioactivi (medicina nucleară)
METODE NEINVAZIVE: utilizează radiaţii neionizante
- Unde de radiofrecvenţă în câmp magnetic – imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM)
- Unde mecanice (ultrasunete) – ultrasonografia (US, ecografia)

IMAGISTICA CU RAZE X

Introducere

- RAZELE X – descoperite în 1895 de Röntgen – sunt o formă de radiaţie


electromagnetică cu lungimea de undă în domeniul angströmilor – 0,1-150 Ǻ
(1 Ǻ = 10-10 m);
- În aplicaţiile medicale razele X sunt produse de tubul radiogen în instalaţii
specializate.

Principiu general
- Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomică de
examinat şi, trecând prin corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de
compoziţia chimică a structurilor (numărul atomic Z al atomilor componenţi),
densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa de emisie a fasciculului;
- La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat energetic,
neomogenitatea sa exprimând diferenţele de absorbţie ale
organelor/ţesuturilor străbătute;
- Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent,
detectori) care transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia
latentă transportată de fotonii X în imagine structurată, utilă. Imaginea obţinută
poate fi analogică (radiografia standard, fluoroscopia clasică) sau digitală
(radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-tomografia), directă (radiografia,
fluoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia).

Aplicaţii
- Radiografia
- Fluoroscopia
- Tomografia plană
- Computer tomografia

Efectele radiaţiilor ionizante

În timp:
- imediate
- tardive
La persoana afectată:
- somatice;
- la descendenţi.
În funcţie de doză:
- deterministice (doze mari);
- stocastice (doze mici).
Efecte deterministice:
- Se datorează morţii celulelor;
- Au o doza-prag – de cativa Gray;
- Sunt specifice in funcţie de ţesutul afectat;
- Severitatea efectului este dependenta de doza.
Efectele deterministice includ:
- eritem al pielii;
- cataracta;
- pierderea părului;
- sterilitate.
Radioprotecţia presupune prevenirea acestor efecte.
Efecte stocastice (probabilistice):
- Se datorează modificărilor celulare (ADN) si proliferării spre boli maligne;
- Severitatea este independenta de doza;
- Sunt dependente de sex şi vârstă la momentul expunerii;
- Nu exista doza-prag: efectele pot sa apară si la doze foarte mici;
- Probabilitatea de apariţie a efectului creşte cu doza.
Cele mai importante sunt:
- carcinogeneza;
- inducerea de defecte genetice.
Radioprotecţia presupune minimizarea dozelor şi astfel a reducerea risculuipentru
aceste efecte.
Radiografia

Standard
- imaginea obţinută este analogică;
- suportul utilizat pentru imagine – filmul radiologic; acesta este plasat într-o
casetă între două ecrane intensificatoare, care, stimulate de fotonii X
conţinuţi de fasciculul emergent, emit o lumină fluorescentă ce
impresionează filmul radiologic; acesta este apoi developat obţinându-se
imaginea radiologică a corpului radiografiat;
Digitală
- Imaginea obţinută este digitală (obţinută prin conversia unei imagini
analogice);
- suportul pentru imagine este o placă fotostimulabilă; imaginea analogică astfel
obţinută este “citită” cu un fascicul laser şi numerizată de computer prin
suprapunerea cu o matrice de n linii şi m coloane (obişnuit 512x512 sau
1024x1024), calitatea imaginii digitale astfel realizate depinzând de matricea
utilizată; imaginea radiologică digitală este afişată pe monitorul computerului;
aceasta poate fi salvată pe HDD, CD-R/RW, MOD sau printată pe diverse
dispozitive hardcopy (film, hârtie);

Direct digitală
- Imaginea obţinută este digitală;
- Suportul pentru imagine este o placă cu diode fotosensibile acoperite de un
material scintilator, incluse într-o peliculă fină de silicon, fiecare din acestea
fiind răspunzătoare pentru un pixel din imaginea afişată pe monitorul
computerului (direct digital radiography – dDR); imaginea radiologică digitală
este afişată pe monitorul computerului; aceasta poate fi salvată pe HDD, CD-
R/RW, MOD sau printată pe diverse dispozitive hardcopy;

Fluoroscopia

- examinarea în timp real a structurilor în mişcare din corp, cu sau fără utilizarea
de substanţe de contrast;
- Vechile echipamente de fluoroscopie furnizau o imagine pe un ecran
fluorescent, operau la întuneric, necesitând astfel o perioadă de adaptare a
examinatorului la aceste condiţii; imaginea obţinută era analogică, dozele de
expunere mari;
- Echipamentele moderne sunt dotate cu amplificatoare de imagine şi lanţ TV,
astfel încât nu se mai lucrează la întuneric, dozele de expunere necesare
pentru o imagine de calitate sunt mult mai mici, aparatele fiind dotate cu
variate dispozitive de stocare a imaginilor; imaginea obţinută poate fi
analogică sau digitală; echipamentele fluoroscopice direct digitale sunt în
curs de elaborare şi standardizare.

