Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCM C.04.03-2015 New PDF
NCM C.04.03-2015 New PDF
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
C.04.03
EXIGENŢE FUNCŢIONALE
NCM C.04.03:2015
EDIŢIE OFICIALĂ
Exigenţe funcţionale
Cuvinte cheie: învelitori, fundaţie sub acoperiş, învelitori inversiune, material în suluri , grătar de şipci,
film de difuzie, ţiglă, plăci ondulate, materiale în foi, placă de învelitoare de acoperire, membrane PVC,
membrane TPO, barieră de vapori
Preambul
II
NCM C.04.03:2015
Introducere
Prezentul normativ în construcţii NCM C.04.03-2014 „Învelitori. Norme de proiectare” este destinat
pentru utilizare pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de soluţii, care satisfac cerinţelor pentru
proiectare şi executare a acoperişurilor la clădirile noi ce se construiesc, precum şi la acoperişurile
clădirilor existente din materiale polimerice bituminoase. În aceste condiţii se utilizează cele mai
avansate atingeri din domenii tehnologice de amenajare a acoperişurilor din materiale efective şi de
calitate înaltă.
La proiectarea învelitorilor, cu excepţia acestor reguli, trebuie respectate cerinţele din normele
existente pentru proiectarea clădirilor şi construcţiilor, tehnicii securităţii şi reglementările de protecţie
a muncii.
III
NCM C.04.03:2015
Cuprins
1 Domeniu de aplicare………………………………………………………………………………………. 1
2 Referinţe normative………………………………………………………………………………………...
1
3 Termeni şi definiţii …………………………………………………………………………………………. 2
4 Prevederi generale ………………………………………………………………………………...……… 4
5 Învelitori în rulouri şi din mastic ………………………………………………………..……………..….. 7
6 Învelitori din materiale în bucăţi şi foi ondulate …………………………………………………..…….. 11
7 Învelitori din foi metalice.………………………………………………………………………………….. 16
8 Învelitori din panouri cu jgheaburi din beton armat …………………………………..………….......... 18
9 Evacuarea apei de pe învelitori şi reţinerea zăpezii ………………………………………..…………. 18
Anexa A (informativă) Calculul capacitaţii de uscare a sistemelor de canalele de ventilare şi ţevilor
de aerisire a acoperişurilor combinate ale clădirilor …………………………… 20
Anexa B (informativă) Acoperiş cu învelitori în rulouri şi din mastic……………………………………… 27
Anexa C (informativă) Elemente ale covorului învelitoare din materiale în rulouri şi din mastic ……. 28
Anexa D (informativă) Calculul covorului de învelitoare la sarcina de vînt ……………………………. 31
Anexa E (informativă) Exemple soluţii pentru piesele învelitorilor din materiale în rulouri şi din
mastic ………………………………………………………………………………. 36
Anexa F (informativă) Acoperiş cu învelitoare din materiale în bucăţi şi foi ondulate ……………….. 42
Anexa G (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă de ciment şi nisip …… 44
Anexa H (informativă) Exemplu de calcul al pasului grătarului din şipci şi al lungimii învelitorii din
ţiglă de ciment şi mortar ………………………………………………………….. 48
Anexa I (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă bituminoasă …………… 51
Anexa J (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din plăci ………………………..... 53
Anexa K (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din foi ondulate …………………. 55
Anexa L (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din ţiglă metalică ……………….. 60
Anexa M (informativă) Acoperişuri cu învelitoare din foi metalice ……………………………………… 66
Anexa N (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din tablă metalică ………………. 68
Anexa O (informativă) Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din panouri jgheab din beton
armat ……………………………………………………………………................. 71
Traducerea autentică a documentului în limba rusă …………………………………………………………. 72
IV
NCM C.04.03:2015
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Exigenţe funcţionale
Învelitori. Norme de proiectare
Функциональные требования
Кровли. Нормы проектирования
Functional requirements
Roof. Norms of designing
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentele norme și refuli se referă la proiectarea învelitorilor din:
- mastic cu strat armat, din foi de crisotil - ciment, ciment fibros şi foi bituminoase ondulate;
- plăci plate din crisotil - ciment, materiale compozite, ciment cu fibră şi de şist;
- tablă de oţel zincat, cupru, zinc - titan, aluminiu, tablă trapezoidală metalică, ţiglă metalică;
1.2 Posibilitatea folosirii altor materiale similare trebuie să fie confirmată în modul stabilit de legis-
laţia Republicii Moldova, în domeniul reglementării tehnice.
2 Referinţe normative
În textul prezentului normativ se fac referinţe la următoarele documente normative:
1
NCM C.04.03:2015
3 Termeni şi definiţii
În textul prezentului document normativ, se aplică următorii temeni şi definiţiile acestora:
3.1 Acoperiş: element de сonstrucţie care închide la partea superioară a clădirii pentru proteja
încăperile împotriva acţiunilor factorilor climatici exteriori. În cazul în care existenţă un spaţiu (circulabil
sau semicirculabil) deasupra planşeului etajului superior, acoperirea se numeşte acoperiş cu pod.
Acoperişul constă din învelitoare, suport, termoizolaţie, strat hidroizolant sub învelitoare, barieră de
vapori şi structură portantă (plăci din beton armat, astereală profilată etc);
3.2 Suport: suprafaţa termoizolaţiei plăcilor sau şapelor portante, pe care se aşază straturile
covorului hidroizolant (în rulouri sau din mastic), sau elemente de şarpantă, grătar din şipci,
contragrătar din şipci, astereală continuă, peste care se instalează învelitoarea din materiale în bucăţi,
ondulate sau tablă;
2
NCM C.04.03:2015
3.4 Contragrătar din şipci: suport pentru învelitori din materiale în foi, foi ondulate şi materiale în
bucăţi, ce constă din blocuri prismatice din lemn sau scînduri aşezate de-a curmezişul grătarului din
şipci;
3.5 Covor hidroizolant principal (în rulouri şi de mastic): straturi de materiale în rulouri pentru
învelitori sau straturi de mastic, inclusiv armate, succesiv aşezate pe suportul învelitorii;
3.6 Covor hidroizolant suplimentar (în rulouri şi de mastic): straturi de materiale în rulouri
pentru învelitori sau straturi de mastic inclusiv armate cu materiale din fibră de sticlă, executate pentru
consolidarea covorului principal hidroizolant în dolii, pe sectoarele cornişei, în locurile de intersecţie cu
pereţii, puţuri şi alte elemente constructive;
3.7 Dolie: jgheab înclinat de acumulare a apei, format prin intersecţia a două pante de acoperiş;
3.9 Grătar din şipci: suport pentru învelitori executate din material în foi, ondulate sau în bucăţi,
alcătuit din căpriori, din blocuri prismatice de lemn sau scînduri, aranjate paralel pe pantă;
3.11 Mostră de învelitoare: semifabricat din una sau două foi de tablă de oţel cu îndoire pe lateral;
3.12 Învelitoare: element superior al acoperişului, care protejează clădirea de contra pătrunderii
precipitaţiilor atmosferice, cuprizînd materialul pentru învelitori, suportul învelitorii, accesoriile pentru
asigurarea aerisirii, joncţiuniilor, circulaţiei şi exploatării în siguranţă, reţinerea zăpezii etc.;
3.14 Învelitoare din mastic: învelitoare din cîteva straturi de materiale armate din mastic;
3.15 Învelitoare exploatabilă: învelitoare special dotată cu strat de protecţie (astereală de lucru),
destinată pentru folosire în calitate de zonă pentru odihnă, amplasare a terenurilor sportive, bazinelor,
autoparcajelor, terenurilor pentru aterizarea elicopterelor etc., şi prevăzută pentru aflarea oamenilor,
nelegată de deservirea periodică a sistemelor edilitare ale clădirii;
3.17 Lucarnă: fereastră pe panta acoperişului, destinată pentru iluminarea şi ventilarea încăperilor
din pod;
3.18 Mansardă: încăpere în pod sub acoperiş abrupt, folosită pentru locuire sau în scopuri de
gospodărie;
3.19 Membrană: covor de acoperire impermeabil la apă, deseori monostrat, executat din material
polimeric pentru învelitori, lipit, fixat mecanic sau aşezat liber pe substratul învelitorii cu sarcină
suplimentară ulterioară;
3.20 Panta învelitorii: raportul dintre înclinarea unei porţiuni a învelitorii şi lungimea acesteia,
exprimat printr-o mărime relativă în procente (%) sau în grade (°); unghiul dintre linia cea mai mare a
pantei acoperişului şi proiecţia sa pe plan orizontal;
3.21 Peliculă de difuzie: peliculă permeabilă la abur, dar impermeabilă la apă, aşezată sub
învelitori din foi ondulate, materiale în bucăţi, din material în foi cu crearea unui sau a două spaţii
(canale) de ventilaţie şi care asigură evacuarea condensatului sau a apei de ploaie sau zăpadă, care
a pătruns sub învelitoare;
3
NCM C.04.03:2015
3.22 Strat de protecţie: element al învelitorii, care protejează covorul hidroizolant principal contra
deteriorărilor mecanice, acţiunii directe a factorilor atmosferici, radiaţiei solare şi propagării focului pe
suprafaţa învelitorii;
3.23 Şapă: strat monolit sau prefabricat din material rezistent, executat pentru nivelarea stratului
situat mai jos sau pentru formarea pantei.
4 Prevederi generale
4.1 Prezentele norme și reguli trebuie respectate la proiectarea învelitorilor la clădiri şi construcţii
speciale cu diverse destnaţii pentru a asigura cerinţele privind siguranţa clădirilor şi construcţiilor, sig-
uranţa antiincendiu, economisirea energiei şi eficienţa energetică.
La proiectarea învelitorilor, în afară de prezentul normativ, trebuie respectate cerinţele din normativele
existente pentru proiectarea clădirilor şi construcţiilor, tehnica securităţii şi reglementările de protecţie
a muncii.
4.2 Materiale folosite pentru învelitori şi suport pentru învelitori, trebuie să corespundă cerinţelor
documentelor în vigoare în domeniul standardizării.
4.3 Pantele preferabile ale învelitorilor în funcţie de materialele utilizate sunt prezentate în tabelul
1; în dolii panta învelitorilor se adoptă în funcţie de distanţa dintre pâlnii, însă nu mai puţin de 0,5 %.
Tabelul 1
Pantă, %
Învelitori
(grade)
1 În rulouri şi din mastic
1.1 Neexploatabile
1.1.1 Din bitum şi materiale bitum-polimerice în rulouri presărate cu material cu
granulaţie fină sau cu peliculă de polietilenă:
- cu un strat protector de pietriş; 1,5 - 10 (1 - 6)
- cu stratul superior de materiale în rulouri presărate cu material cu granulaţie mare 1,5 - 25**
sau cu folie metalică lipită pe material în condiţiile uzinale. (1 - 14)
1.1.2 Din mastic:
cu strat protector de pietriş; 1,5 - 10 (1 - 6)
cu strat protector acoperit cu vopsea. ≥ 1,5 (≥ 1)
1.1.3 Din materiale polimerice în rulouri ≥ 1,5 (≥ 1)
1.2 Exploatabile cu un strat protector din plăci de beton sau armate, mortar de ci-
ment-nisip, beton astfaltic cu nisip, asfalt sau cu strat de pamînt (cu sistem de spaţii 1,5 - 3,0 (1 - 2)
verzi)
1.3 Inversată 1,5 - 3,0 (1 - 2)
2 Din material în bucăţi şi foi ondulate
2.1 Din materiale în bucăţi
2.1.1 Din ţiglă:
Ciment-nisip, ceramică, polimer-ciment ≥ 40 (≥ 22)
bitum ≥ 20 (≥ 12)
4
NCM C.04.03:2015
Tabelul 1 (continuare)
Pantă, %
Învelitori
(grade)
2.1.2 Din plăci de crizotil-ciment, ardezie, compozite, ciment fibros ≥ 40 (≥ 22)
2.2 Din tablă ondulată, inclusiv tablă profilată
4.4 Învelitori din tablă ondulată, inclusiv din tablă profilată şi de oţel, din materiale în bucăţi (ţiglă,
gresie) pe materiale moderne termoizolante combinate trebuie de prevăzute cu ventilare formînd un
spaţiu între stratul de termoizolant şi învelitoare (canal de ventilare), care să comunice cu aerul
exterior pe cornişă, coamă, creastă, iar pe termoizolaţia din materiale fibroase – o membrană de
protecţie hidroeoliană.
Pentru a evita formarea de condens din direcţia podului rece, pe suprafeţele învelitorilor sus-
menţionate, trebuie să fie asigurată ventilaţiea naturală a podului prin orificiile învelitoare (creste,
coame, streaşină, lucarne, racordurile de tiraj etc), aria totală a cărora se adoptă de minimum 1/300
din aria proiecţiei orizontale a învelitorii.
Tabelul 2
Dimensi-
Înălţimea canalului de
Înălţimea canalului de Dimensiunea unea ori-
ventilare pentru evac-
Panta învelitorii, ventilare pentru orificiilor de int- ficiilor de
uarea vaporilor de umid-
grade (%) evacuarea vaporilor rare a canalului ieşire a
itate şi umedităţii de
de umiditate, mm de ventilare canalului de
construcţie, mm.
ventilare
< 5 (9) 100 250 1/100 1/200
5 - sub 25
60 150 1/200 1/400
(9 - sub 47)
25 - 45
40 100 1/300 1/600
(47 - 100)
> 45 (100) 40 50 1/400 1/800
Note:
1 Înălţimea canalului de ventilare adoptată pentru lungimea pantei de maximum de 10 m, în cazul lungimei mai mari a pantei,
înălţimea canalului se majorează cu 10 % m, sau suplimentar se prevede instalarea sistemelor de aspiraţie (conducte de
aerare).
2 Dimensiunea minimă a orificiilor de intrare ale canalului (pe sectorul cornişă) - 200 cm2 / m
3 Dimensiunea minimă a orificiilor de ieşire ale canalului (pe creastă) - 100 cm2 / m
5
NCM C.04.03:2015
4.6 La învelitori din foi de tablă (cu excepţia celor de aluminiu), aşezate pe astereala continuă,
între foi şi astereală trebuie prevăzută o membrana de difuzie volumică pentru evacuarea
condensatului.
4.7 Structurile portante ale acoperişului (ferme, căpriori, grătar de şipci etc.) trebuie prevăzute din
lemn, oţel sau beton, care trebuie să corespundă cu prevederile din СНиП II-23, NCM F.05.01 şi
СНиП 2.03.02. La acoperişurile termoizolate cu structuri uşoare din oţel şi pereţi subţiri (construcţii de
metal uşoare), căpriorii trebuie prevăzuţi din termoprofil pentru a îmbunătăţi proprietăţile termotehnice
ale structurii.
4.9 Pe acoperişurile clădirilor înalte (peste 75 m [1]), din cauza sarcinii mari date de vînt este
preferabilă lipirea continuă a învelitorii de suportul din materiale dense puţin poroase (şapă de
egalizare din ciment şi nisip sau şapă de asfalt, sticlă spongiosă, etc), plăcile termoizolante trebuie să
fie lipite de bariera de vapori, iar stratul de barieră de vapori - de structura portantă. Se admite
montarea liberă a învelitorii folosind ca sarcină suplimentară plăci din mortar sau strat din beton,
greutatea cărora se determină prin calcularea sarcinii date de vînt.
4.10 La proiectarea învelitorilor exploatabile, acoperişul trebuie verificat prin calculul la acţiunea
sarcinilor suplimentare date de utilaje, transport, persoane etc. în conformitate cu СНиП 2.01.07.
4.11 La învelitori cu astereală metalică portantă şi cu strat termoizolant din materialele de grupa de
combustibilitate Г2 - Г4 trebuie să fie prevăzută umplerea ondulaţiei asterelei pe lungimea de 250 mm
cu materialele de grupa de combustibilitate НГ în locurile de contact ale asterelei cu pereţii, rosturile de
deformaţie, pereţii lanternelor, şi de fiecare parte a crestei şi a doliei învelitorii. În cazul în care pentru
termoizolarea învelitorii se aplică două sau mai multe straturi de termoizolat cu indici de combustibilitate
diferită, necesitatea umplerii golurilor ondulaţiei asterelei este determinată de grupa de combustibilitate
a stratului inferior al materialului termoizolant.
4.13 La reconstrucţia acoperişului mixt (învelitoare), în cazul în care nu este posibilă păstrarea
termoizolaţiei existente privind indicatorii de rezistenţă şi umeditate, ea trebuie să fie înlocuită, în cazul
în care termoizolaţia depăşeşte umeditatea admisibilă, însă rezistenţa ei este satisfăcătoare, se
prevăd măsuri care să asigure uscarea acesteia naturală în procesul de exploatare a învelitorii.
