Sunteți pe pagina 1din 8

1

U.A.U.I.M. - FACULTATEA DE ARHITECTURA


DEPARTAMENTUL “ SINTEZA PROIECTARII ”
ANUL UNIV. – 2019/2020; SEMESTRUL 1 – an V
ATELIER 58– conf. dr. arh. GHEORGHE ROSU

PROIECT DE ARHITECTURA NR.2

TEMA PROGRAM

“STRUCTURI SI TEHNOLOGII SPECIALE”

CLADIRI DE BIROURI (DE INALTIMI JOASE SI MEDII)

1. TEMA CADRU :
2. OPORTUNITATE TEMA
Dezvoltarea economica a tarii conduce la promovarea , din ce in ce mai puternica , a
unui program de arhitectura complex, in care functia majora este biroul si caruia de obicei i se
spune “Centru de afaceri”
2.1 OBIECTIVE DIDACTICE SI CRITERII DE APRECIERE:
 Înțelegerea cerințelor legate de protecția la foc, necesarul de parcări, de spațiu verde.
 Înțelegerea constrângerilor legate de regulamentul de urbanism care trebuie strict
urmărit.
 Dimensionarea adecvată a circulațiilor verticale, fluxuri de oameni, securizarea
acceselor
 Intelegerea relatiilor dintre diferitele functiunii necesare pentru crearea unui cadru urban
contemporan
 Analiza contextului construit si natural in care se afla terenul. Identificarea
caracteristicilor specifice locatiei. Utilizarea acestor caracteristici in construirea unui
concept general care sa directioneze proiectul.
 Personalizarea si nuantarea temei de proiect in cadrul conceptului definit anterior.
 Urmarirea realizarii unui proiect care sa aiba la baza conceptul, contextul si o expresie
contemporana si personala.

Vor fi apreciate originalitatea abordarii studiului, soluțiile inovative la nivel de


obiect de arhitectură, spațiu public, circulații; rezolvare funcțională

2.2. Definitie:
Centru de afaceri este un program specific investitional contemporan in care se
concentreaza sedii de firma cu spatii publice de reprezentare, comert, servicii si alimentatie
publica care se adreseaza atat companiilor cat si orasului .

2.3. Definire istorica:


Biroul reprezinta in timp nevoia de spatializare a institutiei puterii, fie politica fie financiar
economica. De la incaperile dregatorilor din palatele antichitatii, la Prytaneyonul din Olimpia la
2

Palazzi Publici din Italia medievala ( Palazzo Vechio, Florenta – 1289, Palazzo Publico, Siena –
1289, Palazzo della Cancelaria a lui Bramante la Roma) la cladirile primariilor si altor institutii
ale puterii locale sau centrale, guvernamentale programul s-a materializat prin subprograme ca
primarii sau institutii centrale guvernamentale. Revolutia industriala dezvolta exercitiul financiar
si comrcial in sfera tranzactiilor, aparand institutiile financiar – bancare cat si cele financiar –
comerciale de asigurari.

2.4. Tipologia de birouri:


Generatia 1 – aditionare de celule – birou in simplu / dublu tract, linear sau inelar cerc
sau poligon; desi asigura intimitatea si scara individului, sunt rigide in timp.
Generatia 2 – biroul hala ( peisaj); este foarte flexibil dar creaza disconfortul
utilizatorului.
Generatia 3 - spatiu flexibil susceptibil de a fi divers compartimentat.
Functiunii majore i se adauga functiuni conexe cum ar fi spatii expozitionale, Sali de conferinte,
servicii bancare etc.

3. Determinari:
3.1. Impact tehnologic
Terminalele multimedia, sistemele personale de calcul influenteaza organizarea biroului
integrat, suprafata de lucru utila creste de la 2-3mp ajungand chiar la 15-18mp. Efectul
informatizarii modifica substantial calitatea locului de munca impunand flexibilizarea si
“ecologizarea” mediului de lucru.
Reducerea cu 25% a implicarii administrativ rutiniere de manevrare, copiere, sortare a
documentelor in favoarea altor operatiuni cat si reducerea intalnirilor de afaceri cu peste 50%
datorita comunicarii video, structureaza diferit spatiul de afaceri. Aceste modificari in tehnologia
informatiei conduc la modificari in organizarea birourilor. Grupurile de lucru scad ca numar de
membri, structura conducerilor se modifica in sistem integrat. Locul de munca trebuie sa
permita flexibilitate de mobilare , buna iluminare si ventilare, conditii de diminuare a stresului
zilnic.
Conform statisticilor, 65% din timpul de lucru se petrece in birou si 35% in spatiile exterioare lui.