Aplicaţii clinice
Examenul dinamic simplu (fără substanţe de contrast) al toracelui, abdomenului, etc.
Studiile cu contrast ale tubului digestiv:
Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal;
Enterocliza;
Clisma baritată, ş.a.;
Proceduri de radiologie intervenţională:
Diagnostice:
Angiografia; DSA – angiografia cu substracţie digitală (digital
substraction angiography)
CPT – colangiografia percutană transhepatică, ş.a..
Terapeutice:
CHEAT – chemoembolizarea arterială terapeutică
Drenajele biliare, externe sau interne; ş.a.

Computer tomografia

Principiu
- (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secţionale în plan axial
prin baleierea unui fascicul de raze X în jurul corpului de examinat;
- CT se bazează pe determinarea coeficienţilor de atenuare (absorbţie) liniară
în ţesuturi – densitate – a unui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea
CT fiind astfel o “hartă” a distribuţiei densităţilor tisulare în volumul secţiunii
examinate;
- Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar
intensitatea fasciculului emergent este măsurată de către o coroană de
detectori, dispuşi diametral opus faţă de tubul de raze X;
- CT este o metodă imagistică secţională; secţiunile se realizează în plan axial,
grosimea lor fiind de 1-10 mm;
- CT a eliminat sumaţia planurilor;
- CT lucrează cu noţiunea de densitate, derivată din coeficientul de atenuare;
- Unitatea de măsură a densităţii este denumită Unitate Hounsfield (UH), după
numele iniţiatorului metodei; prin convenţie apa are densitatea de 0 UH, aerul
de – 1000 UH, osul +1000 UH.
- imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin
analiza matematică a multiplelor sale proiecţii.
Aparatura
- Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-
se înclina cu 15-
- Tubul de raze X
- Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)
- Circuitele de răcire
- Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)
- Masa mobilă
- Generatorul de raze X
- Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-
ului imaginea CT); stochează datele pe HDD;
- Consola cu monitorul TV
- Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive
hardcopy pe filme de imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau
hârtie).
METODE DE IMAGISTICĂ NEINVAZIVE

IMAGISTICĂ prin REZONANŢĂ MAGNETICĂ (IRM)

Principiu
- metodă de explorare imagistică care constă în obţinerea de secţiuni
tomografice de 1-30 mm grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor
impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-un câmp magnetic intens (0,2-3T) şi
omogen.
- Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic
intens – în particular a nucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenţă în
corpul uman – şi pe fenomenul de rezonanţă a acestora în câmp magnetic la
aplicarea unui puls de RF cu o frecvenţă specifică;
Aparatura
- MAGNETUL: pentru generarea câmpului magnetic extern; supraconductor (1-
3T - în practica curentă), rezistiv (≤ 0,5 T), permanent (≤ 0,35T); diam.70 cm;
- BOBINELE DE GRADIENT: sunt utilizate pentru codarea spaţială (localizarea
semnalului RM); acestea se comportă ca nişte mici magneţi (1-10 mT/m)
suprapunându-se peste câmpul magnetic extern şi astfel modificând în
regiunea de interes frecvenţa de precesie; există 3 seturi de bobine de
gradient pe cele 3 direcţii ale spaţiului (x,y,z), combinaţia dintre ele permiţând
orientarea în orice direcţie a spaţiului (de aici capacitatea de a realiza secţiuni
în orice plan);
- SISTEMUL DE RĂCIRE: necesară numai pentru magneţii supraconductori şi
rezistivi; pentru cei supraconductori răcirea se realizează cu He (4,2 K)
- BOBINELE EMIŢĂTOARE/RECEPTOARE UNDE RF
- MASA MOBILĂ: POZIŢIONARE PACIENT;
- COMPUTER PERFORMANT & ACCESORII;
- MASA COMANDĂ/TASTATURĂ/MONITOARE;
- CUŞCA FARADAY: protecţie anti RF;
- sistem supraveghere video/intercom pacient;
- siteme arhivare, post-procesare, transmitere, printare hard copy.

Aplicaţii:
Studiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor;
Studii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography);
Spectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)
 utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei,
cel mai frecvent cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular;
necesită un câmp magnetic mai intens şi mai uniform decât în
aplicaţiile clinice uzuale; în curs de standardizare;
Avantaje
 Realizează secţiuni multiplanare 2D şi 3D în orice plan al spaţiului: axial,
coronal, sagital;
 Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea albă;
 Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer);
 Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante;
Dezavantaje
 cost mare,
 disponibilitate redusă;
 nu poate fi utilizată la pacienţii cu pacemaker, proteze sau implanturi metalice.