În acest scop în stratul termoizolant şi/sau în şapă, sau în termoizolaţia suplimentară (determinate
conform NCM E.04.01) în două direcţii reciproc perpendiculare, trebuie prevăzute canale, ce
comunică cu aerul exterior prin guri de ventilaţie în cornişe, guri de ventilaţie la parapete, pereţi ai
părţilor ai clădirii, ce se înalţă deasupra învelitorii, precum şi prin guri de aerisire, instalate deasupra
locului de intersecţie a canalelor. Numărul gurilor de ventilaţie şi durata de uscare se determină prin
calcul, anexa А.
4.14 Pentru excluderea umflărturilor în învelitoare se admite să se prevadă lipirea în linie sau în
puncte a stratului inferior al învelitorii din materiale în rulouri.
6
NCM C.04.03:2015
În desenele de execuţie din partea de proiect privind construcţia trebuie să fie indicată necesitatea
elaborării măsurilor de protecţie antiincendiu, controlul asupra respectării regulilor de securitate anti-
incendiu şi a tehnicii securităţii la executarea lucrărilor de construcţii montaj.
1. membrană TPO – material hidroizolant din poliolefine termoplastice în a căror compoziţie sunt incluse adaosuri speciale, care
îmbunătăţesc proprietăţile antiincendiu, antiocsidanţi şi stabilizatori, care măresc durabilitatea membranei şi rezistenţa la razele
ultraviolete.
2. membrană PVC – material polimeric hidroizolant pe suport de clorură de polivinil (PVC) plastifiată.
5.2 Învelitorile din materiale în rulouri şi mastic pot fi executate în varianta tradiţională (cu
amplasarea covorului hidroizolant peste termoizolaţie) şi în varianta inversată (cu amplasarea
covorului hidroizolant sub termoizolaţie), anexa B.
5.3 Soluţia constructivă a acoperişului cu învelitoare în varianta inversată cuprinde: plăci din beton
armat prefabricat sau monolit, şapă din mortar ciment-nisip sau strat de pantă, de exemplu din beton
uşor, grund, covor hidroizolant, termoizolaţie monostrat, strat protector filtrant, lest din pietriş sau de
plăci din beton.
La învelitorile inversate în calitate de termoizolaţie trebuie utilizate doar plăci cu capacitate scăzută de
absorbţie a apei (minimum 0,7 % în volum în 28 zile), de exemplu, polistiren expandat extrudat.
5.4 La învelitorile exploatabile şi inversate cu strat de pamînt şi sistem de zone verzi, covorul hi-
droizolant trebuie să fie executat din materiale rezistente la putrefacţie şi deteriorare de către
rădăcinile plantelor. La învelitorile din materiale nerezistente la deterioare de către rădăcinile plantelor
trebuie prevăzut un strat antirădăcini.
5.5 Numărul straturilor covorului hidroizolant depinde de panta învelitorii, indicii de flexibilitate şi
de termorezistenţa materialului folosit şi trebuie adoptat ţinînd cont de recomandările prezentate în
tabelele C.1 ÷ C.3 anexa C.
Învelitorile din mastic se recomandă să se utilizeze preponderent în construcţia nouă cu relief complex
al acoperişului, precum şi la reparaţia învelitorilor existente.
5.6 Drept suport pentru covorul hidroizolant pot servi suprafeţele plane ale:
- plăcilor portante din beton armat, rosturile dintre ele fiind umplute cu mortar de ciment şi nisip
marca minimum 100 sau beton clasa minimum B 7,5;
- plăcilor termoizolante, care trebuie să prezinte rezistenţă la solvenţi organici (benzină, aceton
etilic, nefras etc), ale masticurilor rece şi ale masticurilor fierbinţi rezistente la acţiunea temperaturilor;
ale plăcilor termoizolante din polistiren expandat şi ale altor termoizolanţi combustibili (pot fi utilizate la
respectarea cerinţelor 5.11). Plăcile termoizolante din sticlă expandată, polistiren expandat şi plăci din
vată minerală pot avea o suprafaţă înclinată, executată în condiţii de fabrică şi care asigură panta co-
vorului hidroizolant;
- termoizolaţiilor monolite din beton uşor, precum şi ale materialelor pe bază de lianţi din ciment
7
NCM C.04.03:2015
sau bitum cu agregate efeciente de umplutură din perlit, vermiculit, granule din plastic expandat etc.;
- şapelor nivelante monolite din mortar de ciment şi nisip („amestecurilor uscate”) şi beton
asfaltic, precum şi ale şapelor prefabricate (uscate) din două foi de crizotil-ciment presate cu grosimea
de 10 mm conform GOST 18124 sau din două plăci ciment-talaş cu grosimea de 12 mm conform
GOST 26816 („sau din foi de magneziu şi sticlă”), fixate cu şuruburi astfel încît îmbinările plăcilor din
diferite straturi să nu se coincidă.
5.7 Posibilitatea folosirii termoizolantului în calitate de support pentru covorul hidroizolant (fără
aplicarea şapei nivelante) trebuie stabilită prin calcul la sarcinile ce acţionează asupra învelitorii ţinînd
cont de caracteristicile elastic ale termoizolaţiei (limită de rezistenţă, alungirea relativă, modulul de
elasticitate).
Grosimea şi armarea şapei din ciment-nisip, folosite în calitate de suprafaţă pentru utilaj, parcarea
automobilelor etc. şi turnate pe plăci de termoizolante uşoare (din vată minerală, polistiren expandat,
fibră de sticlă) se determină prin calcul ţinînd cont de caracteristicile elastic ale plăcilor de termoizo-
laţie.
5.8 Între şapa de mortar ciment-nisip şi termoizolaţia poroasă (fibroasă) trebuie să fie prevăzut un
strat despărţitor din material în rulouri, care să excludă umezirea termoizolantului în timpul executării
şapei sau deteriorarea suprafeţei termoizolantului fragil (de exemplu din sticlă spongioasă).
5.9 La şapele nivelante trebuie să fie prevăzute, rosturi de dilatare – tasare cu lăţimea de 10 mm,
ce împarte şapa din mortar ciment-nisip în sectoare de maximum 6x6 m, iar la şapa din beton asfaltic
– în sectoare de maximum 4x4 m. La acoperişurile reci cu plăci portante cu lungimea de 6 m aceste
sectoare trebuie să fie de 3x3 m.
5.10 Pe rosturile de dilatare – tasare trebuie să fie prevăzută montarea benzilor – compensatori cu
lăţimea 150 - 200 mm din materiale în rulouri cu lipire pe ambele margini pe lăţimea de 50 mm.
5.11 Plăcile termoizolante din polistiren expandat şi din alţi termoizolanţi combustibili pot fi folosite
ca suport pentru covorul hidroizolant din materiale în rulouri fără executarea şapei nivelante doar la
aşezarea liberă a materialului, în rulouri sau la utilizarea materialului autoadeziv, sau cu fixarea lui
mecanică, deoarece metoda de lipire cu foc este inadmisibilă în cazul termoizolantului combustibil.
5.12 Bariera de vapori pentru protecţia stratului termoizolant şi a suportului învelitorii împotriva
umezirii încăperilor trebuie prevăzută în conformitate cu cerinţele NCM E.04.01. Stratul barierei de
vapori trebuie să fie continuu şi impermeabil la apă. La utilizarea materialelor în rulouri îmbinările (su-
prapunerile) trebuie să fie lipite. La fixarea mecanică a învelitorii pe acoperişuri de tip К-1 и К-2 (anexa
D) aplicarea barierii de vapori din pelicula de polietilenă este interzisă; în acest caz pentru bariera de
vapori trebuie prevăzute materialele în rulouri bitum-polimer, care se îmbină prin sudare.
În locurile de contact al stratului termoizolant cu pereţi, cu pereţii lanternei, cu puţuri şi utilaje, care
trece prin acoperiş sau prin planşeul de pod, bariera de vapori trebuie să fie ridicată la o înălţime,
egală cu grosimea stratului termoizolant, iar în locurile rosturilor de deformaţie ea trebuie să fie adusă
pînă la marginile compensatorului metalic şi lipită etanş sau sudată.
5.13 La fixarea învelitorii cu elemente de fixare, pasul se determină prin calcul la sarcina dată de
vînt (anexa D). Fixarea învelitorii de aripile plăcilor din beton armat cu nervuri nu se admite, iar la
fixarea şapei monolite din mortar de ciment şi nisip sau din beton, sau de şapa prefabricată sunt
necesare datele încercărilor de smugere a elementelor de fixare.
8
NCM C.04.03:2015
5.15 Straturile suplimentare ale covorului hidroizolant din materiale în rulouri şi de mastic trebuie să
fie trecute pe suprafeţele verticale cu minimum 250 mm.
Rezistenţa la aderenţă a stratului inferior al învelitorii cu şapă şi între straturi trebuie să fie de minimum
1 кgf/сm2 (0,05 МPа).
Tabelul 3
Note:
1 Deasupra liniei – pentru lipirea materialelor în rulouri, sub linie – pentru învelitori din mastic
2 Pentru învelitori cu pantă variabilă (la acoperişuri pe segmente de ferme, arce, etc), termorezistenţa masticului trebuie adop-
tată ca pentru valoarea cea mai mare a pantei;
3 Nu se admite utilizarea masticurilor reci (pe dizolvanţi) pentru învelitori, executate pe plăci de polistiren, vată minerală, din
fibră de sticlă şi termoizolanţi compoziţi utilizînd mase plastice expandate
5.17 Pe învelitori (tip K - 1 şi K - 2, anexa D), cu pantă sub 10 % (până la 6 °) din mastic sau mate-
riale în rulouri bituminoase şi bitum-polimer presărate cu material, stratul de protecţie trebuie prevăzut
din pietriş de fracţiune 5 ÷ 10 mm сonform GOST 8268 sau din criblură cu marca de rezistenţă la
îngheţ de minimum 100, înecate în mastic. Grosimea stratului de protecţie din pietriş trebuie să fie de
10 ÷ 15 mm. La învelitori din mastic, stratul de protecţie din vopsea trebuie să fie rezistent la radiaţia
solară. În doliile unui astfel de acoperiş, pe lăţimea de 1,5 m, trebuie să fie prevăzut un strat de pro-
tecţie din pietriş.
Pentru stratul de protecţie se admite utilizarea pietrişului cu fracţiunea de 20 ÷ 40 mm, aşezat pe stra-
tul separator din geotextil în cantitate de 250 ÷ 300 g/m2.
5.18 Stratul de protecţie la învelitorile exploatabile (de tip K-3, anexa D), trebuie să fie din plăci sau
monolit, din materiale combustibile НГ, cu marca de rezistenţă la îngheţ de minimum 100, cu grosimea
de minimum de 30 mm şi rezistenţa determinată prin calcul sarcini, în conformitate cu СНиП 2.01.07,
iar în cazul învelişului de iarbă – din pămînt. În stratul de protecţie monolit al învelitorilor exploatabile
trebuie să fie prevăzute rosturi de dilatare-tasare în direcţii reciproc perpendiculare cu lăţimea sub
10 mm, la interval de maximum 1,5 m, umplute cu mastic de etanşare
5.20 La învelitorile inversate exploatabile (de tip K-4, anexa D), concepute pentru amplasarea
cafenelelor, terenurilor sportive, solariilor, locurilor de parcare, etc. stratul de protecţie trebuie prevăzut
din mortar de ciment-nisip sau beton armat monolit sau din plăci de beton pe strat de mortar de ci-
ment-nisip, sau pe suporturi speciale sau aşezate pe strat de drenare.
9
NCM C.04.03:2015
5.22 La învelitorile neexploatabile din materiale în rulouri din elastomeri şi termoplasti, executate
prin metoda de aşezare liberă trebuie prevăzut un strat de încărcare suplimentară dată de plăci sau
din pietriş, a căruia masă se determină prin calcul la sarcina dată de vânt (anexa D).
5.23 Aria maximă admisibilă a învelitorii din materiale în rulouri şi din mastic de grupa de
combustibilitate Г-2, Г-3 şi Г-4, avînd grosimea totală a covorului hidroizolant de 8 mm, fără strat de
protecţie din pietriş, precum şi aria sectoarelor, separate prin centuri (pereţi) antifoc să nu depăşească
valorile indicate în tabelul 4.
5.24 Centurile antifoc trebuie să fie executate ca straturi de protecţie a învelitorii exploatabile (5.18)
cu lăţimea de minimum de 6 m. Centurile antifoc trebuie să intersecteze suportul învelitorii (inclusiv
termoizolaţia) executat din materiale de grupa de combustibilitate Г-3 şi Г-4, pe toată grosimea aces-
tor materiale.
Tabelul 4
5.25 În locuri de trecere prin învelitoare a gurilor de scurgere interioare a apelor de ploaie, se
prevede micşorarea cu 15 - 20 mm în raza de 0,5 - 1,0 m de la nivelul covorului hidroizolant şi
recipientului de colectare a apei.
Axa gurii trebuie să se afle la distanţa de minimum 600 mm de la parapet şi de la alte ieşinduri ale
clădirii deasupra învelitorii.
5.26 În rostul de deformaţie cu compensatoare din metal trebuie să fie prevăzut tremoizolant
compresibil, de exemplu din celofibră sticloasă, în conformitate cu GOST 31309 sau din vată miner-
ală, conform GOST 21880.
5.27 La învelitorile din material rulouri de bitum şi bitum-polimer şi din mastic în locurile de
intersecţie cu suprafeţele verticale pot fi prevăzute borduri înclinate cuneiforme cu laturile de aproxi-
mati 100 mm [2], [3].
10
NCM C.04.03:2015
5.28 În locurile de intersecţie a învelitorii cu parapetul cu înălţimea sub 450 mm, straturile covorului
hidroizolant suplimentar pot fi ridicate la limita superioară a parapetului cu căptuşirea locurilor de
intersecţie cu oţel zincat pentru învelitori şi fixare cu ajutorul crampoanelor.
La învelitori din membrane TPO sau membrane din PVC, covorul hidroizolant suplimentar din aceste
materiale se admite de sudat de lăcrimar din TPO sau PVC.
5.29 La învelitori cu parapet înalt (peste 450 mm), partea superioară a paravanului de protecţie
trebuie să fie fixată cu şipcă metalică pe şuruburi autofiletante şi protejată cu izolant, iar partea
superioară a parapetului - protejată cu tablă pentru învelitori, fixată cu crampoane şi acoperită cu plăci
de parapet cu etanşarea rosturilor între ele [2], [3].
5.30 În locurile de trecere a ţevilor prin acoperiş se recomandă de prevăzut utilizarea racordurilor
din oţel cu flanşe (bucşelor din beton armat) şi etanşeizarea învelitorii în acest loc. Locurile de trecere
a ancorajului de asemenea trebuie etanşeizat. La intersecţia învelitorii cu racorduri şi ancoraje se
admit de prevăzut piese din cauciuc, iar la învelitori din membrane PVC – piese armate semifabricate
din PVC (bucşe, fitinguri) [2].
5.32 Coama învelitorii, cu o pantă de 3,0 % sau mai mult, se recomandă de a o consolida pe
lăţimea de 150 - 250 mm de fiecare parte, iar dolia – pe lăţimea de 500 - 750 mm (de la linia de
îndoire) cu un strat de covor hidroizolant suplimentar din material în rulouri sau bitum-polimer (la
învelitori din materiale în rulouri din bitum şi bitum-plomer) sau cu un strat de mastic armat (la învelitori
din mastic), în conformitate cu anexa C.
5.33 Exemple de soluţii pentru piesele învelitorilor din materiale în rulouri şi din mastic sunt
prezentate în anexa E.
6.1.1 Panta învelitorii din ţiglă depinde de forma şi modul de montare a ei (tabelul 5) [4].
Tabelul 5
11
NCM C.04.03:2015
Tabelul 5 (continuare)
6.1.2 Cerinţe suplimentare pentru învelitori din ţiglă ciment şi nisip, în dependenţă de pantă, sunt
prezentate în tabelul 6.
Tabelul 6
Învelitorile din ţiglă de ciment şi nisip pot prezenta următoarele soluţii constructive:
- grosimea termoizolaţiei este mai mică decât înălţimea căpriorilor: pelicula de difuzie
(hidroprotectoare) se amplasează cu formarea a două canale de ventilaţie (tabelul F.1, anexa F)
- grosimea termoizolării mai mare decît înălţimea căpriorilor: în cazul dat stratul suplimentar de
termoizolare poate fi amplasat mai jos, între carcasele transversale cu blocuri prismatice sau
deasupra căpriorilor între blocurile prismatice suplimentare, a căror înălţimea este egală cu grosimea
termoizolaţiei suplimentare.