3.2. Managementul de companie


Spatiile companiilor sunt spatii lucrative si spatii proprii de servicii si pot fi organizate in diverse
feluri:
 Birou privat intr-o incapere inchisa cu usa (full heigh partition) – ( in general pentru
managerii de contract si de proiect - 5%)
 Birouri de grup in incaperi inchise – spatii cu posturi fixe pentru grupuri de lucru de
maxim 20 persoane cu partitionari locale – 10%
 Spatii specializate – intalniri – 5%, secretariat – 5%, managementul documentelor – 5%
 Birouri deschise –spatii de lucru deschise – pentru cca 200 posturi de lucru cu
partitionari locale – 70%. Toate companiile pot combina munca individuala si de grup
prin partitionari totale sau partiale.
 Spatii specifice
 Exista in organizarea companiilor deprtamente care au structuri de spatii specifice –
arhivare documente media, foto, dosare, multiplicare, editare documente,conducere cu
spatii de intalnire, discutii, spatii de conferinte, expozitii – showroom, spatii sociale –
vestiare, toalete, camere de odihna si recreere, oficiu – bucatarie pe fiecare nivel,
facilitati sportive, echipamente audio-video, spatii de parcare, spatii tehnice.
3

O descriere detaliata a structurii fiecarei companii, o investigatie socio-psihologica a salariatilor


poate conduce la o optimizare a performantelor productive atat prin design de obiect cat si de
mediu.

3.3. Amplasament
a. Relatia cu orasul
Racordarea la tesutul urban
Inscrierea in regulamentul urban

b. Accese carosabile si pietonale


Rezolvarea disfunctiilor locale din trafic

c. Deservire cu utilitati
d. Integrare in cadrul urban existent
e. Reprezentativitate – Expresie volumetrica si plastica arhitecturala

3.4. Organizare spatial – functionala


Suprafata utila totala 25000 mp( 35000mp construiti)
a. Functiunea majora – biroul 60% din suprafata totala 15000mp utili ( 22000 mp
construiti)
b. Functiuni conexe : holuri publice, Sali de conferinte, spatii expozitionale, alimentatie
publica, comert, cca 20% din total arie construit desfasurata
c. Functiuni utilitare : instalatii , ateliere, depozitare si garaje circa 20% din total arie
construit desfasurata.
d. Inaltime P+4 / P+6 ( maxim 2 subsoluri)

3.5. Functiunea dominanta BIROURI – Adc 15000mp.


Birourile sunt concepute ca spatii flexibile dar in acelasi timp riguros modulate pentru o
optima inchidere si organizare.Se va urmari o iluminare naturala adecvata a spatiilor de lucru.
 Spatiile de lucru vor avea o inaltime libera de 3-3,5m in functie de adancimea lor.
 Se vor prevedea pardoseli flotante si plafoane false pentru o buna rezolvare a facilitatilor
tehnice.
 Se va urmari o stricta modulare a spatiilor conform tehnologiilor din domeniu – modul
30/60cm
 Compartimentarea se va face din pereti usor demontabili.
Spatii anexa
 Grupuri sanitare pe sexe ( 2barbati si 2 femei/nivel)
 Oficii de nivel ( S= 6.0mp)
Circulatii
 Minimum 2 scari de evacuare cu rampe in latime de 1,25m cu iesire la nivelul solului
 Ascensoare de 10 persoane ( 190/230cm) sau de 8 persoane (180/210cm)
 Trasee verticale si orizontale pentru instalatiile de incalzire, sanitare si electrice – curenti
slabi.
 Ventilare – conditionare
 Instalatii de avertizare si stingere incendiu.
4

3.6. Functiuni conexe – Adc 5000mp.


 Holuri publice ( salariati + public). Cu functiunea de acces si de distributie, acestea
reprezinta spatiul intermediar intre exterior si interior, intre privat si public, rezolvand
urmatoarele componente:
 Accesul si distributia salariatilor
 Accesul , orientarea si distributia vizitatorilor
 Informatii – dispecerat, comunicare, cabine telefonicesi servicii telefon, fax, etc.
 Paza directa si monitorizata
 Asteptare
Sali de conferinte
 Sala polivalenta – 300 locuri - prevazuta cu oficiu, depozit de mobilier si cabine pentru
traduceri simultane ( in total cca 500mp)
 Sali pentru tratative ( 5 Sali de 50 – 70 locuri)
 Foaiere – expozitii - 700mp
 Bufet - bar dotat cu mic depozit – cca 100mp
 Grupuri sanitare si garderoba. – cca 100mp
Spatii expozitionale - 500mp
Alimentatie publica: - 800mp utili
 Autoservire pentru salariati dotata cu o bucatarie minimala si oficiu posibil de amenajat
la subsol.- 300 locuri – 700mp utili
 Restaurant pentru public – 100 locuri – 400mp utili, prevazut cu sistem de acces
propriu, cu grupuri sanitare si garderoba.
Comert pentru nevoile utilizatorilor interni, functiune care raspunde si la nevoile locale ale
orasului.
NOTA: In vederea unei integrari cat mai depline in structura spatial-functionala a orasului, dar si
pentru crearea unui climat cat mai prietenos si mai lipsit de acea rigiditate tipica vechilor tipologii
de birouri, beneficiarul doreste ca ansamblul sa inglobeze spatii cu personalitate (curti
interioare, atriumuri pe mai multe niveluri), care sa grupeze in jurul lor o parte din aceste
functiuni conexe.