ULTRASONOGRAFIA

Pricipiu
- reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului omenesc, diferenţiată de
impedanţa acustică a acestora, permite realizarea unor imagini anatomice
(mod B) sau curbe grafice (mod A, TM).
- ENERGIA folosită este vibraţia mecanică cu foarte mare frecvenţă
(“ultrasunete”) = 2-12 Mhz.
Componente constructive ale unui ecograf
 traductor (sonda) = emiţător/receptor de US; conţine generatorul de US;
 Amplificator semnal
 Computer (procesare semnal);
 Consola/tastatura/reglaje a emisiei si postprocesare semnal;
 Monitor TV;
 Accesorii pentru stocare imagini, transmisie, printare etc.
Producerea US/proprietăţi
- Undele ultrasonore utilizate in imagistică sunt produse de cristalele
piezoelectrice prezente în sondă. Există multiple tipuri de sonde pentru
ecografie în funcţie de aplicaţia căreia i se adresează.
- Undele ultrasonore propagate în ţesuturi sunt atenuate şi reflectate de
diferitele tipuri de ţesuturi şi de interfeţele dintre acestea.
- Semnalele generate de undele reflectate sunt utilizate şi interpretate pentru a
obţine imaginea precum şi informaţiile Doppler.
- Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde de tipul de ţesut;
- Majoritatea ţesuturilor din organism au viteze de propagare apropiate;
- Aerul şi osul au însă viteze total diferite de propagare a US, ceea ce face ca
propagarea să fi afectată dramatic scăzând calitatea imaginii;
- Cu cât frecvenţa undelor US este mai mare cu atât scade adâncimea de
penetrare a US dar creşte rezoluţia spaţială, şi invers;
- Rezoluţia este determinată în principal de frecvenţa US produse de sondă
precum şi de calitatea echipamentului (hardware, software);
- Lungimea de undă este invers proporţională cu frecvenţa; o sondă de 10 MHz
emite US cu o lungime de undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5 MHz,
a.î. teoretic, are o rezoluţie spaţială de 3x mai mare;
- US sunt caracterizate şi de amplitudine (puterea semnalului), de care depinde
amplitudinea semnalului reflectat.

Afişarea informaţiei US
- MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală
amplitudinea undelor reflectate (perimată);
- MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe orizontală – dinamică;
permite înregistrarea în dinamică a mişcărilor cavităţilor cardiace;
- MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri,
bidimensională, a unor secţiuni anatomice corespunzatoare zonei anatomice
scanate; afisarea în timp real permite şi analiza miscărilor în timp (cord, fetus
în uter etc);
- Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică
(doppler spectral) sau cod de culoare (doppler color).

Aplicaţii
- US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase;
- US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;
- US VASCULARĂ = mod B, Doppler, duplex, triplex, Power;
- US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară, ochi;
- US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;
- US DIGESTIVĂ = ENDOSONOGRAFIA (esofag, rect);
- US TRANSCRANIANĂ (Doppler);
- US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane diagnostice şi
terapeutice
- Relativ recent, s-au realizat aparate care utilizează US pentru măsurarea
densităţii osoase, având aplicaţii în studiul osteoporozei.

SUBSTANŢE DE CONTRAST ÎN RADIO-IMAGISTICĂ

Radiologia convenţională şi CT

- Negative – aer, dioxid de carbon


- Pozitive
 suspensie de sulfat de bariu
 substanţe de contrast iodate
- Pentru examenul organelor cavitare – ex. Gastrografin
- Pentru uz intravenos/intrarterial – hidrosolubile, ionice şi non-ionice (de
preferat acestea din urmă, care deşi mai scumpe au mult mai puţine
r.a.) – utilizate la U.I.V., angiografie, CT, ş.a.
- Mixt (combinaţii de agenţi de contrast pozitivi şi negativi): studiile cu dublu
contrast ale tubului digestiv (aer + sulfat de Ba)

Reacţii adverse la substanţele de contrast iodate

- Uşoare
- greaţă, senzaţie de căldură, strănut, acufene, ş.a.
- nu necesită tratament, doar supraveghere; eventual un anxiolitic
(Diazepam/Valium 5-10 mg iv lent)
- Moderate
- Urticarie (cu sau fără prurit), rash cutanat;
- Tratament:
- Antihistaminice iv (Tavegyl, 5 ml=2 mg)
- Derivaţi de cortizon (Solu-Decortin/Hidrocortizon 50-200 mg)
- Inhibitori H2 iv (Tagamet – 2 ml=200 mg)
SUBSTANŢE DE CONTRAST ÎN RADIO-IMAGISTICĂ
- Grave, fiind ameninţătoare de viaţă necesită intervenţia serviciului de Terapie
Intensivă!
 Simptome:
- Generale: senzaţie de anxietate, agitaţie, urticarie
generalizată, vărsături, dureri de spate, pierderea conştienţei;
- Respiratorii: tahipnee, dispnee expiratorie, tuse spastică,
spasm laringian-glotic, bronhospasm;
- Cardio-vasculare: tahicardie, bradicardie, răcirea
extremităţilor, cădere tensională, colaps, şoc.
 Tratament (măsuri imediate):
- Antihipotensive: Suprarenin iv 1ml (0,1 mg) diluat 1/9 în ser
fiziologic; se poate repeta la 2 min, eventual în adm. s.c. 0,3-
0,5 ml;
- Corticoizi: Hidrocortizon 500-1500 mg iv;
- Oxigen; Eufilin pentru combaterea bronhospasmului;
- Soluţii iv pentru combaterea colapsului, substituente de
plasmă.