6.1.3 Secţiunea şi pasul căpriorilor se stabileşte prin calcul la acţiunea sarcinii, conform
СНиП 2.01.07. Contragrătarul din şipci trebuie prevăzut din blocuri prismatice cu secţiunea de
minimum 30x50 mm.
6.1.4 Soluţia constructivă a ieşindului cornişei trebuie să asigure pătrunderea liberă a aerului în
canalele de ventilaţie ale acoperişului.
6.1.6 Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din țiglă de ciment și nisip sunt prezentate în
anexa G.
6.1.7 La proiectarea învelitorii din ţiglă de ciment și nisip se determină pasul grătarului din şipci
(lungimea pantei) şi lungimea învelitorii (anexa H)
12
NCM C.04.03:2015
6.2.1 Suport pentru învelitori din ţiglă bituminoasă serveşte astereala continuie, executată din:
- scîndură cu lambă şi uluc sau din scîndură ecarisată de răşinoase de minimum calitatea 2,
conform GOST 8486, cu umeditatea de minimum 20 %;
- furnir cu rezistenţă sporită la acţiunea apei, marca FSF (GOST 3916.2), cu umeditatea de
minimum 10 %;
6.2.2 Pasul şi secţiunea căpriorilor se determină prin calcul în dependenţă de sarcinile active.
Grosimea asterelii continuă, în dependenţă de pasul căpriorilor, se adoptă conform tabelului 7.
Tabelul 7
6.2.3 Sub covorul învelitorii din ţiglă bituminoasă trebuie prevăzut un strat subzidit din material în
rulouri, aşternut sub ţiglă pe toată suprafaţa învelitorii ce va servi drept hidroizolare suplimentară pe
pante de la 20 % (12°) pînă la 33 % (18°). Pe pante mari, stratul subzidit se prevede doar pe ieşindul
cornişei şi pe streaşina frontonului, în locurile de trecere a ţevilor, puţurilor prin învelitoare în
jgheaburile de scurgere a apei şi la intersecţia cu pereţii.
6.3.1 Învelitoarea din plăci (şist natural, ciment-fibră, crizotil-ciment, compozite) se compune din
asterală continuă de scînduri pe căpriori, strat hidroizolant din materiale în rulouri, peste care se aşază
plăcile.
6.3.2 Pentru fixarea plăcilor se utilizează cuie rezistente la coroziune (din cupru sau zincate) sau
cuie cilindrice (ştift), şuruburi pentru şist cu diametrul capului de minimum 9 mm, precum şi agrafe
antivînt.
6.3.3 Ventilaţia învelitorilor din plăci se prevede prin coame de aerisire, lucarne şi aeratori în bucăţi.
6.3.4 Se admite folosirea plăcilor de format mare pe grătarul din şipci (аnexa J). Piesele de la
intersecţia învelitorii din plăci cu pereţi, parapete şi alte elemente verticale trebuie să cuprindă
paravane metalice (de exemplu, din oţel zincat pentru învelitori, din cupru, plumb, aluminiu); în aceste
locuri se recomandă a prevedea şi un strat inferior hidroizolant.
6.4.1 Soluţiile constructive pentru învelitorile din foi ondulate, inclusiv profilate, sunt prezentate în
аnexa F, exemple de soluţii pentru piesele – în аnexele K şi L.
Foi bituminoase
13
NCM C.04.03:2015
6.4.2 Învelitori din foi bituminoase ondulate trebuie prevăzute pe pante de 20 % (12°) şi mai mari.
La pante ale învelitorii de la 10 pînă la 20 % sub foile ondulate (de la 6 pînă la 12°) trebuie să fie
prevăzută peliculă hidroizolantă.
6.4.3 Suport pentru învelitori din foi bituminoase ondulate trebuie prevăzut în dependenţă de panta
învelitorii.
La pante de la 10 la 20 % (de la 6 la 12°) trebuie prevăzută astereală continuă din scînduri sau furnir
(6.2.1); în acest caz lungimea suprapunerii longitudinale trebuie să fie egală cu circa 300 mm, iar a
celei transversale – egală cu două lungimi de undă. Îmbinările transversale între foile ondulate trebuie
etanşate cu garnitură – umplutură ce se livrează în complet cu foile.
La pante de la 20 pînă la 25 % (de la 12 la 15°) pasul grătarului din şipci trebuie adoptat egal cu circa
450 mm, suprapunerea longitudinală – circa 200 mm, cea laterală – egală cu o lungime de undă.
La pante de peste 25 % (peste 15°) pasul grătarului din şipci trebuie să fie prevăzut egal cu circa
600 mm, suprapunerea longitudinală – circa 170 mm, iar cea laterală – egală cu o lungime de undă.
6.4.4 La jgheab şi pe sectorul de cornişă grătarul din şipci sub canalul de perete se recomandă sub
formă de astereală continuă din scînduri cu lăţimea de 700 mm.
Jgheabul invelitorii poate fi prevăzut din oţel zincat pentru învelitori sau din aluminiu, foile ondulate
trebuie să-l acopere pe o lăţime de minimum 150 mm.
6.4.5 La locurile de intersecţie a învelitorii din foi ondulate cu peretele, parapetele şi cu coşul de fum
trebuie folosite piese de colţ, care se fixează cu şuruburi, trecute prin creasta undelor foii din rînd; în
acest caz pe panta aceasta se instalează suprapuse de minimum 150 mm, iar de-a curmezişul pantei
– pe minimum o lungime de undă.
6.4.6 Fixarea foilor de grinda principală din oţel sau beton armat trebuie să fie executată cu ajutorul
cîrligelor sau scoabelor de oţel zincate, iar de blocurile prismatice - cu şuruburi zincate conform
GOST 1144, GOST 1145 şi GOST 1146.
6.4.7 Elementele din oţel pentru fixarea foilor ondulate de grătarul din şipci şi grinzile principale
trebuie să fie cu protecţie anticorozivă.
Cantitatea fixărilor foilor de grătarul din şipci cu cuie sau şuruburi, pasul blocurilor prismatice ale
grătarului din şipci sau al grinzilor principale se determină prin calcul la acţiunea sarcinilor active în
conformitate cu capitolul din СНиП 2.01.07; în acest caz, trebuie să fie cel puţin 4 fixări pe foaie, iar
numărul scoabelor antivînt în rîndul cornişei – minimum 2 pe foaie.
Foi de crizotil-ciment
6.4.8 Pentru învelitori se folosesc foi de crizotil-ciment ondulate şi articole fără finisarea suprafeţei
sau vopsite.
6.4.9 Învelitorile din foi de crizotil-ciment ondulate trebuie prevăzute pe pante de 20 % (12°) şi mai
mari. La pante de la 10 pînă la 20 % (de la 6 pînă la 12°) sub foile ondulate trebuie să fie prevăzută
peliculă hidroizolantă.
6.4.10 Învelitorile pentru clădirile de locuit se prevăd din foi profil CB 40/150, (cu undă medie,
înălţimea undei - 40 mm, pasul undei – 150 mm), iar pentru clădirile inductriale – din foi profil CE
51/177 , (european mediu, înălţimea undei - 51 mm, pasul undei – 177 mm) [5].
6.4.11 De-a curmezişul pantei unda care acoperă pe marginea foii ondulate cu profil CB 40/150
trebuie să acopere unda marginii acoperite a foii, iar foaia profil СЕ 51/177 – jumătatea din lungimea
undei foii adiacente. De-a lungul pantei învelitorii suprapunerea foiilor din crizotil-ciment ondulate
trebuie să fie minimum 150 mm [5].
14
NCM C.04.03:2015
6.4.12 În calitate de suport pentru învelitori din foi din crizotil-cimnet ondulate la clădirile civile cu pod
poate servi grătarul din şipci cu secţiunea 60x60 mm. Pentru asigurarea suprapunerii longitudinale
strînse toate şipcile impare ale grătarului trebuie să aibă înălţimea de 60 mm, iar cele pare – 63 mm.
Pasul şipcilor grătarului trebuie să constituie maximum 800 mm. Pentru şipcile ale grătarului se
utilizează lemn de răşinoase conform cerinţelor NCM F.05.01.
6.4.13 Pe cornişă se recomandă de folosit şipcă cu înălţimea de 65 mm, pe coamă - două şipci de
coamă cu secţiunea 70x90 mm şi 60x100 mm, iar de-a lungul coamei - suplimentar şipci de aceeaşi
secţiune ca cele de rînd.
6.4.14 La clădirile industriale suportul pentru învelitori din foi de crizotil-ciment ondulate se folosi din
grinzi din oţel sau lemn.
6.4.15 Pentru racordarea elementelor de învelitorii din foi de crizotil-ciment ondulate se prevăd piese
fasonate (accesorii) din crizotil-ciment conform GOST 30340. În lipsa pieselor fasonate din crizotil-
ciment se admite folosirea elementelor în formă de jgheab, coamă, colţ executate din tablă zincată
subţire (inclusiv cu acoperire din polimer) sau din aliaj de aluminiu.
6.4.16 La clădiri cu lungimea peste 25 m, pentru compensarea deformărilor, în învelitori trebuie să fie
prevăzute rosturi de deformaţie, cu pasul de 12 m pentru foile din crizotil-ciment, neprotejate cu strat
rezistent la apă, şi de 24 m – pentru foile hidrofobizate şi vopsite.
6.4.17 Cerinţele faţă de elementele învelitorii din foi din crizotilciment analogice cerinţelor, prezentate
în 6.4.3 - 6.4.6.
6.4.18 Învelitori din plăci ondulate de ciment fidros trebuie prevăzute pe pante minimum 20° (36 %),
iar pe pante de 7 ÷ 20° (12 ÷ 36 %) sub placă ondulată – un strat suplimentar hidroizolant.
6.4.19 Cerinţele pentru suportul învelitorii din plăci ondulate de ciment fibros sunt similare cu
cerinţele prezentate în 6.4.11.
6.4.20 Cerinţele pentru elementele învelitorii din plăci ondulate din ciment fibros sunt similare cu
cerinţele prezentate în 6.4.3 ÷ 6.4.6, 4.612 ÷ 4.615.
6.4.21 În calitate de foi metalice pentru învelitori se prevăd profiluri din oţel cu acoperire din zinc,
aluminiu-zinc, aluminiu a pieselor, cu acoperire de protecţie şi decorativă de lac şi vopsea conform
GOST 24045, inclusiv cu acoperire anticondensat a părţii inferioare, precum şi foi metalice profilate
din aluminiu, ţiglă metalică şi ţiglă metalică compozită.
6.4.22 Învelitorile din foi metalice profilate prevăd pe pante mai mari de peste 20 % (12°); pe pante
de la 10 pînă la 20 % (6° ÷ 12°) trebuie prevăzută ermetizarea rosturilor longitudinale şi transversale
între foi sau stratul hidroizolant sub foi.
Mărimea suprapunerii foii profilate de-a lungul pantei trebuie să fie de minimum 250 mm, de-a latul
pantei – de o ondulaţie.
6.4.23 Şipcile din lemn sau grinzile metalice servesc drept suport pentru învelitorile din foi metalice
profilată.
Capacitatea portantă a suportului sub învelitori se stabileşte prin calcul la sarcini în conformitate cu
СНиП 2.01.07.
15
NCM C.04.03:2015
6.4.24 Foaia metalică profilată se fixează de grinzi cu şuruburi autofiletante cu şaibă de etanşare din
EPDM.
6.4.25 La locurile de intersecţie a învelitorii din foaie metalică profilată cu pereţi se prevăd paravane
din tablă de oţel cu acoperire din zinc sau polimer. Fixarea lor se execută cu nituri, iar între ele cu
falţuri orizontale de învelitoare. Elementele profilate de coamă şi cornişă, precum şi paravanele pentru
finisarea trecerilor prin învelitoare pot avea ”creastă” după forma secţiunii transversale a foii metalice
profilate.
6.4.26 Învelitorile din ţiglă metalică şi din ţiglă metalică compozită trebuie folosite pe pante mai mari
de 20 % (12°). Pe pante de la 10 pînă la 20 % (de la 6 pînă la 12°) sub ţigla metalică trebuie să fie
prevăzut un strat hidroizolant.
6.4.27 Astereala din scînduri ecarisate serveşte drept suport pentru învelitori din ţiglă metalică şi ţiglă
metalică compozită.
Distanţa între scîndurile grătarului din şipci depinde de pasul undei ţiglei.
6.4.28 Pe lîngă elementele principale ale cornişei, coamei, jgheabului de scurgere a apei,
învelitoarea se completează cu un set de acceesori de învelitori (garnitură de etanşare a coamei,
obturator, barieră pentru zăpadă ş.a.).
6.4.29 Pentru ventilarea învelitorii termoizolate trebuie să fie prevăzut unul sau două canale de
ventilare în dependenţă de soluţiile constructive (anexa F). Aspiraţia se efectuează prin coamă sau
conducta de aspiraţie, situată pe pantă. Soluţiile constructive pentru învelitorii din foi metalice profilate
sunt indicate în аnexa F.
6.4.30 Pe streaşina frontonului trebuie prevăzută o scîndură frontală de lemn, care trebuie să fie mai
înaltă decît grătarul din şipci cu înălţimea unei ţiglei metalice. Deasupra nodul se acoperă cu o plăcuţă
metalică contra vîntului.
6.4.31 În locul de instalare a jgheabului în dolii, în jurul coşurilor de fum, ferestrelor de la mansardă,
sub îngrădirile pe sectorul cornişelor trebuie prevăzut un suport continuu, a cărei grosime să fie egală
cu grosimea grătarului din şipci. Jgheabul se aşază printr-o suprapunere de minimum 150 mm, iar
rostul se ermetizează.
7.2 Agrafele, elementele de fixare, gurile de scurgere a apei şi ţevile, precum şi piesele de
completare pentru finisarea locurilor de intersecţie a învelitorii la elementele proeminente trebuie să fie
prevăzute din materiale conform compatibilităţii lor (tabelul M.2, anexa M). Înălţimea rampei învelitorii
la intersecţii trebuie adoptată de minimum 250 mm.
7.3 În calitate de suport pentru învelitori din tablă de oţel şi aluminiu serveşte grătarul din şipci de
lemn sau din scînduri de răşinoase conform GOST 24454.
Streaşina învelitorii din tablă de oţel şi aluminiu trebuie prevăzută sub formă de astereală continuă din
scînduri cu lăţimea de minimum 700 mm, apoi cu pasul de maximum 200 mm paralel cu streaşina –
şipcile grătarului. În acest caz grătarul din şipci trebuie să altereze cu scîndura, pe care se află falţurile
orizontale întinse ale imaginilor îmbinate. La jgheaburi grătarul trebuie prevăzut în forma de astereală
continue din scînduri cu lăţimea sub 700 mm.
16
NCM C.04.03:2015
7.4 Astereala continuă din scînduri cu grosimea de minimum 24 mm, din furnir rezistent la
acţiunea apei marca ФК (GOST 3916.2), grosimea 22 ÷ 24 mm sau din plăci aglomerate din aşchii de
lemn orientate (PAOL)sau serveşte drept suport pentru învelitori din zinc – titan şi cupru.
Capacitatea portantă a suportului pentru învelitori trebuie stabilită prin calcul la sarcinile active
conform СНиП 2.01.07.
7.5 La alegerea materialului pentru învelitori trebuie de luat în considerare indicatorii fizico-
mecanici (tabelul M.3, аnexa M). Metalele ca cuprul, aluminiul, zinc - titan, prezintă indicatori înalţi de
dilataţie liniară, de aceea compensarea dilataţiei învelitorilor trebuie prevăzută de-a lungul şi de-a latul
pantelor.
Lungimea optimă a pantei învelitorii din aceste materiale la fixarea lor cu agrafe glisante nu trebuie să
depăşeascăi 10 m. Dacă lungimea pantei depăşeşte 10 m, atunci trebuie prevăzute rosturi de
compensare, rosturi de dilatare şi agrafe lungi glisante, care se plasează de-a lungul pantei în falţuri
verticale.
7.6 Construcţia îmbinărilor transversale ale foilor (rosturile de deformaţie) şi a gurilor de scurgere
a apei depinde de panta învelitorii (аnexa N).
Zona de ampalsare a agrafelor fixe (rigide) pe suprafaţa principală a învelitorii (cu lăţimea de 3 m)
depinde de pantea ei (аnexa N).
7.7 Agrafele fixe (rigide) trebuie prevăzute pentru fixarea învelitorii în jurul elementelor
proeminente.
La lungimea jgheabului de peste 8 m îmbinarea foilor trebuie prevăzută sub formă de falţ dublu
orizontal cu strat de ermetizare.