 Centrala termica proprie


 Centrala de ventilatie si climatizare
 Post trafo si hidrofor
 Ateliere de intretinere
 Depozite pentru materiale de inventar si materiale consumabile
 Centrala telefonica
 Centrala de avertizare
 Adapost ALA – 0,5mp / utilizator.
 Garaje personal (25mp/loc), avand un indice de o masina la 8 utilizatori.

4. Desfasurarea proiectului
4.1. Faza I- Studiu urbanistic de sit si generarea unui concept de arhitectura.
Piese scrise – studiu documentar privind programul – minim 5 pagini A4 – text, scheme,
informatii prelucrate.
Piese desenate
Pe format 420x594
 Plan de incadrare in zona sc 1/1000 (2000)
5

 Plan de situatie sc 1/500


 Ilustrare de tema (planuri, sectiuni, volumetrie – axonometrie perspective,
 diagrame (schite) conceptuale
4.2. Faza II – definitivarea studiului si redactarea finala a proiectului
Pe format A1 se vor desena urmatoarele piese.
 Plan de situatie 1/500, 1/1000
 Plan parter cuprinzand si toate amenajarile exterioare(la sol) 1/200
 Planurile tuturor nivelurilor supra si sub terane 1/200
 Sectiune caracteristica cu evidentierea obligatorie a sistemului constructiv 1/200
 Fatadele caracteristice (inclusive sectiuni-fatada daca este cazul) 1/200
 Perspectiva axonometrica 1/200
 Perspectiva definitorie pentru ansamblu, la nivelul ochiului
4. Mod de evaluare
Evaluarea se realizeaza de catre o comisie organizata de catedra anului V conform
standardelor si practicii din universitate si are in vedere urmatoarele criterii :
Consecventa conceptiei arhitecturale
Calitatea si consistenta documentarii
Corectitudinea rezolvarii dverselor cerinte de specialitate

INTOCMIT :
Conf. dr. arh. Gh. ROSU

SEF DEPARTMENT :
Prof.dr. arh. Magda Stanculescu

Bibliografie

Carti

III 1524 Office Building


III 1160 Burobauten
III1264 Cladiri administrative
II 3211 Rathauser und komunale zentern
II 3349 Der Buroblock
II 3353 Hallenbander
II 3209 Kongreszentren
II 2990 Verwaltungsbauten
II 2867 Verwaltungsbauten
III2322 Planning office spaces

Reviste

Detail (1/1992; 5/1993; 5/1995; 6/1995; 7/1996; 8/1996; 6/1997; 5/1998; 7/2000; 9/2000;
4/2001; 6/2001)
L’Architecture d’aujourd’hui ( 339/2002; 341/2002; 349/2003)
6

L’Arca ( 168/2002; 170/2002; 177/2003; 178/2003; 180/2003; 181/2003; 179/2003; 183/2003;


186/2003; 188/2004; 193/2004; 215/2006; 217/ 2006; plus 38/2003; plus 41/2004; plus 42/2004;
plus 50/2006))
Japan Architect ( 48/2002-2003; 50/2003; 55/2004; 56/2004-2005)
El Croquis ( 114 I/2003; 115-116 I /2003; 117/2003; 121-122/2004; 118/2003; 123/2004)
AMC ( 130/2003; 131/2003; 133/2003; 136/2003; 139/2004; 142/2004; 145/2004; 146/2004;
161/2006; 164/2006)
Architectural Record ( 2/2003; 3/2003; 5/2003; 6/2003; 8/2004;1/2006)
Technique et architecture9 464/2003; 467/2003; 470/2004)
The Architectural Review ( 1276/2003; 1278/2003; 1279/2003; 1281/2003; 1285/2004;
1286/2004; 1314/2006; 1317/2006; 1318/2006)
Arhitext. Arhitectura. Design.arte( 4/2003; 6/2003; 5/2004; 7/2004; 11/2004)
Arhitectura( 18/2003; 19/2003; 20/2003-2004; 21/2004; 22/2004; 25/2004; 29/2004)
A+U ( 393/2003; 394/2003; 396/2003; 399/2003; 401/2004; 404/2004; 405/2004; 409/2004;
410/2004; 425/2006)

