Universitatea de MedicinășiFarmacie “Gr. T.

Popa” Iași

Facultatea de Bioinginerie Medicală

Master Biotehnologii Medicale si Biomateriale Avansate

Statistici privind hepatitele in Romania

Rusu Ramona-Florentina
An 1, grupa 2
 Cuprins

 Introducere

 Ce sunt hepatitele si cum se transmite boala

 Semnele bolii

 Prevenirea hepatitelor

 Situatia in Romania

 Concluzii

 Bibliografie
Introducere

Hepatitele virale se regăsesc între primele 10 boli infecţioase letale şi reprezintă principala cauză
etiologică a cirozei şi a hepatocarcinomului. La nivel mondial, aproximativ 400 milioane de
oameni sunt afectaţi de hepatitele virale, ceea ce constituie o veritabilă „epidemie silenţioasă”. În
fiecare an, 1,4 milioane de persoane mor din cauza hepatitelor virale, 600.000 prin infecţii
hepatice cronice, cu 4.000 de decese pe zi.1 În acest context, pe 28 iulie (ziua de naştere a
profesorului Baruch Samuel Blumberg, cel care a descoperit virusul hepatitic B), Organizaţia
Mondială a Sănătăţii (OMS) marcheză Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei. În anul
2015, campania internaţională se concentrează pe prevenirea hepatitelor virale, sub sloganul:
„PREVENIREA HEPATITEI: DE TINE DEPINDE”, în condiţiile în care tratamentul parenteral
efectuat în condiţii inadecvate de siguranţă, determină 33% din infecţiile acute cu HBV (21,7
milioane de cazuri noi anual), 42% din infecţiile acute cu HCV (2 milioane de cazuri noi anual)
iar la nivel mondial, până la 40% dintre injecţii sunt încă administrate cu instrumentar reutilizabil
(procent ce ajunge la 70% în unele ţări în curs de dezvoltare). În fiecare an, 1,6 milioane de
donări sanguine sunt respinse din cauza infectării cu HBV, HCV sau HIV.1 Tot la nivel mondial,
67% din consumatorii de droguri injectabile sunt infectaţi cu HCV (în unele ţări se ajunge şi la
97%), 10 milioane au fie 1 http://worldhepatitisday.org 2 hepatită B, fie C iar 1,2 milioane au
hepatită B. În acest context, vaccinării îi revine un rol deosebit de important în prevenţia
hepatitei (cu HBV), atât în rândul populaţiei generale cât şi în rândul grupelor cu risc - persoane
încarcerate; persoane cu comportamente sexuale generatoare de risc (homosexuali, bisexuali,
heterosexuali cu parteneri multiplii); consumatori de droguri injectabile; adepţii tatuajelor,
piercing-ului; contacţii apropiaţi ai pacienţilor infectaţi; nou-născuţii proveniţi din mame cu
markeri pozitivi pentru hepatita B; turiştii ce călătoresc în ţări endemice; emigranţi din regiuni cu
prevalenţă mare; personalul medical; pacienţii supuşi transfuziilor
repetate/hemodializei/transplantului/ procedurilor medicale invazive în condiţii inadecvate de
siguranţă.

Hepatitele acute virale

Ce sunt hepatitele si cum se transmite boala?

Hepatitele sunt infectii date de tipuri diferite de virusuri. Caile de transmitere sunt:

1. Calea de transmitere fecal-orala (prin maini murdare) - specifica hepatitei acute virale de
tip A:
o prin contact direct cu persoanele infectate;
o prin folosirea in comun a obiectelor contaminate: vesela, pahare, closete, clante
etc.;
o prin alimente contaminate si apa infectata (inotul in bazinele insuficient
dezinfectate, constituie un risc important).
 2. Calea de transmitere parenterala - specifica hepatitelor acute virale de tip B si C:
o prin tratamente injectabile (in vena, in muschi) facute cu instrumentar contaminat,
nesteriliz
o prin instrumentar contaminat si nesterilizat, folosit in manichiura, pedichiura,
frizerie, acupunctura, tatuaje;
o prin transfuzii cu sange contaminat sau produse din sange contaminat (plasma,
seruri etc.);
o prin instrumentar medical (chirurgical, ginecologic, stomatologic etc.) contaminat
si nesterilizat;
o prin folosirea in comun a acelor si seringilor de catre consumatorii de droguri.
3. Calea de transmitere sexuala - specifica hepatitelor acute virale de tip B si C:
o contact sexual neprotejat cu o persoana bolnava de hepatita.

Care sunt semnele bolii?

Boala poate debuta prin:

 febra moderata, dureri musculare, rinoree (secretii nazale);

 lipsa poftei de mancare cu repulsie de alimente, greata, varsaturi, dureri in partea
superioara a abdomenului;
 dureri la nivelul articulatiilor.