7.8 Se admite prevederea compensatoarelor din elemente cu fîşii elastice din cauciuc sintetic.
7.9 Fixarea materialelor în foi trebuie prevăzută cu agrafe, care se fixează suport cu ajutorul
cuielor rezistente la coroziune sau cu şuruburi autofiletante.
Îmbinarea imaginiilor învelitorii de-a lungul pantei trebuie să fie executată cu falţuri duble verticale, de-
a curmezişul pantei – orizontale. La pante ale învelitorii de peste 35° se admite îmbinări de-a lungul
pantei cu falţuri de colţ verticale.
Pe suprafeţele principale ale învelitorilor cantitatea agrafelor se determină prin calcul la sarcina dată
de vînt, efortul de calcul la smulgerea agrafei circa 500 N. Pe coama învelitorii şi pe ieşinduri, pe
perimetrul clădirii cantitatea agrafelor se dublează.
7.11 Soluţii constructive pentru învelitori sunt prezentate în аnexa M (tabelul M.1), iar exemple de
soluţiile pentru piesele învelitorii – în аnexa N.
17
NCM C.04.03:2015
8.4 În panourile de friză de reazem ale pereţilor trebuie să fie prevăzute găuri de ventilaţie, cu aria
totală în fiecare perete longitudinal trebuie adosptată similar cu cerinţele pct. 4.4.
8.6 Jgheaburile din beton armat de colectare a apei – cu o singură deschidere. Nu se admite
trecerea prin fundul jghaburilor de colectare a apei conductele de ventilaţie prin aspiraţie, stîlpii radio,
antene de televiziune etc.
8.7 Pe acoperişurile cu deviere exterioară neorganizată a apei pentru îmbinarea coamei între
panourile învelitorii trebuie prevăzute rigle/şipculiţe din beton armat în formă de П (anexa O), pentru
îmbinarea panourilor învelitorii cu jgheaburile de colectare a apei cu panouri de friză de colţ -
paravane din tablă zincată, fixate cu dibluri de panourile de friză şi instalarea ulterioară a plăcii de
parapet, iar în locurile de îmbinare a panourilor învelitorii cu canalele de aerisire – paravane din tablă
zincată, fixate cu dibluri de suprafaţa verticală a canalelor de aerisire, şi pozarea între peretele
canalului şi paravanul a benzii ermetizante.
8.8 Pentru îmbinarea panourilor cu conductele de ventilaţie prin aspiraţie pot fi prevăzute
copertine din tablă zincată pentru învelitori cu inele de strîngere.
9.2 Jgheaburile de evacuare interioară organizată a apei trebuie amplasate uniform pe suprafaţa
învelitorii, pe sectoare joase, pe cel mai jos sector, în caz de necesitate se prevede o conductă de
evacuare de siguranţă cu ajutorul jgheabului de parapet (anexa E). Pe fiecare sector de învelitoare,
limitat prin pereţi (parapete) şi rosturi de deformaţie, numărul jgheaburilor, în dependenţă de
capacitatea de debit şi zona construcţiei se determină conform NCM G.03.03 şi СНиП 2.04.03, însă
ele trebuie să fie în număr de minimum două pe fiecare sector.
9.4 Unirea jgheaburilor instalate de ambele părţi ale rostului de deformaţie, cu o conductă sau cu
linia comună suspendată, se admite a prevedea cu condiţia creării în mod obligatoriu a îmbinărilor de
compensare.
9.5 La acoperişurile cu pod şi la învelitorile cu canale de aerisire racordurile de recepţie ale gurii
de scurgere a apelor de ploaie şi sectoarele de răcire a canalului pentru scurgerea apelor trebuie să
fie termoizolate şi încălzite.
9.6 La învelitorile cu astereală portantă din tablă profilată, pentru instalarea gurii de scurgere a
apelor de ploaie trebuie să fie prevăzute suporturi.
9.7 La evacuarea exterioară organizată a apei de pe învelitori distanţa între burlanele de scurgere
a apei trebuie adoptată de minimum 24 m, aria secţiunii transversale a burlanelor trebuie să fie
adoptată luînd în calculul 1,5 cm 2 la 1 m2 de arie a învelitorii.
18
NCM C.04.03:2015
9.8 Îmbinarea covorului hidroizolant cu jgheabul poate fi prevăzută cu ajutorul unei flanşei
demontabile sau nedemontabile, sau cu ajutorul unui paravan de îmbinare integrat, în acest caz
paravanul trebuie să fie compatibil cu materialul covorului hidroizolant.
9.9 Jgheaburile trebuie să fie protejate contra înfundării cu instalaţii de captare a frunzelor şi
pietrişului, iar la învelitorile-terase explotabile deasupra jgheaburilor şi pîlniilor trebuie prevăzute
grătare de drenaj demontabile (de vizitare).
9.10 Înălţimea de intersecţie a învelitorii cu uşile de ieşire pe învelitoare (acoperiş) trebuie să fie de
minimum 150 mm de la suprafaţa covorului hidroizolant, straturilor de protecţie sau a solului învelitorii
cu zone verzi.
9.11 În locurile de variaţie a înălţimilor (conductă de scurgere în cascadă) pe sectoarele joase ale
învelitorii trebuie prevăzută consolidarea învelitorii cu straturi de protecţie în conformitate cu 5.18 din
prezentul document normativ.
9.12 La învelitorile clădirilor cu panta 5 % (~ 3°) şi mai mult, evacuarea exterioară organizată şi
neorganizată (naturală) a apei trebuie prevăzute dispozitive de reţinere a zăpezii, fixate de falţurile
învelitorii (fără a le deteriora), grătarul de şipci, grinzile principale sau de elementele portante ale
învelitorii. Dispozitivele de reţinere a zăpezii se instalează pe sectorul cornişei deasupra peretelui
portant (0,6 – 1,0 m de la ieşindul cornişei), mai sus de ferestrele de mansardă, precum şi, în caz de
necesitate, pe alte sectoare ale acoperiţului.
9.13 La utilizarea dispozitivelor tubulare de reţinere a zăpezii sub ele se prevede un grătar continuu
din şipci. Distanţa între consolele de reazem se determină în dependenţă de sarcina dată de zăpadă
în zona construcţiei şi de panta învelitorii.
La folosirea dispozitivelor locale de reţinere a zăpezii, schema amplasării lor depinde de tipul şi panta
învelitorii, se prezintă de către producătorul acestor elemente.
9.14 Pentru a evita formarea dopurilor de gheaţă şi a ţurţurilor în sistemul de evacuare a apei,
precum şi a îngrămădirii de zăpadă şi a stratului de gheaţă superficial în jgheaburi şi pe cornişă,
trebuie prevăzută instalarea pe învelitoare a unui sistem din cabluri contra acoperirii cu gheaţă.
19
NCM C.04.03:2015
Anexa A
(informativă)
В1i – conţinutul efectiv de umeditate al aerului, la intrarea în canal la temperatura ti şi media pentru
această lună a conţinutului de umeditate relativă al aerului exterior, g/m3;
В2i – conţinutului de umeditate al aerului, la ieşire din canal, la temperatura ti, g/m3;
τi – durata lunii, с;
1,168Eк
B2i , (A.2)
tкс 273
În care Ек – elasticitatea maximă a aburului la ieşirea aerului din canale, Pa se calculează conform tcк
(a se vedea tabelul valorilor elasticităţii aburului în CP E.04.05;
kв tв kнtнс
tкс , (A.3)
kв k н
kв, kн – coeficienţii de transmisie termică ai părţilor de acoperiş mai jos şi mai sus de centrul secţiunii
canalului, W/(m2·°k);
tcн – temperatura medie lunară a aerului extern ţinînd cont de radiaţia solară, se calculează cu formula
A.M. Şclover luînd în calcul transparenţa atmosferei [9]
J рад ψ
tнc tн , (A.4)
н
20
NCM C.04.03:2015
1,168ен
B1i , (A.5)
tн 273
În care ен – elasticitatea medie a aburului aerului extern pentru luna dată, Pа.
Umeditatea gravimetrică a betonului celular cu densitatea iniţială ~ 400 kg/m3 pe unele sectoare ale
acoperişului constitue 22, 30 şi 40 % la valoarea normativă 12 %.
Conţinutului de umeditate în stratul de beton celular cu grosimea 100 mm, umeditate gravimetrică
22 % constitue 400·0,1·0,22 = 8,8 kg/m 2, conţinutul de umeditate admisibil (ω = 12 %) - 4,8 kg/m2. Prin
urmare, cantitatea de umiditate supranormativă va fi de 8,8 - 4,8 = 4 kg/m2, pentru umeditatea
betonului celular 30 % - 7,2 kg/m2, iar pentru umeditatea betonului celular 40 % - 1,2 kg/m2.
S-a decis înlăturarea învelitorii vechi multistrat, repararea şapei, tremoizolarea suplimentară a
acoperişului cu două straturi de plăci din vată minerală. Plăcile să se distanţeze formînd canale de
ventilare cu lăţimea 100 mm la fiecare 1,1 m şi canale de difuzie cu lăţimea 50 mm la fiecare 550 mm
de-a curmezişul pantelor; pe plăcile de termoizolant de aşezat şapă prefabricată din plăci aglomerate
din fibrociment (δ = 12 mm) (figurile A.1 şi A.2).
1 – covor de învelitoare nou; 2 – şapă prefabricată din plăci aglomerate din fibrociment; 3 – plăci din
vată minerală; 4 – canale de ventilare; 5 – şapă existentă din mortar ciment-nisip; 6 – beton celular
umezit
21
NCM C.04.03:2015
A.3 Există două variante de soluţii constructive pentru uscarea termoizolantului umezit:
Varianta 1
1 – parapet; 2 – copertină; 3 – canal sau strat izolator de aer pentru ventilare; 4 – partea superioară a
acoperişului; 5 – partea inferioară a acoperişului; 6 – perete; 7 – direcţia de circulaţie a aerului
Viteza circulaţiei aerului în canal pentru fiecare din п luni se determină cu formula E.I. Retter [10]
k1 k2
vi Vi , (A.6)
L
Л 1
d
Vi
În care - viteza medie ponderată a vîntului, m/s, la înălţimea 10 m pentru fiecare lună de vară
[11].
22
NCM C.04.03:2015
k1, k2 – coeficienţii aerodinamici la intrarea în canal şi la ieşire sunt prezentaţi în tabelul В.1. Pentru
exemplul nostru k1 - k2 = 0,3.
Dacă înălţimea clădirii este mai mare sau mai mică de 10 m, viteza de circulaţie aerului în canal se
0,2
H
V'i Vi , (A. 6’)
10
În care
V 'i - viteza medie a vîntului, m/sec, la înălţimea 10<H>10 m pentru fiecare lună de vară;
Tabelul A.1
Coeficienţii aerodinamici la
Direcţia vîntului, grade Notaţie 3<S/Ho<6 6<S/Ho<25
L/Ho L/Ho
1 2 3 4 6 8
90° k1 +0,6 +0,6 +0,6 +0,5 +0,5 +0,5
k2 -0,6 -0,2 -0,15 -0,15 -0,1 -0,05
k1 +0,2 +0,2 +0,2 +0,2 +0,2 +0,2
45°
k2 -0,8 -0,6 -0,3 -0,1 -0,1 -0,1
S – lungimea clădirilor, m; Нo – înălţimea clădirii de la nivelul solului pînă la partea superioară a
copertinei, m; L – lăţimea clădirii, lungimea canalelor de ventilare, m
1
Л 0,11 0,25 , (A.7)
10 90
4
Таbelul A.2 - Rugozitatea absolută pentru principalele materiale utilizate la executarea aco-
perişulor ventilate
23
NCM C.04.03:2015
2ab
d (A.9)
ab
La secţiunea canalului: а = 0,1 m şi b - 0,05 m obţinem d = 0,067 m.
0, 0006 0, 006
0, 0493
2 0, 067
1
Л 0,11 0, 04930,25 0, 054
0, 0493 104 90
În acest caz
Viteza medie de circulaţie a aerului în canalul de ventilare, în perioada vară, calculată cu formula
(A.6), constitue 0,23 m/s.
Rezultatele calculelor pentru cantitatea de umeditate, g/m2 evacuată din stratul termoizolant prin
canalele de ventilaţie în decursul 1 sezon estival, sunt prezentate în tabelul A.3.
Tabelul A.3
Calculăm timpul Т, necesar pentru uscarea termoizolaţiei, ţinînd cont de umeditatea existentă în ter-
moizolant şi de umiditate tehnologică posibilă la executarea termoizolaţiei. Pentru acesta, drept sursă
de umeditate considerăm o ploaie cu durata de 20 minute Q20 cu probabilitatea intensităţii maxime
50%, luînd în calcul suprafaţa relativ mică de acoperire şi raportul dintre latirile clădirii în plan. De ex-
emplu, la Q20= 80 l/s ha (or. Moscova) umeditatea suplimentară a termoizolaţiei poate constitui
0,5·0,12·80 = 4,8 kg/m2.
Timpul Т pe timp de vară, ţinînd cont de acţiunea radiaţiei solare, în decursul căreia umeditatea bet-
onului celular şi termoizolaţiei din vată minerală vor atinge valorea normativă, va constitui:
24
NCM C.04.03:2015
Varianta 2
În imposibilitatea executării parapetului conform schemei, reprezentate în figura A.3, deasupra locur-
ilor de intersecţie a canalelor de ventilare şi difuzie se instalează aeratoare de învelitori, al căror
număr şi diametru se determină prin calcul. Pe figura A.4 este prezentat planul învelitorii clădirii exam-
inate şi exemplul de instalare a aeratoarelor (figura A.5)
Fig. A.5 – Exemplu de instalare a aeratorului de învelitoare (racord de ventilare) deasupra canalului
100 mm
1 – obturator din material plastic; 2 – strat suplimentar al covorului hidroizolant; 3 – strat principal al
covrului; 4 – şapă prefabricată din plăci aglomerate din fibrociment; 5 – plăci din vată minerală; 6 –
şapă de egalizare turnată pe loc(existentă); 7 – beton celular umezit; 8 – placă portantă din beton
armat; 9 – canal de ventilare; 10 – aerator Ø 100 mm.
25
NCM C.04.03:2015
diametru în toate direcţiile vîntului cu viteza de 2 - 5 m/s apare o diferenţă de presiune ΔР, ce
constituie 0,12 – 0,14 kg/cm 2, avînd ca rezultat circulaţia aerului în canalele de ventilare. În acest caz,
viteza de circulaţie a aerului în canal se determină cu formula (A.10). Dacă înălţimea clădirii este mai
mare sau mai mică de 10 m, viteza de circulaţie a aerului în canal se determină după formula (A.6),
P
v , (A.10)
cp L
Л 1
2g d
353 t 2tкc o
cp , кг/м3 ; tк н , C;
tк 273 3
La înlocuirea datelor iniţiale în formula (A.10), viteza de circulaţie a aerului în canalele de ventilare
este de 0,11 m/s, iar cantitatea de umiditate, evacuată din termoizolant pentru 1 sezon de vara este
prezentată în tabelul A.4.
Tabelul A.4
Deoarece viteza de circulaţie a aerului în canalele de ventilare şi cantitatea de umeditate evacuată din
termoizolant într-un sezon cald este de 2 ori mai mic, decît în soluţia constructivă precedentă (figura
A.3 şi tabelul A.3), timpul de uscare Т în sezonul cald va constitui:
În primele luni de iarnă de uscare, de regulă, are loc trecerea activă a umedităţii din betonul celular în
plăcile din vată minerală şi redistribuirea conţinutului de umeditate a termoizolanţilor pe suprafaţa
acoperişului. În cazul în care suprapunerile materialelor în rulouri impermiabile la abur au fost
executate suficient sau corect şi îmbinările plăcilor portante sau ale tablelor profilate nu au fost bine
ermetizate, scurgerile de scurtă durată pot să apară acolo unde nu erau pînă la începutul uscării. În al
doilea sezon rece aceste scurgeri de regulă lipsesc.
26
NCM C.04.03:2015
Anexa B
(informativă)
27
NCM C.04.03:2015
Anexa C
(informativă)
28
NCM C.04.03:2015
29
NCM C.04.03:2015
30
NCM C.04.03:2015
Anexa D
(informativă)
D.1 Condiţiile de calcul ale covorului de învelitoare la sarcina dată de vînt depind de modul
montării (fig. D.1), din care fac parte: lipirea totală a tuturor straturilor covorului; lipirea parţială (în
puncte sau în benzi 25 - 35 %); fixarea mecanică a stratului inferior al covorului în locurile de
suprapunere a benzilor de material în rulouri şi montarea liberă a covorului cu sarcină suplimentară.
D.2 Cel mai sigur mod de fixare a covorului de învelitoare este lipirea lui strînsă pe toată suprafaţa
suportului dens (puţin poros) învelitorii (de exemplu, din beton asfaltic, mortar ciment-nisip sau beton).