Normative

P 118-1999 Normativ privind siguranta la foc a constructiilor


P 102-2001 Normativ privind proiectarea si executarea adaposturilorde protectie civila
NP 051-2001 Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la cerintele
persoanelor cu handicap
NP 24-1997 Normativ pentru proiectarea , executia , exploatarea si postutilizarea parcajelor
etajate pentru autoturisme.
NP 25-1997 Normativ pentru proiectarea constructiilor publice subterane

ECO TEMA

CRITERII DE COMPATIBILITATE AMBIENTALA


(PERFORMANTA ECOLOGICA)

1. ANALIZA MATERIALELOR SI A COMPONENTELOR, in cele trei secvente de


existenta a cladirii, din punct de vedere al impactului ambiental
1.1. PRE - UTILIZARE :
1.1.1.Resurse utilizate (regenerabile sau neregenerabile), 1.1.2.prelucrari, manevrari, transport,
punere in opera,
toate acestea analizate in functie de consumurile de energie si degajarile nocive (bioxid de
carbon si substante toxice)
1.2. UTILIZARE :
1.2.1. Mediu sanatos pentru utilizatori (confort fizic si fiziologic, confort psihologic). Caracteristici
fizice (higrotermica, lumina etc)
1.2.2. “Sanatatea” constructiei ca atare (durabilitate fizica, conservarea imaginii si expresiei in
timp etc). Componente perene (ce trebuie sa reziste pe intreaga durata de existenta a
constructiei) si componente temporare (de sacrificiu, “piese de schimb”)
1.2.3.
1.3. POST – UTILIZARE :
7

1.3.1. Reciclarea materialelor si a componentelor sau prelucrate din nou; probleme legate de
dezmembrarea cladirilor (de – constructie) si recuperarea componentelor.
1.3.2.Re – integrarea in mediu a materialelor ce nu se mai utilizeaza in mod direct;, probleme
de bio – degradare, de contaminare a mediului etc.

2. ANALIZA CONSTRUCTIEI PROPRIU – ZISE


2.1. CERINTE :Reducerea impactului negativ asupra mediului invecinat, zonal si global;
reducerea amprentei termice si de carbon, calitatea de “casa sanatoasa” pentru utilizatori,
pentru casa insasi (durabilitate fizica) si pentru mediul exterior (umbrirea, curentii de aer,
vegetatia ambianta etc)
2.2. CRITERII DE CONCEPTIE ARHITECTURALA: CONFORMAREA GEOMETRICA SI
CONSTRUCTIVA A VOLUMULUI SI A ANVELOPANTEI
2.2.1. Protectie termica si climatica : calitatea higrotermica a anvelopantei (rezistenta
termica a plinurilor si golurilor, difuzia vaporilor prin anvelopanta (“respiratie”);
inertie termica; reducerea sarcinii sistemelor de climatizare artificiala
2.2.2. Lumina naturala in toate spatiile ocupate de oameni; reducerea la un minimum
rezonabil al necesarului de lumina artificiala
2.2.3. control solar selective iarna – vara, pentru aport energetic direct iarna si protectie
vara;
2.2.4. ventilatie naturala controlata; minimum rezonabil necesar de ventilare mecanica
2.2.5. confort acustic
2.2.6. integrarea vegetatiei
Evitarea “sindromului cladirii bolnave” (sick building syndrome), mai ales in programul de
birouri.

Utilizarea energiei din surse regenerabile: conformare a volumului si a anvelopantei pentru


aport solar direct (pasiv); posibilitatea amplasarii de suprafete de captare heliotermice si
fotovoltaice pe suprafeteleinsorite ale anvelopantei si anturajului
Recuperarea si utilizarea apelor pluviale…..etc

Studentii se vor putea documenta in ce priveste sistemele de evaluare ambientala ce opereaza


in momentul de fata in Europa (BREEAMS, DGNB, HQE etc.), si in lume (LEED in Statele Unite
si altele). O sursa importanta este Green Bulding Council (exista si GBC Romania:
www.RoGBC.org)

BIBLIOGRAFIE RESTRANSA

- AD (Architectural Design) vol. 71, nr. 4, iulie 2001

- Feireiss, Kristin, Lukas Feireiss, editors : Architecture of Change, Sustainability and humanity
in the Built Environment, Gestalten, Berlin 2008
- Hausladen, Gerhard, Michael de saladanha, Petra Liedl, Christina Sager : Climate design,
solutions for buildings that Can Do More with Less Technology, Birkhauser, Basel 2005
- Lloyd Jones, David : Architecture and the Environment, Bioclimatic Building Design, Laurence
King, London 1998
- Ochinciuc, Cristina Victoria :Conceptul dezvoltarii durabile in arhitectura, Proiectare integratra,
Editura Universitara ion Mincu, 2002
8

- Opreanu, Mihai :Control solar in arhitectura, note de curs, Fizica constructiilor partea I, anul 4,
UAUIM
- Opreanu, Mihai : Suprafete arhitecturale in timp si in lumina