Sunt frecvente oboseala pronuntata, ametelile, insomnia, nervozitatea, senzatia de rau in general
Ulterior apare icterul (galbenarea) si se produce o ameliorare subiectiva, sesizata de bolnav prin
atenuarea celorlalte fenomene. Icterul se anunta prin:

 tegumentele, ochii si mucoasele se coloreaza in galben;

 colorarea urinei, care ia aspectul de bere bruna;
 scaunele se decoloreaza;
 ficatul si splina sunt marite.

Icterul dureaza in medie patru saptamani.

Cum pot fi prevenite hepatitele?

Va puteti proteja de hepatita acuta virala prin:

 spalarea mainilor inainte de masa, dupa folosirea toaletei si ori de cate ori este nevoie;
 spalarea legumelor si fructelor inainte de a fi consumate;
 consumul apei numai din surse autorizate sanitar;
 pastrarea alimentelor in conditii corespunzatoare de temperatura, la frigider (0-4C), ferite
de contactul cu insecte si rozatoare;
 igiena toaletelor;
 distrugerea mustelor, gandacilor si rozatoarelor;
 folosirea numai a seringilor de unica folosinta;
  sterilizarea instrumentarului medical, si a celui de manichiura, pedichiura, frizerie, tatuaje
etc.;
 indepartarea la timp a deseurilor menajere.

Situaţia din România

Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, în 2013,

incidenţa hepatitei virale tip A a fost de 20,08 la 100.000 de locuitori, cu 2,58% mai mare faţă de
2012. 15 Din 2011 trendul cunoaşte o nouă evoluţie ascendentă, aşa cum se observă din figura 1:
În 2013 s-au înregistrat şi 58 de focare (cu 1.333 de cazuri), în special în rândul populaţiei rrome.
Distribuţia geografică indică o concentrare mai mare a cazurilor de HAV în judeţul Mureş (93,48
la 100.000 locuitori), urmat şi de alte judeţe – Harghita, Neamţ, Vrancea, Tulcea, Constanţa,
Călăraşi.
În anul 2014, s-a înregistrat în sistemul naţional de supraveghere un număr de 583 cazuri de
hepatite virale tip B şi C, cu 12% mai puţine faţă de anul 2013.

Au intrat în sistemul naţional de supraveghere 275 cazuri de HBV (91% acute şi 9% în stadiu
cronic), 104 cazuri de HCV (81% acute şi 19% cronice), restul de 204 de cazuri fiind hepatite
virale „neclasificate” ce nu au corespuns definiţiilor de caz.

Distribuţia geografică este evidenţiată în următoarele grafice:

HBV acută a fost mai frecvent raportată la sexul masculin şi grupa de vârstă 25- 34 ani, iar
incidenţele HCV acută au fost cele mai ridicate la femeile de peste 65 de ani şi la bărbaţii cu
vârsta între 55 şi 64 de ani. Pentru hepatita virală acută B, pe primul loc s-a situat transmiterea
nosocomială (13,7%), în special prin tratamente stomatologice, urmată de cea heterosexuală cu
4,8%. În cazurile de HBV cronice, transmiterea heterosexuală a fost cea mai menţionată (15,4%).
Pentru hepatita virală C, frecvenţa cea mai ridicată a înregistrat-o transmiterea 12 nosocomială
(39,3%), urmată de transmiterea heterosexuală (3,6%). S-au înregistrat 5 decese prin HBV acută
(rata de fatalitate 2%), respectiv 5 decese prin HCV cronică. Tot în 2014 s-au prezentat
rezultatele studiului sero-epidemiologic de prevalenţă pentru infecţia cu virus hepatitic B şi virus
hepatitic C, desfăşurat în 2013, cu 3.266 probe de ser, provenite de la pacienţi spitalizaţi cu alte
afecţiuni decât cele din sfera hepatobilio-pancreatică. 27,9% din populaţia Romaniei are Ac anti-
HBc pozitivi (dovada trecerii prin infecţia cu HBV) şi 4,2% este purtătoare de AgHBs, valoare
care menţine România în categoria ţărilor cu prevalenţă ridicată pentru infecţia cu HBV. 64,1%
din populaţia României are protecţie cumulativă, indiferent de titru, conferită de trecerea naturală
prin infecţie sau prin vaccinare, iar 38,6% are dovada imunităţii post-vaccinale (indiferent de
titru). 5,6% din populaţia României are Ac anti-HCV pozitivi, ceea ce ne menţine în grupa ţărilor
cu prevalenţă ridicată pentru HCV, iar 2,8% are dovada trecerii prin infecţie şi cu HBV şi cu
HCV. 17 În urma analizei acestor date se recomandă: respectarea calendarului naţional de
vaccinare; asigurarea continuităţii tipului de produs vaccinal; realizarea unei acoperiri
vaccinale optime de minim 95% pentru vaccinul antihepatită B (în 2014, acoperirea vaccinală
raportată la numărul de născuţi vii ai cohortei cu 3 doze a fost de 79,4 % la 12 luni şi 86,0% la 24
luni); 18 controlul posibilelor căi de transmitere prin intensificarea activităţilor de Sănătate
Publică (promovarea vaccinării inclusiv la vârsta adultă, a sexului protejat şi a partenerului unic),
supravegherea infecţiilor nosocomiale şi continuarea programului de schimb de seringi pentru
utilizatorii de droguri pe cale intra-venoasă; Ameliorarea supravegherii epidemiologice, prin
implementarea definiţiei de caz şi aplicarea măsurilor de sănătate publică bazate pe dovezi;
Desfăşurarea unui studiu care să explice prevalenţa semnificativ statistic mai ridicată a Ac anti-
HCV pozitivi la femeile de peste 65 ani, comparativ cu cele din grupa de vârstă 45-64 ani.17 În
Ordinul nr. 386/31.03.2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor
naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016, se instituie o nouă schemă pentru
vaccinarea antihepatită B cu 4 doze - în primele 24 h după naştere cu vaccin monovalent,
respectiv la 2, 4, 11 luni ca şi componente a vaccinării hexavalente.19 În acest fel ne alăturăm
altor ţări europene care prevăd 4 doze de vaccin antihepatitic B în Calendarul naţional de
vaccinări obligatorii, cum sunt Croaţia, Cehia, Germania, Belgia, Olanda, Letonia.