Ultrasonografie

- Pentru uz intravascular – diverse suspensii de microparticule ce conţin gaz


(dimensiuni 1-8 µm), care amplifică semnalul Doppler color şi spectral;
- unele substanţe îmbunătăţesc contrastul şi în mod B – aşa-numitele substanţe
schimbătoare de fază (lichid la temperatura mediului ambiant, se transformă în
microbule de gaz la temperatura corpului);
- altele – specifice tisulare – sunt captate de celulele sistemului reticulo-
endotelial (ex. cel. Kuppfer);
- Agenţi de contrast oral – în studiu;

IRM

- substanţe de contrast paramagnetice (chelaţi pe bază de Gadolinium –


scurtează T1) – pentru uz i.v.;
- există şi alte substanţe de contrast, inclusiv pentru tubul digestiv, aplicaţiile ce
le utilizează fiind în studiu şi în curs de standardizare.

CURS 2 – IMAGISTICA PE APARATE ȘI SISTEME 1

RADIO-IMAGISTICA PULMONULUI

Imagistica cu raze X
-RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;
-FLUOROSCOPIA AMPLI/TV-DIGITALA (rar, pt. clarificarea unor aspecte
funcţionale, în general însă nerecomandată);
-TOMOGRAFIA PLANA – metodă istorică
-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.); pt. studiul afecţiunilor interstiţiale HRCT – CT
cu înaltă rezoluţie, secţiuni de 1-2 mm grosime la 10 mm interval;
-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:- pulmonara,
- bronsica
-BRONHOGRAFIA – metodă istorică, înlocuită astăzi de CT şi bronhoscopie.
Imagistica cu izotopi radioactivi
S.P.E.C.T.= Single Photon Emission CT
- scintigrafie de perfuzie - Tc 99;
- scintigrafie de ventilatie - Xe 133
IRM
-METODA NEINVAZIVA;
-FIDELITATE IN REPRODUCEREA ANATOMIEI IN VIVO, 2 D si reconstructii 3D:
-PARENCHIM PULMONAR/PLEURA/SCHELET;
-MEDIASTIN;
-VASE==>ANGIO-R.M.
Ultrasonografia
-TRANSTEGUMENTARA: - lichid pleural;
- formatiuni expansive la perete;
- nu are aplicaţii pentru studiul leziunilor pulmonare
-TRANS-ESOFAGIANA: mediastin, cord, vase
-INTRAVASCULARA (I.V.U.S.).
Radio-imagistica mediastinului

Pentru studiul mediastinului CT este metoda standard, “de aur” (gold standard);
alte metode sunt:
 radiografie PA/ AP/ Digitala;
 esofag baritat;
 tomografie plana;
 IRM;
 eco trans-esofagiana, transcardiaca si abdominala,
 cavografie sup.;
 angiocardiografie.
Radio-imagistica cordului

NEINVAZIVE
• US mod B şi mod Doppler color şi spectral; ”stress-Echo software”;
• RADIOGRAFIA standard=>teleradiografie / fluoroscopie (rar, în general
nerecomandată)
• IRM=>>cine,”Real time”; incidente multiple, reconstructii 3D;
• SCINTIGRAFIE:-miocardica - ”Myoscint”(Indium 111 + anticorpi monoclonali
anti-Miozina);-dinamica ventriculara-Talium 201 + proba de effort.
INVAZIVE
• CATETERISM + ANGIOGRAFIE + OXIMETRIE + PRESIUNI
• angiocardiografie globala; levo-cardiograma (V. Stg.);
• coronarografie selectiva;
• Digital Subtraction Angiography (DSA): i.v.; i.a.; avantaje: risc, imagini
excelente, s. contrast slab concentrate, cantitate redusă.

RADIO-IMAGISTICA TUBULUI DIGESTIV

ESOFAG
Radiografie toracică F +P:
- indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel
hidro-aeric mediastinal;
Examinarea cu substanţă de contrast:
- indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete);
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- fluoroscopie + filme tintite;
- inregistrare “cine”/video; incidente OAD, OAS, F, P;
- contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce;
Examinarea computer-tomografica:
- stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze);
- recurenta tumorala dupa esofagectomie;

Eco-endoscopia esofagiana:
- examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii),
adenopatii periesofagiene;(rar folosita)
STOMAC
Radiografia abdominala simpla:
- pneumoperitoneu;
Examen cu substanta de contrast:
- pregatirea pacientului;
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
- examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite;
- contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce;
Ecografia transparietala:
 ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur (parenchimatoase, ganglionare,
vasculare);
Eco-endoscopia:
 evidentierea straturilor parietale, adenopatii regionale;
Examinarea computer-tomografica:
 stadializarea tumorilor;
Metode izotopice:
 hemoragii;
DUODEN
Radiografia abdominala simpla:
- pneumoperitoneu;
Examinarea cu substanta de contrast
- sulfat de Bariu: contrast simplu/dublu contrast;
- probe farmacodinamice: duodenografia hipotona;
- contrast hidrosolubil: perforatii;
Ecografia:
- peritonite localizate secundare perforatiilor acoperite, extensia locala a tumorilor
Eco-endoscopia:
- modificari parietale
Examinarea computer-tomografica:
- extensie tumorala