Şi în acest caz sarcina dată de vînt W, N/m2, nu trebuie să depăşească valoarea aderenţei covorului
de învelitoare la suport, sub învelitoare şi între straturi Qa, N/m2, deci trebuie respectată condiţia.
W < Qa (D.1)
Dacă la lipirea materialului de învelitoare pe suport fibros, ruperea are loc pe materialul fibros (rupere
de coeziune), atunci sarcina dată de vînt în acest caz nu trebuie să depăşească rezistenţa materialului
fibros la întindere (dilatare) Рр, N/m2.
25
W Qa , т.е. W 0, 25Qa ; (D.3)
100
25
W Pp , т.е. W 0, 25Pp ; (D.4)
100
D.4 La montarea liberă a covorului de învelitoare (cu lipirea rosturilor) cu sarcină suplimentară,
aceasta din urmă se alege astfel încît greutatea ei Рп, N/m2, să depăşească valoarea sarcinii date de
vînt.
31
NCM C.04.03:2015
D.5 Calculul pasului elementelor de fixare la învelitoare monostrat fixată mecanic. Examinăm
sectorul de cornişă al acoperişului, la care deasupra covorul învelitoarei se creează o presiune
negativă, adică o forţă de ridicare (СНиП 2.01.07), ce duce la deformarea covorului. Notăm prin b
lăţimea benzilor de material în rulouri, distanţa între elementele de fixare - prin lk,, iar înălţimea de
ridicare a covorului de învelitoare – prin h (fig. D.2).
Fig. D.2 – Planul sectorului de covor de învelitoare (a) şi schema de deformare a covorului (b şi c)
Admitem covorul de învelitoare în secţiune sub forma unui fir cu lăţimea de 5 cm, prins la capete şi
supus sarcinei date de vînt distribuite q (fig. F.3), obţinem, că efortul longitudinal N constă din îm-
pingerea H (component orizontală) şi forţa transversală Q (componenta verticală) egală cu
N H 2 Q2 . (D.6)
Forţa de ridicare tinde să smulgă banda extremă de sub elementele de fixare în punctele K şi M (fig.
D.3) şi banda vecină în punctul L, precum şi să deplaseze pe suprapunerea lipită banda vecină în
punctul M. În toate punctele de fixare a benzilor de material în rulouri acţionează o forţă de smulgere a
elementului de fixare.
32
NCM C.04.03:2015
Pentru construirea liniei de ridicare a firului se foloseşte regula de construire a epurei momentelor
pentru grindă. În orice secţiune C
Mc
h , (D.7)
Ус
În care Мс – moment de grindă în secţiunea С;
3bD
H , (D.8)
4h
в
2 qb2 q 2b3
unde D Mqd x qb
о
3 8 12
Atunci,
3bq 2b3
2
H 12 qb ; (D.9)
4h 8h
Q = 0,5qb. (D.10)
W
H ; (D.11)
8h
Q = 0,5W. (D.12)
Înălţimea de ridicare a curbei de echilibru a firului se ia din triunghiul dreptunhiular КОС (fig. F.3),
adoptînd КС = КО + Δl, în care КО = 0,5 m, iar Δl – alunecarea materialului în rulouri la încălzire în
perioada caldă, egală cu 0,01 m, pornind de la indicatorul normativ al alungirii – 2 % (GOST 30547).
Atunci h 0,512 0,52 0,1 m, iar formulele (D.6) şi (D.11) iau următoarea formă:
W
H 1, 25 W ; (D.13)
8 0,1
33
NCM C.04.03:2015
Fкр Fкр
lk . (D.15)
N 1,35W
În figura D.4 sunt prezentate graficele dependenţei pasului elementelor de fixare de mărimea forţei
longitudinale în material covorului de învelitoare monostrat, obţinute cu formula (D.15): ştiind re-
zistenţa materialului pentru învelitori şi sarcina dată de vînt în zona construcţiei, putem calcula pasul
elementelor de fixare.
Fig. D.4 – Dependenţa pasului elementelor de fixare de forţa longitudinală în materialele covorului de
învelitoare şi de rezistenţa lui
La elementul de fixare în punctul M (fig. D.5) la acţiunea vîntului au loc următaorele procese: forţa H
pe o parte deplasează banda, ca pe material fixat mecanic de suportul învelitorii, pe altă parte,
deasemenea o deplasează, dar ca pe un material lipit prin suprapunere pe lăţimea 100 mm, iar forţa
transversală Qм smulge elementul de fixare. De aceea pentru a verifica pasul elementelor de fixare
este necesar de a cunoaşte sarcina dată de vînt pe elementul de fixare şi rezistenţa lui Qм la smulg-
ere, indicatorii materialului în rulouri la acţiunile sus-menţionate: rezistenţa la fixarea cu cuie Нгв,, lipi-
rea prin suprapunere Нск şi rezistenţa la întindere longitudinală Fкp.
34
NCM C.04.03:2015
După cel mai mic indicator se poate stabili distanţa dintre elementele de fixare sau se poate înlocui
materialul în rulouri cu altele, avînd indicatori superiori.
D.6 Mărimea sarcinii date de vînt nu este aceeaşi pe toate sectoarele de învelitoare; acest fapt se
ia în considerare prin mărimile diferite ale coeficientului aerodinamic c, prezentate în СНиП 2.01.07.
35
NCM C.04.03:2015
Anexa E
(informativă)
1 – placă de beton armat; 2 – covor hidroizolant principal din material de bitum şi bitum-polimer; 3 –
straturi suplimentare ale covorului; 4 – crampon (bandă 4x40 mm); 5 – paravan de protecţie; 6 – bor-
dură din mortar ciment-nisip; 7 – suport din beton uşor; 8 – nivelul coborît al pîlniei; 9 – colier; 10 –
vată de sticlă; 11 – perete; 12 – căciula pîlniei de colectare a apei; 13 – închidere; 14 – racord cu
flanşă; 15 – mastic de de obturare; 16 – garnitură de etanşare; 17 – garnitură de lemn; 18 –
termoizolaţie; 19 – strat separator
36
NCM C.04.03:2015
1 – placă din beton armat; 2 – reducător de pantă din mortar ciment-nisip; 3 – strat suplimentar al co-
vorului hidroizolant (consolidarea doliei); 4 – strat principal al covorului hidroizolant din materiale bitu-
minoase şi bitum- polimerice; 5 – termoizolaţie din plăci din polistiren expandat extrudat; 6 – strat sep-
arator (geotextil); 7 – strat de drenaj; 8 – strat de filtrare; 9 – strat de sol; 10 – strat vegetal; 11 – piatră
de bordură; 12 – termoizolaţia coloanei; 13 – gură de scurgere a apelor de ploaie cu flanşă; 14 – inel
de drenaj al gurii de scurgere; 15 – mastic de obturare; 16 – scara gurii de scurgere; 17 - termoizo-
laţia gurii de scurgere; 18 – umplutură de pietriş în jurul gurii de scurgere;
1 – placă din beton armat ; 2 – izolaţie antivapori; 3 – termoizolaţie; 4 – şapă din ciment-nisip; 5 – co-
vor principal hidroizolant din materiale bituminoase şi bitum- polimer; 6 – strat suplimentar al covorului
hidroizolant; 7 – strat protector; 8 – bordură din mortar ciment-nisip; 9 – compensator din oţel; 10 –
crampon (bandă 4x40 cm); 11 – paravan de protecţie din oţel zincat pentru învelitori; 12 – şipcă din
lemn cu antiseptizat şi ignifugat; 13 – tencuială; 14 –vată minerală; 15 – strat separator; 16 – peliculă
din polietilenă; 17 – zidărie din cărămidă cu multe goluri sau poroasă; 18 – bandă pentru rost de de-
formaţie; 19 – lipire pe margini
37
NCM C.04.03:2015
a – etanşare cu mastic; b – executarea bordurii din mortar; 1 – panou prefabricat din beton armat; 2 –
izolaţie antivapori; 3 – termoizolaţie; 4 – şapă nivelantă; 5 – bordură din mortar de ciment-nisip; 6 –
covor principal hidroizolant din materiale bituminoase şi bitum-polimer; 7 – straturi suplimentare covor
hidroizolant; 8 – strat protector (material grosier presărat); 9 – colier; 10 – cadru cornieră de oţel; 11 –
copertină din tablă zincată; 12 – racord cu flanşă; 13 - ţeavă; 14 – mastic de obturare; 15 – vată din
fibră de sticlă; 16 – strat separator.
38
NCM C.04.03:2015
1 – strat principal al covorului hidroizolant din PVC sau membrane TPO; 2 – bandă adezivă bilaterală
pentru fixarea izolaţiei antivapori; 3 – fixator telescopic; 4 – strat suplimentar covor hidroizolant din
PVC sau membrană TPO; 5 – profil metalic din tablă zincată cu grosimea 2 mm; 6 – peretele lum-
natorului zenital; 7 – termoizolant combustibil în plăci; 8 – garnitură de etanşare; 9 – cadru de pro-
tecţie; 10 – cupola luminatorului zenital; 11 – sudură suplimentară cu lăţimea 20 mm; 12 – element de
fixare; 13 – rost de sudură cu lăţimea 30 mm; 14 – termoizolant în plăci; 15 – garnitură EPDM; 16 –
paravan metalic de protecţie; 17 – placă portantă din beton armat; 18 – tabllă profilată portantă; 19 –
grindă
39
NCM C.04.03:2015
1 – termoizolant în plăci; 2 – covor principal hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 3 – rost de
sudură cu lăţimea 30 mm; 4 – strat suplimentar din covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 5
– strat de protecţie din geotextil cu densitatea de minimum 350 gr/m2; 6 – furnir hidrofug antiseptizat
grosimea 12 mm; 7 – izolaţie antivapori; 8 – tablă profilată portantă
1 – strat principal covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 2 – termoizolaţie; 3 – sudură cu
lăţimea 30 mm; 4 – fixator telescopic; 5 – strat suplimentar din covor hidroizolant din PVC sau mem-
brană TPO; 6 – şipcă metalică de strîngere; 7 – element de fixare; 8 – obturator din material plastic; 9
– sudură suplimentară cu lăţimea 20 mm; 10 – perete portant; 11 – bandă adezivă bilaterală pentru
fixarea izolaţiei antivapori; 12 – izolaţie antivapori; 13 – drişcuire de nivelare din mortar ciment-nisip;
14 – placă portantă din beton armat; 15 – strat de tencuială
40
NCM C.04.03:2015
1 – strat principal covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 2 – sudură cu lăţimea 30 mm; 3 –
sudură suplimentară cu lăţimea 20 mm; 4 – element de fixare; 5 – jgheab peste parapet; 6 – strat
suplimentar covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 7 – şipcă metalică de strîngere; 8 – obtu-
rator din materiale plastice; 9 – strat de tencuială; 10 –nivel coborît lîngă pîlnie; 11 – termoizolaţie; 12
– placă portantă din beton armat; 13 – strat de nivelare din mortar ciment-nisip; 14 – izolaţie antivapo-
ri; 15 – fixator telescopic; 16 – bandă adezivă dbilaterală pentru fixarea izolaţiei antivapori; 17 – perete
exterior; 18 – recipient de colectare a apei; 19 – colier; 20 – ţeavă de scurgere a apei
1 – strat principal covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 2 – termoizolaţie; 3 – sudură cu
lăţimea 30 mm; 4 – fixator telescopic; 5 – element de fixare; 6 – deversare peste parapet; 7 – strat
suplimentar covor hidroizolant din PVC sau membrană TPO; 8 – şipcă metalică de strîngere; 9 – obtu-
rator din materiale plastice; 10 – strat de tencuială; 11 – sudură suplimentară cu lăţimea 20 mm; 12 –
perete exterior; 13 – bandă adezivă bilateral pentru fixarea izolaţiei antivapori; 14 – izolaţie contra va-
pori; 15 – strat de nivelare din mortar ciment-nisip; 16 – placă portantă din beton armat; 17 – recipient
de colectare a apei; 18 – colier; 19 – ţeavă de scurgere a apei
41
NCM C.04.03:2015
Anexa F
(informativă)
1 – placă prefabricată din beton armat sau monolită; 2 – căptuşeală din gipscarton sau tablă cri-
zotil-ciment presat etc.; 2' – carcasă sub căptuşeală; 3 – izolaţie antivapori; 4 – termoizolant în plăci; 5
– strat de protecţie contra vintului; 6 – spaţiu de ventilaţie bicanal; 7 – contragrătar din şipci; 8 – grătar
din şipci; 9 – tablă ondulată (profilată); 10 – tablă ondulată crizotil-ciment sau ciment-fibre; 11 – tablă
ondulată bituminoasă; 12 - ţiglă metalică sau compozită; 13 – peliculă hidropărotectoare; 14 - ţiglă
bituminoasă; 15 – astereală continuă; 16 – căprior; 16' – căpriori din termoprofil; 16" – bară din lemn;
17 - ţiglă din ciment-nisip sau ceramică; 18 – termoizolaţie suplimentară; 19 – peliculă de protecţie
contra vîntului şi apei (tabelul 3); 20 – spaţiu de ventilaţie monocanal; 21 – placă metalică dinţată,
lipită cu bitum; 22 – bitum; 23 – material în rulouri din bitum; fixat de astereala continuă; 24 – ter-
moizolaţie din sticlă spongioasă cu coeficientul de permeabilitate la vaporii de apă egal cu 0
mg/(mh·Pа); 25 – foi portante profilate; 26 – material în rulouri bituminos sau bitum – polimer; 27 –
drişcuire din mortar de ciment-nisip
42
NCM C.04.03:2015
1 – contragrătar din şipci; 2 – grătar din şipci; 3 – astereală comtinuă; 4 – foaie metalică ondulată
(tablă profilată); 5 – foaie crizotil-ciment sau ciment–fibre; 6 – foaie de bitum ondulată; 7 - ţiglă met-
alică sau compozită; 8 – peliculă hirdoprotectoare (tabelul F.1); 9 - ţiglă de bitum; 10 – căpriori; 11 –
căpriori din elemente metalice cu pereţi subţiri; 12 – canal de ventilare
Pelicula de protecţie
contra vîntului şi apei ( Pelicula hidroprotecţie
Denumire indicator, unitate de măsură
se montează pe ter- (se montează cu 2
moizolant cu 1 spaţiu de spaţiu de ventilare)
ventilare)
1. Permeabilitate la vaporii de apă g/m2 24 h > 600 -
2. Sarcină de rupere la întindere (de-a lungul şi de-a ≥ 117,6 ≥ 196
curmezişul benzii de material) N/5 cm
3. Impermeabilitate la apă, m coloană de apă >1 > 0,2
4. Temperatura de lucru, °С -40...+100 -40...+80
5. Rezistenţa la razele ultraviolete, luni >4 >4
43
NCM C.04.03:2015
Anexa G
(informativă)
1 – ţiglă; 2 – grătar din şipci; 3 – contra grătar din şipci; 4 - peliculă de hidroprotecţie; 5 – termoizolant;
5а – strat de protecţie contravîntului din ţesătură de fibre de sticlă); 6 – scîndură cornişă; 7 – lăcrimar;
8 – fixare jgheab; 9 - jgheab de scurgere a apei; 10 – căptuşeala cornişei; 11 – tuburi închidere şi
reţinere a zăpezii; 12 - reazem închidere; 13 – contrafişă; 14 – consolă suport de reazem; 15 –
scîndură de fixare; 16 – bandă de ventilare; 17 - paravan streaşină; 18 – izolaţie antivapori; 19 -
căptuşeală interioară; 20 – hidroizolaţie; 21 – clemă metalică în forma P; 22 – cosoroabă
44
NCM C.04.03:2015
Fig. G.2 - Coama acoperişului cu 1 spaţiu de ventilare (a) şi coama învelitorii cu pod şi elemente de
ventilare în peliculă de hidroprotecţie (b)
1 – ţiglă; 2 – grătar din şipci; 3 – contra grătar din şipci; 4 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei;
4а – peliculă de hidroprotecţie; 5 – termoizolant; 6 – izolaţie antivapor; 7 – ţiglă de coamă; 8 –
aeroelement al coamei; 9 – grindă de coamă; 10 – colier de strîngere a ţiglei de coamă; 11 – fixarea
grinzii de coamă; 12 – coama şarpantei; 13 – căptuşeală interioară; 14 – element de ventilare; 15 –
îmbinare în şuruburi; 16 – stîlp; 17 – grindă orizontală; 18 – lipirea izolaţiei antivapori;
45
NCM C.04.03:2015
Fig. G.3 – Jgheab de scurgere a apei pe învelitoare din ţiglă neizolată termic (a) şi termoizolată (b)
1 – ţiglă; 2 – grătar din şipci; 3 – contragrătar din şipci; 4 – peliculă de hidroprotecţie; 5 – jgheab din
aluminiu vopsit; 6 – astereală continuă din scînduri a doliei; 7 – bandă din spumă de cauciuc; 8 -
clema de fixare jgheab; 9 – cui zincat; 10 – termoizolant cu strat de protecţie contra vîntului; 11 –
izolaţie antivapori; 12 – căptuşeală interioară;
46
NCM C.04.03:2015
1 – ţiglă; 2 – grătar din şipci; 3 – contragrătar din şipci; 4 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei;
5 – termoizolant; 5' - termoizolant incombustibil; 6 – ţeavă; 7 – izolaţie antivapori; 8 – căptuşeală
interioară; 9 – jgheab de drenaj; 10 – material autadeziv în rulouri; 11 – carcasa canalului de ventilare;
12 – scîndură; 13 – apărătoare (lăcrimar); 14 – element de fixare; 15 – obturator din material plastic;
16 – perete; 17 – clemă metalică în formă de P; 18 – hidroizolaţie; 19 – grindă;
47
NCM C.04.03:2015
Anexa H
(informativă)
Pentru determinarea numărului de rînduri de ţiglă pe învelitoarea proiectată mai întîi se calculează
pasul Шобр grătarului din şipci: Шобр = Lчеp. - H, unde Lчеp. (lungimii ţiglei) = 420 mm; Н (suprapunerea
ţiglelor) = 75 - 108 mm în dependenţă de înclinare (6.1.2).