Concluzii

Hepatitele virale cu transmitere parenterală continuă să afecteze miliarde de persoane la nivel
mondial, cu reducerea importantă a speranţei de viaţă prin evoluţia spre ciroză şi carcinom
hepatocelular; Posibilitatea de evoluţie asimptomatică întârzie diagnosticarea şi tratarea
acestora, cu creşterea numărului de surse şi conturarea unei “epidemii silenţioase”; Hepatitele
virale cu transmitere parenterală afectează preponderent grupele de vârstă active (cele acute –
între 25 şi 44 de ani iar cele cronice se pot întinde la grupa 45-54 ani, respectiv 55-64 ani), ceea
ce intensifică consecinţele economice; Reprezintă patologii profesionale de prim rang în rândul
personalului medical; Deşi s-au înregistrat progrese vizibile – introducerea testelor rapide
pentru screening, noi tratamente eficace pentru HCV (90-95% rată de vindecare), inclusiv
posibilitatea de transplant hepatic pentru pacienţii cu ciroză/ hepatocarcinom, ele nu sunt
accesibile în multe state cu resurse financiare limitate; De aceea accentul trebuie pus pe
profilaxie, cu atât mai mult cu cât există prevenţie specifică pentru HAV şi HBV, prin produse
vaccinale eficiente şi sigure; Sistemul de supraveghere necesită ameliorări, pentru a reduce
subraportarea şi a permite compararea datelor; Măsurile preventive nespecifice - ameliorarea
condiţiilor de sanitaţie, asigurarea potabilităţii apei, a igienei alimentare, respectarea regulilor
de igienă personală şi colectivă, implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului
parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale, reduc impactul hepatitelor virale asupra
sănătăţii publice; Pentru obţinerea acestor deziderate, se impun activităţi susţinute de promovare
a sănătăţii atât în populaţia generală cât şi în grupele cu risc.
Bibliografie

1. http://worldhepatitisday.org

2. WHO. Hepatitis A, Fact sheet N°328, disponibil pe

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs328/en/

3. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-3-estimated-prevalence-hepatitis-a-large.png

4. WHO. Hepatitis E. Fact sheet N°280, disponibil pe

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs280/en/

5. http://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2014/chapter-3-infectious-diseases-related-to-
travel/hepatitis-e

6. WHO. Hepatitis B. Fact sheet N°204, disponibil pe

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs204/en/

7. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/map3-4-prevalence-chronic-infection-hepatitis-b-
large.png

8. WHO. Hepatitis C. Fact sheet N°164, disponibil pe

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs164/en/

9. http://wwwnc.cdc.gov/travel/images/maps3-5-prevalence-chronic-hepatitis-c-large.png

10. ECDC. Annual epidemiological report Food-and waterborne diseases and zoonoses 2014,
disponibil pe http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ food-waterborne-diseases-
annual-epidemiologicalreport-2014.pdf 11. ECDC. Outbreak of hepatitis A in EU/EEA
countries, Stockholm,

11 April 2014, disponibil pe http://www.ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/ROA-

Hepatitis%20A%20virusItaly%20Ireland%20Netherlands%20Norway%20France%20Germany
%20Sweden%20United%20Kingdo m%20-%20final.pdf