INTESTIN SUBŢIRE
Radiografia abdominala simpla:
- pneumoperitoneu, distensia anselor, nivele hidro-aerice
Tranzitul baritat:
- 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune
dozata, contrast simplu/dublu contrast;
- pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma:
- tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,dublu contrast,
fluoroscopie + rdgf. tintite;
- modificatori de comportament: acceleratori ai tranzitului (lichide reci, neostigmina,
metoclopramida), inhibitori ai tranzitului (Buscopan, morfina, codeina, atropina);
- pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
Opacefiere retrograda (dupa clisma baritata):
- examinarea ultimelor anse ileale;
Examinare computer-tomografica
- umplerea anselor cu contrast diluat hidrosolubil;
- nivelul obstructiei sau perforatiei, ingrosarea peretilor, abcese intre anse;
Explorare izotopica:
• Tc99 + hematii: diagnosticul hemoragiei intestinale;
• Indium111 + leucocite: diagnosticul leziunilor inflamatorii;
Ghidaj ecografic/computer-tomografic
- Biopsia leziunilor IS

COLON
Radiografia abdominala simpla
- calcificari, colectii aerice si hidroaerice anormale, aprecierea calităţii pregatirii
pacientului inaintea clismei baritate;
Clisma baritata
- pregatirea pacientului: regim alimentar, Fortrans (preferabil)/laxative, clisme
evacuatorii;
- contrast simplu, evacuare, dublu contrast;
- examinare in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata;
- Indicatii:
- dublu contrast: suprafata mucoasei (leziuni de dimensiuni mici);
- contrast simplu: leziuni polipoide, ulcerative, obstructive, cu
dimensiuni mari, detectarea fistulelor;
Examinarea cu substanta de contrast hidrosolubila:
- suspiciune de perforatie intestinala,
- suspiciune de fistula colo-vezicala,
- explorarea unei fistule externe;
Ecografie trans-rectala:
- stadierea tumorilor rectale;
Examinare CT:
- stadializare locală tumori: perete colic + extensie transparietala;
- abcese + mase inflamatorii;
- metastaze limfatice, hepatice, peritoneale;
Imagistica prin rezonanta magnetica:
- regiunea recto-sigmoidiana;
Detecţia şi stadializarea leziunilor tumorale utilizează:
- RADIOGRAFIA STANDARD=>IN OCLUZIE;
- CLISMA BARITATA CU DUBLU CONTRAST;
- ECOGRAFIA; ENDOSONOGRAFIA;
- CT; COLONOSCOPIA VIRTUALA CT;
- IRM;COLONOSCOPIA VIRTUALA IRM;

URGENŢE ABDOMINALE

OCLUZII INTESTINALE
Etiologie:
- mecanica (obturarea lumenului digestiv);
- functionala (disparitia peristaltismului)
Examenul imagistic (Rg. abdominala, US, CT) – 5 intrebari:
1. Este ocluzie ? (-> prezenta nivelelor hidro-aerice);
2. Este mecanica/functionala? (->distensie inaintea obstructiei/ distensia
intregului tract digestiv)
3. Sediul obstructiei? (->intestin/colon)
4. Cauza obstructiei ? (aderente, tumora, invaginatie, volvulus)
5. Exista semne de strangulatie? (->ingrosarea peretelui ansei)

PERFORATIILE TUBULUI DIGESTIV


Rgf. Abdominala simplă
- perforatie in peritoneu liber
CT
- Perforatie cloazonata: aer extra-digestiv + sediul perforatiei (gastrica,
duodenala, sigmoidiana);
Examinare cu contrast:
- per os, retrograd;
- hidrosolubil; sediul perforatiei;
HEMORAGII DIGESTIVE
Origine:
- superioara (eso-gastro-duodenala);
- inferioara (IS, colon);
Exteriorizare:
- hematemeza/melena/rectoragii
Hematemeza:algoritm de evaluare:
1. Fibroscopie: varice esofagiene ulcer gastric/duodenal;
2. Arteriografie: trunchi celiac, artera mezenterica superioara; selectiv: artera gastro-
duodenala, artera splenica;
3. Embolizare selectiva: microspirale; varice esofagiene: TIPSS + embolizare;
Melena/rectoragii:algoritm de explorare
- colonoscopie instrumentala si/sau virtuala CT/IRM;
- clisma baritata;
- arteriografie : AMS, AMI; +/- vasopresina;+/- embolizare;

INFARCTUL INTESTINAL
Etiologie:
- obstructie brutala (embolie, tromboza, disectie) a.mezenterica.
Diagnostic:
- Radiografie abdominala simpla
- Ecografia (limitata de distensia aerica): Doppler pentru A Mez. Sup;
- Examinarea CT, vizualizare ocluzia AMS prin angioCT (3D), perforatie,
peritonita;
- Arteriografie: selectiva (A.Mez.Sup.)/aortografie;