Lстр Шкарн 4 см
n 1,
Шобр
În care Шкарн – pasul căpriorilor la cornişă; Шкарн = 32 - 39 сm (figura J.1) în dependenţă de poziţia
jgheabului de scurgere a apei;
La învelitorile cu mai multe pante, pasul grătarului din şipci şi numărul de rînduri se calculează pentru
fiecare pantă.
Lungimea învelitorii (lungimea grătarului din şipci) depinde de lungimea clădirii şi a ţiglei laterale
folosite (figura J.2). Ajustarea exactă a lungimii învelitorii se asigură prin folosirea ţiglei înjumătăţite şi
montarea liberă (cu distanţa 3 mm în fiecare îmbinare a ţiglei).
48
NCM C.04.03:2015
Fig. H.2 – Schema pentru calculul lungimii învelitorii din ţiglă de ciment şi nisip laterală (a) şi uşoară(b)
1 – ţiglă laterală stînga; 2 – ţiglă înjumătăţită; 3 – ţiglă întreagă; 4 - ţiglă laterală dreapta; 5 – şurub cu
şaibă de strîngere
Ţiglă ceramică
Dimensiunile ţiglei, calculul lungimii pantei şi a învelitorii sunt prezentate în figurile H.3 – H.5.
Pasul grătarului din şipci: la montarea dublă - 145 - 165 mm (figura J.4а) şi la montarea crenelată -
290 - 330 mm (figura J.4b).
49
NCM C.04.03:2015
Fig. H.4 – Secţiune transversală înevlitori (panta acoperişului) la montarea dublă (a) şi crenelată (b)a
ţiglei
LAF – distanţa de la coamă pînă la grătarul din şipci, egală cu 100 mm cu panta pînă la 30°;
90 - 100 mm – de la 30 la 45° şi 75 - 90 mm - > 45°;
Lungimea pantei va fi egală cu L = LAT1 + LAT2 + LAF + LA×n, unde п – număr rînduri ţiglă.
Fig. H.5 – Secţiune longitudinală a învelitorii cu utilizarea pe fronton a ţiglei laterale (a) şi fără
utilizarea ei (b)
50
NCM C.04.03:2015
Anexa I
(informativă)
Fig. I.1 – Ansamblu de cornişă al acoperişului la mansardă (a) şi la pod rece (b)
1 – ţiglă bitum; 2 – strat subzidit; 3 – astereală continuă; 4 – cărămidă pentru sobă; 5 – peliculă de
protecţie contra vîntului şi apei; 5' – strat protecţie contra vîntului (din ţesătură din fibre de sticlă); 6 –
grătar din şipci; 7 – cosoroabă; 8 – căprior; 9 – canal de ventilare; 10 – termoizolaţie; 11 – izolaţie
antivapori; 12 – gipsocarton; 13 – ancheraj de fixare căprior şi cosoroabă; 14 – carcasă ieşindul
cornişei; 15 – căptuşeală; 16 – lăcrimar; 17 – şipci; 18 – ţiglă cornişă; 19 – clemă jgheab; 20 – placă
din beton armat; 21 – hidroizolaţie; 22 – element metalic de îmbinare;
51
NCM C.04.03:2015
52
NCM C.04.03:2015
Anexa J
(informativă)
40 180 260
50 175 255
60 170 250
70 165 245
80 160 240
90 155 235
Fig. J.1 - Schema de aşezare a plăcilor mari din crizotil-ciment după tipul „celular”
1 – grătar din şipci; 2 – placă tip „celular”; 3 – element de fixare; 4 – căprior; 5 – astereală continuă
pe cornişă cu strat hidroizilant; 6 – ghermea contra vîntului; 7 – pas grătar din şipci; 8 – distanţa de la
marginea inferioară a plăcii suprapuse pînă la marginea superioară a plăcii rîndului precedent
53
NCM C.04.03:2015
Fig. J.2 - Schema de aşezare a plăcilor mari din crizotil-ciment după tipul „solzi”
1 – grătar din şipci; 2 – căprior; 3 – placă; 4 – element de fixare; 5 – placă marginală; 6 – clemă de
fixare streaşină de acoperiş; 7 – ghermea contra vîntului; 8 – linie streaşină
54
NCM C.04.03:2015
Anexa K
(informativă)
1 – jgheab; 2 – foi; 3 – astereală din lemn dolie; 4 – şipcă; 5 – şurub; 6 – placă de egalare; 7 – cui
55
NCM C.04.03:2015
1 – margine acoperită a foii ondulate; 2, 3 – clemă; 4 – piesă jgheab; 5 – margine foaie ondulată; 6, 7
– şaibe; 8 – şurub cu cap semirotund; 9 – nit
Fig. K.4 - Fixare foi ondulate de grindă metalică cu profil U (a) şi cornieră (b)
Fig. K.5 - Fixare foi ondulate (a) şi schema grătar din şipci pentru foi СВ40/150 (b)
1 – placă de egalare; 2 – foaie; 3 – grătar din şipci; 4 - cui zincat; 5 – garnitură de cauciuc; 6 –
astereală cornişă; 7 – şaiba; 8 – şurub; 9 – clemă contra vînt;
56
NCM C.04.03:2015
Fig. K.6 - Intersecţie învelitori din foi ondulate cu peretele transversal (a) şi longitudinal (b)
1 – grătar din şipci; 2 – foaie; 3 – cui (şurub); 4 – piesă colţ; 5 – obturator din material plastic; 5' –
mortar cment-nisip; 6 – perete; 7 – căprior; 8 – hidroizolaţie materiale în rulouri; 9 – cosoroabă
57
NCM C.04.03:2015
Fig. K.8 - Ansamblu cornişă (a) şi coamă (b) învelitori din foi ondulate
1 – foaie ondulată din bitum, metal sau ciment-fibră; 2 – grătar din şipci (astereală continuă); 3 –
contra grătar din şipci; 4 – etanşor cu orificii de ventilare; 5 – clemă pentru jgheab; 6 – căptuşeala
cornişei; 7 – carcasa ieşindul cornişei; 8 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 9 – ancoraj de
fixare căpriori şi cosoroabă; 10 – perete; 11 – cosoroabă; 12 – gipsocarton; 13 – izolaţie antivapori; 14
– şipcă; 15 – termoizolaţie; 16 – element coamă; 17 – cui cu cap acoperit; 18 – căprior; 19 – canal de
ventilare cu pas 0,5 m în contragrătar
58
NCM C.04.03:2015
Fig. K.9 – Ansamblu cornişă (a) cu ventilare prin canal de ventilare şi intersecţia învelitorii cu canalul
din cărămidă (b)
1 – foaie ondulată; 2 – grătar din şipci; 3 – contragrătar; 4 – etanşor fără orificii de ventilare; 5 – cui cu
cap acoperit; 6 – element de coamă; 7 – canal de ventilare; 8 – peliculă de protecţie contra vîntului şi
apei; 9 – termoizolaţie; 10 – izolaţie antivapori; 11 – gipscarton; 12 – şipcă; 13 – fereastră la fronton;
14 – apărătoare; 15 – partea verticală a apărătorii; 16 – bandă de etanşare; 17 – placă metalică; 18 –
diblu; 19 – obturator din material plastic
59
NCM C.04.03:2015
Anexa L
(informativă)
Fig. L.1 – Ansamblu de cornişă al învelitorii cu pod rece (a) şi al acoperişului mansardei (b)
60
NCM C.04.03:2015
Fig. L.2 – Ansamblu de coamă al învelitorii cu ventilare prin element de coamă (a) şi coş de tiraj (b)
1 – ţiglă metalică; 2 – grătar din şipci; 3 – contragrătar din şipci; 4 – cui cu cap acoperit; 5 – element
de coamă 6 – peliculă de protecţie contra vîntului şi apei; 7 – termoizolaţie; 8 – izolaţie antivapori; 9 –
gipscarton; 10 – şipcă; 11 – fereastră la fronton; 12 – etanşor; 13 – coş de ventilare
1 - ţiglă metalică; 2 – contragrătar din şipci; 3 – grătar din şipci; 4 – foie jgheab de evacuare a apei; 5 -
astereală continuă; 6 – peliculă hidroizolare; 7 – izolaţie antivapori; 8 – termoizolaţie; 9 – gipscarton
61
NCM C.04.03:2015
62
NCM C.04.03:2015
*- conform calculelor
63
NCM C.04.03:2015
1 – termoizolaţie din vată minerală; 1а – termoizolaţie din plăci din vată minerală; 1б – obturator din
vată minerală; 2 – nit combinat; 3 – placă de oţel în formă de tablă profilată; 3а – lăcrimar; 4 – tablă
zincată cu grosimea de 0,8 mm; 5 – şorţ de protecţie din tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 6 –
profil П; 7 – termoprofil de reazem; 8 – peliculă hidroizolantă
64
NCM C.04.03:2015
1 – termoizolaţie din plăci minerale; 2 – obturator din vată minerală; 3 – bandă din tablă zincată cu
grosimea de 0,8 mm; 4 – placă din cauciuc celular; 5 – placă de oţel în formă de tablă profilată; 6 – nit
combinat; 7 – tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 8 – termoprofil de reazem; 9 – profil П; 10 –
deflector; 11 – peliculă hidroizolantă
1 – termoizolaţie din vată minerală; 1а – vată minerală; 2 – nit combinat; 3 – material de etanşare; 4 –
clemă; 5 – şorţ de protecţie din tablă zincată cu grosimea de 0,8 mm; 6 – grinzi suplimentare; 7 –
canal; 8 – păhar pătrat de oţel cu flanşă; 9 – placă de oţel în formă de tablă profilată; 10 – etanşor de
forma tablei profilate; 11 – mastic de etanşare;12 – şorţ de protecţie; 13 – profil П; 14 – termoprofil de
reazem; 15 – peliculă hidroizolantă
65
NCM C.04.03:2015
Anexa M
(informativă)
66
NCM C.04.03:2015
Denumire material Cupru Oţel inoxidabil Tablă oţel zincată Zinc-titan Aluminiu
Cupru + + - - -
Oţel inoxidabil + + + + +
Tablă oţel zincată - + + + +
Zinc-titan - + + + +
Aluminiu - + + + +
Plumb + + + + +
Denumire material Cupru Oţel inoxidabil Tablă oţel zincată Zinc-titan Aluminiu
1. Densitate, t/m³ 8,93 7,7-7,9 7,8 7,2 2,7
2. Coeficient de dilatare
0,017 0,011-0,016 0,012 0,022 0,024
liniară, mm/(m°С)
3. Rezistenţa temporară
220-260 530-700 255-490 120-140 80-120
la întindere,
4. Alungirea relativă,% 33 45-50 21-26 30 30-40
67
NCM C.04.03:2015
Anexa N
(informativă)
Fig. N.3 – Zona de amplasare a agrafelor fixe (rigide) pe o imagine cu lungimea de maximum 10 m în
dependenţă de panta învelitorii
68
NCM C.04.03:2015
69
NCM C.04.03:2015
70
NCM C.04.03:2015
Anexa O
(informativă)
Exemple de soluţii pentru piesele învelitorii din panouri jgheab din beton armat
Fig. O.1 – Scheme constructive ale învelitorilor din panouri jgheab din beton armat
71
NCM C.04.03:2015
Bibliografie
[1] МГСН 4.19-05 Многофункциональные высотные здания и комплексы
[2] Ханс Петер Айзерло. Изоляция плоских кровель. Конструктивные системы-материалы-
технологии-детали. Изд-во Дом «Бизнес Медиа». - М., 2007, с.
207-247.
[3] Йожеф Косо. Крыши и кровельные работы. ЗАО, Издательская группа
"Контэнт"». - М., 2007, с. 156-271.
[4] Ханс-Юрген Стерли, Хорст Все о кровле из керамической черепицы. Изд-во Дом «Бизнес
Бептер, Хейно Вальтер. Медиа». - М., 2007, с. 310-366.
[5] Хризотилцементные строительные материалы. Об-ласть приме-
нения. Екатеринбург; Изд-во АМБ, 2009 г.
[6] Клаус Зипенкорт. Работы по устройству металлических кровель и фасадов. Мате-
риалы, обработка, детали. Изд. Дом «Бизнес Медиа». - М., 2007,
с. 15-36, 43, 139-157.
[7] RHEJNZINK - Руководство по устройству металлической кровли с применени-
ем техники фальца. - М., 2-е издание, 2008.
[8] Сост. Н.В. Кузнецова. - Тамбов Проектирование крыш многоэтажных жилых зданий. Метод,
указ./: Изд. Тамб. гос. техн. ун-та, 2007, 32 с.
[9] Фокин К.Ф. Строительная теплотехника ограждающих частей зданий, ООО
ИИП «АВОК-ПРЕСС». - М., 2006, с. 122.
[10] Реттер Э.П., Стриженов СИ. Аэродинамика зданий. - М.: Стройиздат, 1968.
[11] Справочник по климату СССР , вып. 3. Ветер. - М.: Гидрометеоиздат, 1966.
[12] Идельчик И.Е. Справочник по гидравлическим сопротивлениям. - М: Госэнерго-
издат, 1960.
[13] ГОСТ 1173-2006 Фольга, лента, листы и плиты медные. Технические условия.
72
NCM C.04.03:2015
1 Область применения
1.1 Настоящие нормы и правила распространяется на проектирование кровель из:
1.2 Возможность применения других подобных материалов должна быть подтверждена тре-
бованиями нормативных документов и технических регламентов в этой области.
2 Нормативные ссылки
В настоящих норм даны ссылки на следующие нормативные документы:
73
NCM C.04.03:2015
3 Термины и определения
В настоящем нормативном документе применяются понятия и их определения:
3.1 Покрытие (крыша): верхняя ограждающая конструкция здания, для защиты помещений
от внешних климатических факторов и воздействий. При наличии пространства (проходного или
полупроходного) над перекрытием верхнего этажа покрытие именуется чердачным. Покрытие
(крыша) включает кровлю, основание под кровлю, теплоизоляцию, подкровельный водоизоля-
ционный слой, пароизоляцию и несущую конструкцию (железобетонные плиты, профнастил и
др.);
3.2 Oснование под кровлю: поверхность теплоизоляции, несущих плит или стяжек, по ко-
торой укладывают слои водоизоляционного ковра (рулонного или мастичного), либо стропиль-
ные конструкции, обрешетка, контробрешетка, сплошной настил, по которым укладывают кров-
лю из штучных, волнистых или листовых материалов;
3.4 Контробрешетка: основание под кровлю из листовых, волнистых или штучных матери-
алов, состоящее из уложенных поперек обрешетки деревянных брусков или досок;
74
NCM C.04.03:2015
3.8 Mансардное окно: окно для освещения жилого помещения, устраиваемого в пределах
мансарды под скатами крыши;
3.9 Oбрешетка: основание под кровлю из листовых, волнистых или штучных материалов,
состоящее из параллельно уложенных по скату стропил, деревянных брусков или досок;
3.11 Картина кровельная: заготовка из одного или двух листов кровельной стали с отгиба-
ми по сторонам;
3.17 Cлуховое окно: окно на скате покрытия (крыши), предназначенное для освещения и
вентиляции чердачного помещения;
3.18 Mансарда: чердачное помещение под крутой с изломом крышей, используемое для жи-
лья или хозяйственных целей;
3.20 Уклон кровли: отношение падения участка кровли к его длине, выраженное относи-
тельной величиной в процентах (%) либо в градусах (°); угол между линией наибольшего ската
кровли и ее проекцией на горизонтальную плоскость;
75
NCM C.04.03:2015
ного или двух вентиляционных зазоров (каналов) и обеспечивающая отвод конденсата или во-
ды от попавшего под кровлю дождя или снега;
3.23 Cтяжка: монолитный или сборный слой прочного материала, устраиваемый для вырав-
нивания нижерасположенного слоя или для создания уклона.
