REFERAT

CORPUL OMENESC
 Segmentele principale ale corpului uman sunt capul, trunchiul şi membrele. ,, În
corpul omenesc, celulele și țesuturile alcătuiesc organe și sisteme. Organele sunt formate din
grupări de celule și țesuturi care s-au diferențiat în vederea îndeplinirii anumitor funcții în
organism" (Anatomie generalǎ, n.d).
Corpul uman este alcǎtuit din celule, care formeazǎ ţesuturile. Acestea grupate
alcǎtuiesc organele şi grupurile de organe. ,, Celula este unitatea structuralǎ şi funcţionalǎ a
tuturor organismelor" ( F. Ţibea, 2008, p. 2). O grupare de celule care ȋndeplinesc aceleaşi
funcţii formeazǎ ţesuturile.

,,Organele includ un grup de ţesuturi cu rol diferit; prin ȋnsumarea acestor roluri
rezultǎ funcţia oraganului" ( E. T. Avramescu; D. C. Calugaru; L. Rusu, 2006, p. 12).

Oasele sunt formaţiuni dure, de diverse forme şi mǎrimi care alcǎtuiesc scheletul
corpului uman. Ele permit mobilitatea organismului. ,, Scheletul uman este format, în mod
normal din 206 oase. [...] Forma și dimensiunile oaselor este dată de forța și direcția forței ce
acționează asupra osului, prin intermediul mușchilor care se inseră pe oasele respective" ( K.
Brȋnzaniuc; B. A. Suciu; D. C, Popa; I. Hǎlmaciu, 2014, p. 15). Sunt alcǎtuite din
fosfor şi calciu şi au rolul de a proteja organele interne.

,, Sistemul muscular este alcǎtuit din aproximativ 600 de muşi scheletici,

dintre care 125 de perechi sunt deosebit de importanti, fiind implicaţi in menţinerea
poziţiei şi a mişcǎrilor principale de bazǎ" ( D. Oana, n.d).

Sistemul respirator este alcǎtuit din plǎmâni şi cǎi respiratorii. Asigurǎ

organismului oxigenul necesar bunei funcţionǎri şi eliminǎ dioxidul de carbon, un gaz
foarte toxic. Cuprinde douǎ faze:

-inspiraţia- oxigenul pǎtrunde prin fosle nazale pânǎla plǎmâni unde este
distribuit la toate organele

-expiraţia- dioxidul de carbon rezultat este eliminat din organism.

,,Cavitatea nazalǎ este primul segment al cǎilor respiratorii" ( V. Ranga; N.

Abagiu; V. Panaitescu; P. Papahagi; A. Ispas, n.d , p. 36). Aerul pǎtrunde prin acestea,
trece prin faringe, laringe, trahee pâǎ la brinhiile din plǎmâni.
 Sistemul circulator este alcǎtuit din inimǎ, artere, vene şi capilare. Inima
este un organ situat ȋntre cei doi plǎmâni care are rolul de a pompa sânge le ȋn tot
organismul. Are forma unei pere şi are o importanţǎ foarte mare pentru viaţa omului.

,, Sistemul nervos central uman reprezintǎ cea mai ȋnaltǎ treaptǎ de

organizare şi perfecţionare a ţesutului nervos din toatǎ seria animalǎ.[...] Funcţile
principale ale sistemului nervos central, ȋn ordinea apariţiei, sunt: adaptarea la
condiţiile ȋn continuǎ schimbare ale mediului extern, menţinerea constantǎ a mediului
intern, memoria şi inteligenţa, ȋn sensul adaptǎrii rǎspunsului la o situaţie nouǎ prin
raportarea ei la experienţa trecutului, stocatǎ ȋn structurile sale; având la bazǎ funcţia
reflexǎ, stabileşte legǎtura organismului cu mediul ȋn care activeazǎ şi se dezvoltǎ
realizând unitatea organism-mediu; coordoneazǎ activitatea organelor şi aparatelor
corpului, realizând unitatea funcţionalǎ a organismului" ( Anatomia funcţionalǎ a
sistemului nervos central, 2009). Sistemul nervos este alcǎtuit din creier şi mǎduva
spinǎrii. De asemenea cuprinde o serie de ganglioni nervoşi, fibre nervoase şi nervi.

Sistemul digestiv este alcǎtuit din cavitatea bucalǎ faringe, esofag, stomac,
intestin subţire, intestin gros, ficat şi pancreas. Mâncarea pǎtrunde ȋn cavitatea bucalǎ,
unde are loc masticaţia cu ajutorul celor 32 de dinţi. Apoi glandele salivare secretǎ
saliva. Mâncarea trece astefel pregǎtitǎ prin esofag panǎ la stomac. Stomacul este
situat ȋn cavitatea abdominalǎ având forma literei S ş rol ȋn digestia alimentelor.

,,Creşterea şi dezvoltarea reprezintă un proces biologic prin care trece organismul în

evoluţia sa până la maturitate şi depinde în mare măsură de interacţiunea complexă dintre factorii
ereditari şi cei acumulaţi în decursul vieţii, prin realizarea codului genetic într-un mediu concret"
(M. Ştefaneţ, 2007, p 44-45). Odatǎ cu creşterea şi dezvoltarea apar semne tot mai distincte ȋn
ceea ce priveşte construcţia organismului la bǎrbaţi şi femei. Acestea din urmǎ au forme rotunjite
şi o elasticitate mult mai mare a corpului faţǎ de bǎrbaţi care au o masǎ muscularǎ mai mare.
 BIBLIOGRAFIE

 Avramescu, E. T.; Rusu, L.; Calugaru, D. C. ( 2006). Anatomia omului,

Craiova: Editura Universitaria

 Brȋnzaniuc, K. ; Suciu, B.A.; Popa, D. C.; Hǎlmaciu, I. (2014). Anatomia

sistemului osos, Bucureşti

 Ranga, V.; Abagiu, N.; Panaitescu, V.; Papahagi, P.; Ispas, A. Anatomia
omului. Capul şi gâtul, Editura CERMA

 Ştefaneţ, M. (2007). Anatomia omului, vol. I, Chişinǎu: Editura Medicina

 Ţibea, F. ( 2008). Atlas de biologie. Anatomia omului, Bucureşti: Editura

Didacticǎ şi Pedagogicǎ, R.A

 Anatomia funcţionalǎ a sistemului nervos central. ( 2009, aprilie).

http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Anatomia.Stefanet.Vol_2.2009/
4.Sistemul_nervos_central.pdf

 Anatomie generalǎ,( 2015, septembrie).

http://www.taekwondowtf.ro/wpcontent/uploads/2015/09/anatomie_instructo
ri_2015.pdf

 Sistemul muscular,(n.d). Preluat de pe ROMEDIC

anatomie.romedic.ro/ sistemul-muscular