CURS 3 – IMAGISTICA PE APARATE ȘI SISTEME 2

RADIO-IMAGISTICA FICATULUI

Radiografia abdominală simplă


INDICATII REDUSE, informatii putine:
- calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);
- hepatomegalia;
- suspiciune abces, chist hidatic;
- orice abdomen acut=>examineaza si ficat !
Ecografia
- INDICATII: TOATA PATOLOGIA HEPATICA
- Moduri de examinare:
- MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,
structurii,contururilor,impedantei acustice etc.
- MOD DOPPLER: - studiul hipertensiunii portale;
- caracterizarea vaselor tumorale;
- control post-terapeutic dupa: shunt porto-sistemic
chirurgical; chemo-embolizare tumori maligne;TIPSS (TransJugular
Porto-Systemic Shunt)
CT
- INDICATII: TOATA PATOLOGIA HEPATICA
- Se efectuează obligatoriu cu substanţe de contrast iodate non-ionice
IRM
- INDICATII: TOATA PATOLOGIA HEPATICA
- Se efectuează cu substanţe de contrast para-magnetice.
Arteriografie hepatică diagnostică
Chemo-embolizare arterială hepatică terapeutică

RADIO-IMAGISTICA CĂILOR BILIARE

- RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA


- COLECISTOGRAFIA PER OS – metodă istorică
- ULTRASONOGRAFIA (US)
- COLANGIOGRAFIA PERCUTANA (CPT)(engl.PTC)
- COLANGIOGRAFIA - PANCREATOGRAFIA RETROGRADA ENDOSCOPICA
(CPRE) (engl. ERCP)
- COLANGIOGRAFIA PER/POSTOPERATORIE
- COLESCINTIGRAFIA
- CT
- COLANGIO-PANCREATOGRAFIA RM (CPRM) (engl. MRCP)

RADIO-IMAGISTICA PANCREASULUI

- RADIOGRAFIA STANDARD ABDOMINALA


- BARIU-PASAJ GASTRO-DUODENAL
- ULTRASONOGRAFIA
- CT
- IRM (+MRCP)
- WIRSUNGOGRAFIA ENDOSCOPICA(ERCP)
- ARTERIOGRAFIA

RADIO-IMAGISTICA AP. URINAR

- UROGRAFIA INTRAVENOASĂ(UIV)
- Pregătirea bolnavului - repaus alimentar (6 ore preexaminare)
+pregătirea colonului.
- Substanţe de contrast - non-ionice .
- Doză – 300-370 mgI/kg corp - examinare de rutină
- Tehnică
o a) radiografii de control : abdomen în inspir + arie renală în expir
o b) se injectează substanţa de contrast:
o film la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma
o film la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma.
o compresiune: excepţii -sugar, postoperator, suspiciunea de
obstrucţie.
o film la 10 minute - arie renală în expir
o film la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune.
o film post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar
superior + vol.rezidual vezical.
- ULTRASONOGRAFIA (US)
- diferenţierea maselor solide de cele chistice (diagnosticul cancerului:mod
B,Doppler,Angio Power si contrast (Levovist);
- identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial
- monitorizarea mărimii şi formei rinichiului transplantat
- ghidarea procedurilor intervenţionale
- Vezica urinară - trebuie să fie plină; se poate face trans abdominal sau
endoscopic
- Prostată - examinare cu traductor endorectal preferabila.
- TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ(CT)
- traumatisme
- diagnosticul pozitiv şi stadierea tumorilor maligne
- ghidarea procedurilor intervenţionale
- CT spiral - detecţia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale.
- IMAGISTICA cu REZONANŢA MAGNETICA(IRM), inclusiv uroIRM
- foarte utilă în imagistica pelvisului;
- pentru stadierea tumorilor maligne;
- In studiul arterelor renale in HTA(AngioRMN);
- in infectiile acute si cronice=structura parenchim
- ANGIOGRAFIA
- când datele obţinute prin celelalte metode mai puţin invazive sunt
echivoce.
- înaintea/in timpul procedurilor intervenţionale: angioplastie, embolizare.
- la donatorul de rinichi înaintea transplantului
- în leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism
- chirurgia rinichiului în potcoavă.
- FLEBOGRAFIA
- aprecierea extensiei tumorale în VCI.
- recoltarea de renină din vena renală.
- localizarea unui testicul necoborât.
- PIELOGRAFIA ANTERO/RETROGRADĂ
- Studiul căilor urinare în leziunile obstructive
- CISTOGRAFIA: studiul patologiei vezicale (complementar)
- URETROGRAFIA: studiul patologiei uretrale
- SCINTIGRAFIA: studiu funcțional al rinichiului

RADIO-IMAGISTICA AP. OSTEO-ARTICULAR

- RADIOGRAFIA STANDARD/DIGITALA;
- SEMIOLOGIE RADIOLOGICĂ
- I.MODIFICARI STRUCTURALE
- REZORBTIA:
- osteoporoza
- osteoliza
- osteonecroza
- OSTEOCONDENSAREA(OSTEOSCLEROZE):
- PERIOSTOZA
- ENDOSTOZA
- SPONGIOSCLEROZA
- II.MODIFICARI DE ORGANOGENEZA:
- hiperostoza-hipostoza
- oedostoza
- scoliostoza
- hiperplazie-hipoplazie
- aplazie-agenezie
- DISTROFII
- DISPLAZII

- ULTRASONOGRAFIA – părţi moi, articulaţii;


- CT – traumatisme; stadializare tumori;
- IRM – mai ales articulaţii, stadializare tumori;
- SCINTIGRAMA OSOASA.