4 Общие положения
4.1 Настоящие нормы и правила следует соблюдать при проектировании кровель зданий и
сооружений различного назначения в целях обеспечения требований по безопасности зданий и
сооружений, по пожарной безопасности, энергосбережению и по повышению энергетической
эффективности.
При проектировании кровель, кроме настоящих правил, должны выполняться требования дей-
ствующих норм проектирования зданий и сооружений, техники безопасности и правил по
охране труда.
4.2 Материалы, применяемые для кровель и основания под кровлю, должны отвечать тре-
бованиям действующих документов в области стандартизации.
Таблица 1
Уклон, %
Кровли
(град)*
1 Рулонные и мастичные
1.1 Неэксплуатируемые
1.1.1 Из битумных и битумно-полимерных рулонных материалов с мелкозерни-
стой посыпкой или полиэтиленовой пленкой:
- с защитным слоем из гравия; 1,5 - 10 (1 - 6)
- с верхним слоем из рулонных материалов с крупнозернистой посыпкой или ме- 1,5 - 25**
таллической фольгой приклеенных к материалу в заводских условиях. (1 - 14)
1.1.2 Из мастик:
с защитным слоем из гравия; 1,5 - 10 (1 - 6)
с защитным покрасочным слоем ≥ 1,5 (≥ 1)
1.1.3 Из полимерных рулонных материалов. ≥ 1,5 (≥ 1)
1.2 Эксплуатируемые с защитным слоем из бетонных или армированных плит,
цементно-песчаного раствора, песчаного асфальтобетона либо с почвенным 1,5 - 3,0 (1 - 2)
слоем (с системой озеленения)
1.3 Инверсионные 1,5 - 3,0 (1 - 2)
76
NCM C.04.03:2015
Таблица 1 (продолжение)
Уклон, %
Кровли
(град)*
2 Из штучных материалов и волнистых листов
2.1 Из штучных материалов
2.1.1 Из черепицы:
цементно-песчаной, керамической, полимерцементной ≥ 40 (≥ 22)
битумной ≥ 20 (≥ 12)
2.1.2 Из плиток хризотилцементных, сланцевых, композитных, цементно- ≥ 40 (≥ 22)
волокнистых
2.2 Из волнистых, в том числе профилированных листов
хризотилцементных, металлических профилированных (в т.ч. из металлочере- ≥ 20 (≥ 12)
пицы), битумных
цементно-волокнистых ≥ 36 (≥ 20)
3 Из металлических листов
стальных оцинкованных, с полимерным покрытием, из нержавеющей стали,
медных, цинк-титановых, алюминиевых
≥ 12 (≥ 7)
4 Из железобетонных панелей лоткового сечения с гидроизоляционным 5 - 10 (3 - 6)
мастичным слоем
* Одну размерность (%) уклона кровли переводят в другую (град.) по формуле: tgα = 0,01x, где
α - угол наклона кровли; х - размерность в %;
** Для кровель из битумных и битумно-полимерных рулонных материалов необходимо преду-
сматривать мероприятия против сползания по основанию. Возможно выполнение кровли с
уклонами больше 25 % при условии соблюдения требований таблицы 3.
77
NCM C.04.03:2015
Таблица 2
Примечания:
1 Высота вентиляционного канала принята для длины ската не более 10 м; при большей длине ската высоту канала
увеличивают на 10 % м либо дополнительно предусматривают установку вытяжных устройств (аэрационных патруб-
ков).
2 Минимальный размер входных отверстий канала (на карнизном участке) - 200 см2/м.
4.7 Несущие конструкции крыш (фермы, стропила, обрешетку и т.п.) предусматривают де-
ревянными, стальными или железобетонными, которые должны соответствовать требованиям
СНиП II-23, NCM F.05.01 и СНиП 2.03.02. В утепленных крышах с применением легких стальных
тонкостенных конструкций (ЛСТК) стропила следует предусматривать из термопрофиля для
повышения теплотехнических свойств конструкции.
4.9 На покрытиях (крышах) высотных зданий (более 75 м [1]), из-за повышенного воздей-
ствия ветровой нагрузки предпочтительна сплошная приклейка кровельного ковра к основанию
из плотных малопористых материалов (цементно-песчаной или асфальтовой стяжки, пеностек-
ла и т.п.), теплоизоляционные плиты должны быть приклеены к пароизоляции, а пароизоляци-
онный слой к несущей конструкции. Допускается свободная укладка кровельного ковра с приг-
рузом бетонными плитками на растворе или бетонным слоем, вес которых определяют расче-
том на ветровую нагрузку.
4.10 При проектировании эксплуатируемых кровель покрытие должно быть проверено расче-
том на действие дополнительных нагрузок от оборудования, транспорта, людей и т.п. в соот-
ветствии с СНиП 2.01.07.
78
NCM C.04.03:2015
Для этого в толще утеплителя и/или стяжки либо в дополнительной теплоизоляции (определя-
емой по NCM E.04.01 в двух взаимно перпендикулярных направлениях следует предусматри-
вать каналы, сообщающиеся с наружным воздухом через вентотверстия в карнизах, продухи у
парапетов, торцевых стен, возвышающихся над кровлей частей зданий, а также через аэраци-
онные патрубки, установленные над местом пересечения каналов. Количество патрубков и
время сушки следует определять расчетом, приложение А.
В рабочих чертежах строительной части проекта должно быть указано на необходимость раз-
работки мероприятий по противопожарной защите, контролю за выполнением правил пожарной
безопасности и правил техники безопасности при производстве строительно-монтажных работ.
Примечания:
79
NCM C.04.03:2015
5.5 Количество слоев водоизоляционного ковра зависит от уклона кровли, показателя гиб-
кости и теплостойкости применяемого материала и должно приниматься с учетом рекоменда-
ций, изложенных в табл. C.1 ÷ C.3 Приложениe C.
80
NCM C.04.03:2015
5.13 При закреплении кровельного ковра крепежными элементами, шаг их определяют рас-
четом на ветровую нагрузку (приложение D). Закрепление кровельного ковра к полкам ребри-
стых железобетонных плит не допускается, а при закреплении к монолитным стяжкам из це-
ментно-песчанного раствора или бетона либо к сборной стяжке необходимы данные испыта-
нийна вырыв крепежных элементов.
5.14 В местах перепада высот, примыканий кровли к парапетам, стенкам бортов фонарей, в
местах пропуска труб, у водосточных воронок, вентиляционных шахт и т.п. предусматривают
дополнительный водоизоляционный ковер, количество слоев которого рекомендуется прини-
мать по приложению C.
Прочность сцепления нижнего слоя кровельного ковра со стяжкой и между слоями должна быть
не менее 1 кгс/см2 (0,05 МПа).
81
NCM C.04.03:2015
Таблица 3
1 Над чертой - для наклейки рулонных материалов; под чертой - для мастичных кровель;
2 Для кровель с переменным уклоном (в покрытиях по сегментным фермам, аркам и т.п.) теплостойкость мастики
должна назначаться по наибольшему значению уклона;
3 Не допускается применение холодных (на растворителях) мастик для кровель, выполняемых по пенополистироль-
ным, минераловатным, стеклопластовым плитам и композиционным утеплителям с применением пенопластов.
5.17 На кровлях (типы К-1 и К-2, приложение D) с уклоном до 10 % (до 6°) из мастичных или
из битумных и битумно-полимерных рулонных материалов с мелкозернистой посыпкой защит-
ный слой должен быть предусмотрен из гравия фракции 5÷10 мм по GOST 8268 или из камен-
ной крошки, с маркой по морозостойкости не ниже 100, втопленных в мастику. Толщина защит-
ного слоя из гравия должна быть 10 - 15 мм. В кровлях из мастичных материалов защитный
окрасочный слой должен быть стойким к воздействию солнечной радиации. В ендове такой
кровли на ширину 1,5 м должен быть предусмотрен защитный слой из гравия.
Для защитного слоя допускается применение гравия фракции 20 ÷ 40 мм, уложенного на разде-
лительный слой из геотекстиля развесом 250 ÷ 300 г/м2.
5.18 Защитный слой эксплуатируемых кровель (тип К-3, приложение D) должен быть плитным
или монолитным из негорючих материалов НГ с маркой по морозостойкости не менее 100, тол-
щиной не менее 30 мм и прочностью, определяемой расчетом на нагрузки в соответствии с
СНиП 2.01.07 а при травяном покрове - почвенным. В монолитном защитном слое эксплуатиру-
емых кровель должны быть предусмотрены не более чем через 1,5 м во взаимно-
перпендикулярных направлениях температурно-усадочные швы шириной до 10 мм, заполняе-
мые герметизирующими мастиками.
82
NCM C.04.03:2015
5.24 Противопожарные пояса должны быть выполнены как защитные слои эксплуатируемых
кровель (5.18) шириной не менее 6 м. Противопожарные пояса должны пересекать основание
под кровлю (в том числе теплоизоляцию), выполненное из материалов групп горючести Г-3 и Г-
4, на всю толщину этих материалов.
Таблица 4
Ось воронки должна находиться на расстоянии не менее 600 мм от парапета и других выступа-
ющих над кровлей частей зданий.
83
NCM C.04.03:2015
5.28 В местах примыкания кровли к парапетам высотой до 450 мм, слои дополнительного
водоизоляционного ковра могут быть заведены на верхнюю грань парапета с обделкой мест
примыкания оцинкованной кровельной сталью и закреплением ее при помощи костылей.
5.29 В кровлях с высоким (более 450 мм) парапетом верхняя часть защитного фартука дол-
жен быть закреплелена металлической прижимной рейкой на саморезах и защищена гер-
метиком, а верхняя часть парапета защищена кровельной сталью, закрепляемой костылями
или покрыта парапетными плитами с герметизацией швов между ними [2], [3].
5.31 На карнизном участке при наружном водоотводе кровлю рекомендуется усиливать од-
ним слоем дополнительного водоизоляционного ковра из рулонного материала шириной не ме-
нее 250 мм, приклеиваемого к основанию под кровлю (в рулонных кровлях из битумных и би-
тумно-полимерных материалов) или одним слоем мастики с армирующей прокладкой (в ма-
стичных кровлях). В кровлях из эластомерных материалов (например, из ЭПДМ) водоизоляци-
онный ковер приклеивают к капельнику, а из ТПО - мембран или ПВХ-мембран ковер привари-
вают к капельнику из ТПО - металла или ПВХ-металла [2].
6.1.1 Уклон черепичной кровли зависит от формы черепицы и вида ее укладки (таблица 5) [4].
84
NCM C.04.03:2015
Таблица 5
Таблица 6
85
NCM C.04.03:2015
6.1.3 Сечение и шаг стропил устанавливают расчетом на действие нагрузки по СНиП 2.01.07.
Контробрешетку следует предусматривать из брусков с минимальным сечением 30×50 мм.
6.1.7 При проектировании черепичной кровли определяют шаг обрешетки (длину ската) и
длину кровли (приложение H).
6.2.1 Основанием под кровлю из битумной черепицы служит сплошной настил, который может
быть выполнен из:
- шпунтованных или обрезных досок хвойных пород не ниже 2-го сорта cогласно
GOST 8486 с влажностью не более 20 %;
Таблица 7
6.2.3 Под кровельный ковер из битумной черепицы должен быть предусмотрен подкладочный
слой из рулонного материала, укладываемый под черепицу по всей поверхности кровли и слу-
жащий дополнительной гидроизоляцией на уклонах от 20 % (12°) до 33 % (18°). На больших
уклонах подкладочный слой предусматривают только на карнизных и фронтонных свесах, в ме-
стах прохода через кровлю труб, шахт, в водосточных желобах и на примыканиях к стенам.
86
NCM C.04.03:2015
6.3.2 Для крепления кровельных плиток применяют коррозионностойкие гвозди (медные или
оцинкованные тянутые) или штифты и шурупы для сланца с диаметром шляпки не менее 9 мм,
а также противоветровые кляммеры.
Битумные листы
6.4.3 Основание под кровлю из битумных волнистых листов следует назначать в зависимости
от уклона кровли.
При уклоне от 10 до 20 % (от 6 до 12°) необходим сплошной настил из досок или фанеры
(6.2.1); при этом величина продольной нахлестки должна быть около 300 мм, а боковой
нахлестки - равна двум волнам. Поперечные стыки между волнистыми листами следует уплот-
нять прокладкой-заполнителем, поставляемым в комплекте с листами.
При уклоне от 20 до 25 % (от 12 до 15°) шаг обрешетки следует принимать равным около
450 мм, продольную нахлестку - около 200 мм, а боковую – равной одной волне.
При уклоне более 25 % (более 15°) шаг обрешетки должен быть около 600 мм, продольная
нахлестка - около 170 мм, а боковая - равной одной волне.
Желоб кровли может быть предусмотрен из оцинкованной кровельной стали или алюминия;
волнистые листы должны перекрывать его на ширину не менее 150 мм.
6.4.5 Для примыканий кровли из волнистых листов к стене, парапету и дымовой трубе следу-
ет применять угловые детали, которые закрепляют шурупами, пропускаемыми через гребни
волн рядовых листов; при этом по скату их устанавливают внахлёстку не менее 150 мм, а попе-
рек ската не менее чем на одну волну.
6.4.7 Стальные элементы для крепления волнистых листов к обрешетке и прогонам должны
быть с антикоррозионной защитой.
87
NCM C.04.03:2015
Количество креплений листов к обрешетке гвоздями или шурупами, шаг брусков обрешетки или
прогонов определяют расчетом на действующие нагрузки в соответствии с главой
СНиП 2.01.07; при этом количество креплений должно быть не менее 4 на лист, а количество
противоветровых скоб в карнизном ряду - не менее 2 на лист.
Хризотилцементные листы
6.4.8 Для кровель применяют хризотилцементные волнистые листы и изделия без отделки
поверхности или окрашенные.
6.4.10 Для кровель жилых зданий предусматривают листы профиля СВ 40/150 (средневолно-
вой, высота волны - 40 мм, шаг волны - 150 мм), а для промышленных зданий - листы профиля
СЕ 51/177 (среднеевропейского, высота волны - 51 мм, шаг волны - 177 мм) [5].
6.4.11 Поперек ската волна накрывающей кромки волнистого листа профиля СВ 40/150 должна
перекрывать волну накрываемой кромки смежного листа, а листа профиля СЕ 51/177 – полови-
ну волны смежного листа. Вдоль ската кровли нахлестка хризотилцементных волнистых листов
должна быть не менее 150 мм [5].
6.4.13 На карнизе рекомендуется использовать брусок высотой 65 мм, на коньке два коньковых
бруска сечением 70×90 мм и 60×100 мм, а вдоль конька дополнительные приконьковые бруски
того же сечения, что и рядовые.
6.4.16 При длине здания более 25 м для компенсации деформаций в кровле должны быть
предусмотрены компенсационные швы, располагаемые с шагом 12 м для хризотилцементных
листов, не защищенных водостойким покрытием, и 24 м - для гидрофобизированных и окра-
шенных листов.
Цементноволокнистые листы
88
NCM C.04.03:2015
Величина нахлестки профлиста вдоль ската должна быть не менее 250 мм, а поперек ската - на
один гофр.
6.4.23 Основанием под кровлю из профлиста служат деревянные бруски или металлические
прогоны.
6.4.28 Кроме основных деталей карниза, конька, водоотводящего лотка (желоба), кровля ком-
плектуется также набором кровельных аксессуаров (уплотнителем конька, заглушкой, снеговым
барьером и др.).
6.4.29 Для вентиляции утепленной крыши должны быть предусмотрены один или два вентиля-
ционных канала в зависимости от конструктивного решения (приложение F). Вытяжка осу-
ществляется через конек или вытяжную трубу, расположенную на скате. Конструктивные реше-
ния кровли из профилированных листов приведены в приложении F.
89
NCM C.04.03:2015
6.4.31 В месте установки желоба в ендовах, вокруг дымоходов, мансардных окон, под ограж-
дением на карнизном участке предусматривают сплошное основание, толщина которого равна
толщине обрешетки. Желоб укладывают с нахлесткой не менее 150 мм, а стык герметизируют.