CURS 4 – IMAGISTICA PE APARATE ȘI SISTEME 3

SENOLOGIE

Tehnici radio-imagistice utilizate:

• Ecografie
• Mamografie
• Imagistica prin rezonanţă magnetică

Ecografie

1) Metoda primara la femei sub 30 ani,simptomatice;


2) Caracterizarea oricarui nodul solitar descoperit clinic±
mamografie incerta;
3) Examenul sinului hiperdens, la gravide,lactatie;
4) In tandem cu mamografia la sinul foarte dens;
5) Sinul operat;sinul iradiat;
6) Sinul cu proteza (implant)
Mamografie

INDICATII:1)-SCREENING=>populatia cu risc:40-70 ani


- examinare anual/la 2 ani;risc carcinogen=0;
2)-Nodulul palpabil solitar;
3)-Mamela secretanta/singerinda=>completata cu
galactografia(ductografia).
TEHNICA: 2 incidente obligatorii:Cranio-Caudal (CC);
Medio-Lateral-Oblic(MLO)
- compresiunea sinului;
- tehnici complementare:incid laterala,marire(zoom)
marcare cutanata opaca a nodulului etc.

Imagistica prin Rezonanță Magnetică

METODA RECENT INTRATA IN ARSENALUL IMAGISTICII

 Foloseste antene de radiofrecventa speciale,”phased array”, dedicate


explorarii mamare.

 Rezolutia detaliilor structurale este mare,imaginile se obtin atit pentru mase


nodulare cit si pentru studiul vaselor de neoformatie.

 Semeiologia IRM a patologiei mamare este inca in curs de studiere.

 Metoda este inca prohibitiva ca pret si nu este folsita ca metoda rutiniera sau
de screening in patologia mamara

PATOLOGIA UTERINĂ ȘI OVARIANĂ

Tehnici radio-imagistice utilizate:

• Radiografia simplă pelvină


• Histerosalpingografia (HSG)
• Ecografia
• Computertomografia
• Imagistica prin rezonanţă magnetică

Radiografia pelvină

- calcificări
• TBC (tubare)
• teratom ovarian
• fibromul uterin
• ganglionare

Histerosalpingografia (HSG)

Instrumentar – aparat Schultze pt. canularea colului


Pregătirea pacientei:
- Ziua 7 – 18 a ciclului
- Vezica urinară şi colonul evacuate
Substanţa de contrast –
- iodată, hidrosolubilă, non-ionică, încalzită la 37°C;
Tehnica de examinare
- Instilarea substanţei sub presiune şi control manometric
- Două expuneri: la începutul şi la sfârşitul instilării
- prezenţa substanţei în recesul Douglas, para- şi retrovezical semnifică
permeabilitatea trompelor uterine.
Indicaţii:
- TBC utero-tubară
- Sinechii (uterine, tubare)
- Malformaţii uterine
- Polipi endometriali, miom submucos
Contraindicaţii:
- Inflamaţii acute
- Stări febrile
- Metroragie
- sarcină
• Accidente:
- Toxice – comune cu ale substantelor hidrosolubile
- Infecţioase – anexita, hidro-piosalpinx, pelviperitonita
- Mecanice – ruptura tubară/uterină, embolii grăsoase, nidaţie anormală

HSG poate evidenţia:


• Malformaţii ale cavităţii uterine – uter bifid, bicornuat, septat
• TBC uterotubară
• Sinechii uterine
• Obstrucţia tubară
• Abcesul tubar, hidrosalpixul
• Miomul submucos
• Refluxul venos, limfatic
• Compresiuni, dislocări de la afecţiuni de vecinatate

Ultrasonografia

- Transabdominala – transductor 3,5 – 5 MHz,


- Endovaginala – transductor 7,5 – 11 MHz.
- Specială – sonohisterografia hidrică sau cu substanţă de contrast ecografic

Pregătirea pacientei – vezica urinară plină


Tehnica de examinare – secţiuni transversale şi sagitale pe linia mediană şi
paramedian bilateral
Indicaţii – toate afecţiunile utero-ovariene (ale endometrului, miometrului, colului,
malformatii, afecţiuni ale ovarului si tubelor)
Contraindicatii: nu exista.

US poate evidenţia
Patologia endometrului:
- Hematometria, hidrometria, piometria
- Steriletul (diagnostic)
- Hiperplazia endometrială
- Boala trofoblastică gestaţională – mola hidatiformă
- Carcinomul endometrial
Patologia miometrului:
- Fibromul uterin
- Adenomioza
- Malformaţiile uterine
Patologia ovarului:
- Chistul ovarian seros
- Chistul hemoragic
- Adenocarcinomul ovarian
- Endometrioza ovariana
- Chistul dermoid/teratomul
Patologia tubară
- Hidrosalpinx (fără specificitate asupra conţinutului – poate fi sugerat de
contextul clinic)

Computer-tomografia

• secţiuni contigui de 8 – 10 mm; opţional secţiuni contigui de 5 mm;


• se administrează diluţie de contrast oral iodat pentru opacificarea intestinului;
• tampon cu contrast pentru identificarea vaginei;
• se administrează substanţă de contrast i.v. iodată non-ionică, pentru
identificarea şi caracterizarea corectă a tumorilor;
• regiunea examinată este cuprinsă între marginea superioară a crestei iliace şi
simfiza pubiană.
• Nu este examinare de primă intenţie; urmează ecografiei.

Aplicaţii ale CT

• Cancerul de col uterin – dg. pozitiv şi stadializare


• Cancerul endometrial – dg. pozitiv şi stadializare
• Boala trofoblastică gestaţională – mola, coriocarcinomul – dg. pozitiv şi
stadializare
• Cancerul ovarian – dg. pozitiv şi stadializare
• Chistul ovarian suspect ecografic
• Abcesul tubo-ovarian
• Chistadenomul seros / mucinos
• Chistul dermoid (teratomul)
• Fibromiomul uterin (leziuni suspecte ecografic)

Imagistica prin rezonanţă magnetică

Aceleaşi indicaţii ca pentru CT, pentru pacienţii care nu pot efectua primi s.c. iodată
sau la care examenul CT este neconcludent; malformaţiile congenitale sunt cel mai
bine vizibile la ex. IRM.

OBSTETRICĂ

Tehnica de examinare:
- ecografie endovaginală, transductor 5 – 7,5 MHz în primul trimestru;
- ecografie trans-abdominală, suprapubiană, transductor 2,5 – 5 MHz, în
trimestrele II-III;
- se efectuează secţiuni sagitale, transversale (faţă de făt) prin corpul uterin.

Ecografia trebuie să răspundă la următoarele întrebări


- exista sarcină ?
- este normal implantată?
- produsul de concepţie este viu?
- produsul de concepţie este unic?
- dezvoltarea produsului de conceptie este normală?
- există malformaţii?

Diagnosticul pozitiv al sarcinii normale:

Trimestrul I:
- Sacul gestational intrauterin, vizibil de la diametrul 4-5 mm,
din ziua 17 – 21 post-concepţie, respectiv saptămâna a V-a;
- Sacul gestaţional are perete dedublat (decidua);
- Sacul vitelin secundar în sacul embrionar – din ziua 21 – 24 =
embrion viabil!
- Butonul embrionar – embrionul;
- Bătăile cordului fetal – din ziua 22;
- Embrionul întreg din săptămâna a VI-a;
- Măsurători importante: lungimea craniu-pelvis, pliul nucal.

Trimestrele II-III. Evidenţierea structurilor embrionului/fătului, aprecierea dezvoltării


fetale – morfologie fetală:
- craniul – encefal, plexuri coroide, scheletul facial; aspectul
buzei superioare;
- coloana vertebrală;
- cordul;
- membrele;
- stomac;
- rinichi şi vezica urinară;
- cordonul ombilical;
- placenta.
- Măsurători: DBP, LF, circumferinţa abdominală, ş.c.l.; se
compară vârsta sarcinii rezultată după aceste măsurători cu
vârsta gestaţională (ultima menstruaţie).

PATOLOGIA SARCINII

Foarte important de diagnosticat: sarcina ectopică


- modificari uterine
o uteromegalie
o pseudosacul gestational – contur simplu, nededublat
- modificari anexiale
o sac gestational ectopic + ecouri embrionare – nu inainte
de 8 saptamani
o masa anexiala neomogena
- modificari in recesul Douglas
o colectie lichidiana (hematica)

ANOMALII DECELABILE ULTRASONOGRAFIC


CRANIU
- anencefal;
- hidrocefal;
- holoprosencefal;
- meningocel;
- encefalocel;- porencefalie
DIGESTIV.
-hernie diafragmatica;
-omfalocel,
laparoschizis;
-ascita;-atrezie esofag (absenta lichidului gastric)-atrezie duoden;
-atrezie anala;
-chist biliar/megacoledoc;
URO-GENITAL.
-agenezie renala;
-rinichi polichistic;
-megavezica;
-chist ovar;
CORD
-ventricul unic (cor tricamerale);
-atriu comun;
ALTE MALFORMATII:
-hygroma chistica cervicala;
-teratom sacro-coccigian;
-malformaţii schelet.
ASOCIERI:
Patologie cromosomială, trisomia 21,18,13,etc. Aceste anomalii cromosomiale
pot fi suspectate pe baza examenului ecografic în primul trimestru de sarcină
utilizând evaluarea pliului nucal (şi a osului nazal – în studiu ca utilitate)
împreună cu markerii biochimici.

S-ar putea să vă placă și