7.3 Основанием под кровлю из листовой стали и алюминия служит деревянная обрешетка
из брусков или досок хвойных пород по GOST 24454.
Свес кровли из листовой стали и алюминия следует предусматривать в виде сплошного доща-
того настила шириной не менее 700 мм, а далее с шагом не более 200 мм параллельно свесу -
бруски обрешетки. При этом обрешетка должна чередоваться с доской, на которой располага-
ются лежачие фальцы стыкуемых картин. В желобах обрешетку следует предусматривать в
виде сплошного дощатого настила шириной до 700 мм.
7.4 Основанием под кровлю из цинктитана и меди служит сплошной деревянный настил из
досок толщиной не менее 24 мм, из водостойкой фанеры марки ФК (GOST 3916.2) толщиной
22 ÷ 24 мм или ориентированно-стружечная плита (ОСП).
7.5 При выборе материала для кровли необходимо учитывать их физико-механические по-
казатели (таблица M.3, приложение M). Такие металлы, как медь, алюминий, цинктитан, обла-
дают высокими показателями линейного расширения, поэтому компенсацию расширения кро-
вель необходимо предусматривать как вдоль, так и поперек скатов.
Оптимальная длина ската кровли из этих металлов при закреплении скользящим кляммером не
должна превышать 10 м. При большей длине ската следует предусматривать компенсационные
стыки, температурные швы и длинные скользящие кляммеры, которые располагают вдоль ска-
та в стоячих фальцах.
При длине водоотводящего желоба свыше 8 м стыки листов следует предусматривать в виде
двойного лежачего фальца с герметизирующими прокладками.
90
NCM C.04.03:2015
Соединение кровельных картин вдоль ската следует выполнять двойными стоячими фальцами,
поперек ската - лежачими. При уклоне кровли более 35° допускается соединение вдоль ската
угловыми стоячими фальцами.
8.3 Вынос карнизов кровельных панелей при наружном водоотводе за грань наружной сте-
ны должен быть не менее 600 мм, а при внутреннем водоотводе не менее 100 мм.
8.4 В опорных фризовых панелях стен должны быть предусмотрены вентиляционные от-
верстия, общая площадь которых в каждой из продольных стен принимают по аналогии с тре-
бованием 4.4.
8.8 Для сопряжения кровельных панелей со стояками вытяжной вентиляции могут быть
предусмотрены металлические зонты из оцинкованной кровельной стали с обжимными кольца-
ми.
91
NCM C.04.03:2015
9.3 При неорганизованном водоотводе вынос карниза от плоскости стены должен состав-
лять не менее 600 мм.
9.7 При наружном организованном отводе воды с кровли расстояние между водосточными
трубами должно приниматься не более 24 м, площадь поперечного сечения водосточных труб
должна приниматься из расчета 1,5 см2 на 1 м2 площади кровли.
9.8 Соединение водоизоляционного ковра с воронкой может быть предусмотрено при по-
мощи съемного или несъемного фланца либо интегрированного соединительного фартука, при
этом последний должен быть совместимым с материалом водоизоляционного ковра.
9.10 Высота примыкания кровли у дверей выхода на покрытие (крышу) должна быть не ме-
нее 150 мм от поверхности водоизоляционного ковра, защитных слоев или грунта озелененной
кровли.
9.11 В местах перепада высот (при каскадном водоотводе) на пониженных участках кровель
следует предусматривать ее усиление защитными слоями в соответствии с 5.18 настоящих
норм правил.
92
NCM C.04.03:2015
93
NCM C.04.03:2015
Приложение A
(справочное)
τi - длительность месяца, с;
1,168Eк
B2i , (A.2)
tкс 273
где Ек - максимальная упругость водяного пара на выходе воздуха из каналов, Па, определяет-
ся по tcк (см. таблицу значений упругости водяного пара в CP E.04.05;
kв tв kнtнс
tкс , (A.3)
kв k н
kв, kн - коэффициенты теплопередачи частей покрытия ниже центра сечения канала и выше не-
го, Вт/(м2·°С);
J рад ψ
tнc tн , (A.4)
н
94
NCM C.04.03:2015
1,168ен
B1i , (A.5)
tн 273
где ен - упругость водяного пара наружного воздуха средняя за данный месяц, Па.
Весовая влажность пенобетона с начальной плотностью ~ 400 кг/м3 на некоторых участках по-
крытия составляет 22, 30 и 40 % при нормативном значении 12 %.
Решено снять старую кровлю из нескольких многослойных ковров, выполнить ремонт стяжки,
дополнительно утеплить крышу двумя слоями минераловатных плит. Плиты раздвинуть с обра-
зованием вентилируемых каналов шириной 100 мм через 1,1 м и диффузионных каналов шири-
ной 50 мм через 550 мм поперек скатов; поверх плит утеплителя уложить сборную стяжку из
плит ЦСП (δ = 12 мм) (рисунки A.1 и A.2).
95
NCM C.04.03:2015
A.3 Возможны два варианта конструктивных решений для сушки увлажненного утеплителя:
Первый вариант
Скорость движения воздуха в канале для каждого из п месяцев определяется по формуле Э.И.
Реттера [10]
k1 k2
vi Vi , (A.6)
L
Л 1
d
96
NCM C.04.03:2015
где
Vi - средневзвешенная скорость ветра, м/с, на высоте 10 м для каждого летнего месяца
[11].
Если высота здания больше или меньше 10 м, скорость движения воздуха в канале определя-
0,2
H
V'i Vi , (A.6’)
10
где
V'
i - средневзвешенная скорость ветра, м/с, на высоте 10<H>10 м для каждого летнего
месяца;
Таблица A.1
1
Л 0,11 0,25 , (A.7)
10 90
4
1 2
, (A.8)
2d
где Δ1 и Δ2 - абсолютная шероховатость материала стенок канала, принимаемая по таблице
A.2;
97
NCM C.04.03:2015
2ab
d (A.9)
ab
При сечении канала: а = 0,1 м и b - 0,05 м получаем d = 0,067 м.
0, 0006 0, 006
0, 0493
2 0, 067
1
Л 0,11 0, 04930,25 0, 054
0, 0493 104 90
В этом случае
Таблица A.3
98
NCM C.04.03:2015
Для этого в качестве источника увлажнения принимаем 20-минутный дождь Q20 с вероятностью
максимальной интенсивности 50 %, учитывая относительно небольшую площадь покрытия и
соотношение сторон здания в плане. Так, например, при Q20 = 80 л/с·га (г. Москва) дополни-
тельное увлажнение утеплителя может составить 0,5·0,12·80 = 4,8 кг/м2.
Время Т в летних сезонах с учетом воздействия солнечной радиации, в течение которого влаж-
ность пенобетона и минераловатного утеплителя достигнут нормативного значения, составит:
Второй вариант
При отсутствии возможности выполнения парапета по схеме, приведенной на рисунке A.3, над
местами пересечения вентилируемых и диффузионных каналов устанавливаются кровельные
аэраторы, требуемое число и диаметры которых определяются расчетом. На рисунке A.4 пока-
зан план кровли рассматриваемого здания и пример установки аэраторов (рисунок A.5).
99
NCM C.04.03:2015
Рис. A.5 - Пример установки кровельного аэратора (вентиляционного патрубка) над каналом
100 мм
Для покрытия здания размером в плане не более 48×144 м и высотой 10 м на базе 6 - 18 м как
вдоль, так и поперек линии конька, в патрубках аэраторов одинакового диаметра при всех
направлениях ветра скоростью 2 - 5 м/с возникает разность давлений ΔР, составляющая 0,12 -
0,14 кгс/м2, в результате чего в вентилируемых каналах происходит движение воздуха. В этом
случае скорость движения воздуха в канале определяем по формуле (A.10). При высоте здания
больше или меньше 10 м скорость движения воздуха в канале определяется по формуле (A.6) с
V 'i
учетом изменения скорости ветра по высоте (формула A.6).
P
v , (A.10)
cp L
Л 1
2g d
353 tн 2tкc o
cp , кг/м ; tк
3
, C;
tк 273 3
Где
При подстановке исходных данных в формулу (A.10) скорость движения воздуха в вентилируе-
мых каналах составляет 0,11 м/с, а количество влаги, удаляемой из утеплителя за 1 летний се-
зон, приведено в таблице A.4.
100
NCM C.04.03:2015
Таблица A.4
Так как скорость движения воздуха в вентилируемых каналах и количество удаляемой влаги из
утеплителя за летний сезон в 2 раза меньше, чем в предыдущем конструктивном решении (ри-
сунок A.3 и таблица A.3), то время сушки Т в летних сезонах составит:
В первые зимние месяцы сушки, как правило, происходит активное перемещение влаги из пе-
нобетона в толщу минераловатных плит и перераспределение влагосодержания утеплителей
по площади покрытия. При недостаточных или неправильно выполненных нахлестках рулонных
пароизоляционных материалов и некачественной герметизации стыков несущих плит или проф-
настила, кратковременные протечки могут появиться там, где их не было до начала сушки. Во
второй зимний период сушки эти протечки, как правило, уже не возникают.
101
NCM C.04.03:2015
Приложение B
(справочное)
102
NCM C.04.03:2015
Приложение C
(справочное)
*Два слоя допускаетcя в случае, если суммарная прочность на разрыв кровельного ковра не ме-
нее 900 Н/5 см;
103
NCM C.04.03:2015
*Два слоя допускаетcя в случае, если суммарная прочность на разрыв кровельного ковра не ме-
нее 900 Н/5 см;
Примечание - Не допускается применение битумных наплавляемых рулонных материалов с армирующей основой из стек-
лохолста по минераловатным плитам и для нижнего слоя водоизоляционного ковра по выравнивающим стяжкам и сбор-
ным железобетонным плитам.
104
NCM C.04.03:2015
105
NCM C.04.03:2015
Приложение D
(справочное)
D.1 Условия расчета кровельного ковра на ветровые нагрузки зависят от способа его уклад-
ки (рисунок D.1), к которым относятся сплошная приклейка всех слоев ковра; частичная (точеч-
ная или полосовая 25 - 35 %-ная) наклейка; механическое крепление нижнего слоя ковра в ме-
стах нахлесток полотнищ рулонного материала и свободная укладка ковра с пригрузом.
D.2 Самым надежным способом крепления кровельного ковра является сплошная приклей-
ка его по всей поверхности плотного (малопористого) основания под кровлю (например, из ас-
фальтобетона, цементно-песчаного раствора или бетона). Однако и в этом случае ветровая
нагрузка W, Н/м2, не должна превышать величины адгезии кровельного ковра к основанию под
кровлю и между слоями Qa, Н/м2, т.е. должно выполняться условие
W < Qa (D.1)
Если при наклейке кровельного материала на волокнистое основание отрыв происходит по во-
локнистому материалу (когезионный разрыв), то ветровая нагрузка в этом случае не должна
быть больше прочности волокнистого материала на растяжение Рр, Н/м2
D.3 При точечной или полосовой 25 - 35 %-ной наклейке должны соблюдаться следующие
условия:
25
W Qa , т.е. W 0, 25Qa ; (D.3)
100
106
NCM C.04.03:2015
25
W Pp , т.е. W 0, 25Pp ; (D.4)
100
D.4 При свободной укладке кровельного ковра (с проклейкой швов) с пригрузом, послед-
ний выбирают таким, чтобы его вес Рп, Н/м2, превышал величину ветровой нагрузки
Рис. D.2 - План участка кровельного ковра (а) и схема деформирования ковра (б и в)
Приняв кровельный ковер в сечении в виде нити шириной 5 см, закрепленной по концам и
нагруженной распределенной ветровой нагрузкой q (рис. F.3), получим, что продольное усилие
N состоит из распора H (горизонтальная составляющая) и поперечной силы Q (вертикальная
составляющая) и равна
N H 2 Q2 . (D.6)
Подъемная сила ветра стремится выдернуть крайнее полотнище из под крепежных элементов в
точках К и М (рис. D.3) и соседнее полотнище в точке L, а также сдвинуть по приклеенной
нахлестке соседнее полотнище в точке М. Кроме того, во всех точках крепления полотнищ ру-
лонного материала действует выдергивающая крепежный элемент сила.
107
NCM C.04.03:2015
Для построения линии подъема нити используется правило построения эпюры моментов для
балки. В любом сечении С
Mc
h , (D.7)
Ус
где Мс - балочный момент в сечении С;
3bD
H , (D.8)
4h
в
2 qb2 q 2b3
unde D Mqd x qb
о
3 8 12
Тогда:
3bq 2b3
2
H 12 qb ; (D.9)
4h 8h
Q = 0,5qb. (D.10)
W
H ; (D.11)
8h
Q = 0,5W. (D.12)
Высоту подъема кривой равновесия нити можно найти из прямоугольного треугольника КОС
(рис. F.3), приняв КС = КО + Δl, где КО = 0,5 м, а Δl – удлинение рулонного материала при
нагревании в летний период, равное 0,01 м, исходя из нормируемого показателя относительно-
го удлинения - 2 % (GOST 30547).
Тогда h 0,512 0,52 0,1 м, а формулы (D.6) и (D.11) примут следующий вид:
108
NCM C.04.03:2015
W
H 1, 25 W ; (D.13)
8 0,1
Fкр Fкр
lk . (D.15)
N 1,35W
На рисунке D.4 приведены графики зависимости шага крепежных элементов от величины про-
дольного усилия в материале однослойного кровельного ковра, полученные по формуле (D.15):
зная прочность кровельного материала и ветровую нагрузку в районе строительства, можно
определить шаг крепежных элементов.
У крепежного элемента в точке М (рисунок D.5) при воздействии ветра происходят следующие
процессы: усилие Н с одной стороны сдвигает полоску, как механически закрепленного матери-
ала по основанию под кровлю, с другой стороны, тоже сдвигает, но уже как склеенного в
нахлестке на ширину 100 мм, а поперечная сила Qм выдергивает крепеж. Поэтому для проверки
шага крепежных элементов необходимо знать не только ветровую нагрузку на крепежный эле-
мент и его прочность Qм на выдергивание, но и показатели кровельного рулонного материала
при вышеуказанных воздействиях: прочность при закреплении гвоздем Нгв, склейки нахлестки
Нск и прочность при продольном растяжении Fкp.
109
NCM C.04.03:2015
По самому слабому показателю можно уточнять расстояние между крепежами либо заменять
рулонный материал другими с лучшими показателями. Если по расчету крепеж не выдерживает
ветровую нагрузку, его также меняют на другой или уменьшают расстояние между ними.
D.6 Величина ветровой нагрузки не одинакова на разных участках кровли; это учитывается
разными величинами аэродинамического коэффициента с, приведенными в СНиП 2.01.07.
110
NCM C.04.03:2015
Приложение E
(справочное)
111
NCM C.04.03:2015
112
NCM C.04.03:2015
113
NCM C.04.03:2015
114
NCM C.04.03:2015
115
NCM C.04.03:2015
1 - основной слой водоизоляционного ковра из ПВХ - или ТПО-мембраны; 2 - сварной шов ши-
риной 30 мм; 3 - дополнительный сварной шов шириной 20 мм; 4 - крепежный элемент; 5 - слив
через парапет; 6 - дополнительный слой водоизоляционного ковра из ПВХ- или ТПО-мембраны;
7- металлическая прижимная рейка; 8 - герметик; 9 - штукатурный слой; 10 - местное понижение
у воронки; 11 - теплоизоляция; 12 - несущая железобетонная плита; 13 - выравнивающий слой
из цементно-песчаного раствора; 14 - пароизоляция; 15 - телескопический крепеж; 16 - двухсто-
ронняя клейкая лента для фиксации пароизоляции; 17 - наружная стена; 18 - водосборный бак;
19 - хомут; 20 - водосточная труба
116
NCM C.04.03:2015
117
NCM C.04.03:2015
Приложение F
(справочное)
118
NCM C.04.03:2015
119
NCM C.04.03:2015
Приложение G
(справочное)
120
NCM C.04.03:2015
Рис. G.2 - Конек крыши с одним вентиляционным зазором (а) и конек кровли с чердаком и вен-
тиляционным элементом в гидрозащитной пленке (б)
121
NCM C.04.03:2015
Рис. G.3 - Водоотводящий желоб на черепичной кровле неутепленной (а) и утепленной крыши
(б)
122
NCM C.04.03:2015
123
NCM C.04.03:2015
Приложение H
(справочное)
Цементно-песчаная черепица
Для определения числа рядов черепицы на проектируемой кровле вначале рассчитывают шаг
Шобр обрешетки: Шобр = Lчеp. - H, где Lчеp. (длины черепицы) = 420 мм; Н (нахлестка черепиц) = 75
- 108 мм в зависимости от уклона (6.1.2).
Lстр Шкарн 4 см
n 1,
Шобр
где Шкарн - шаг стропил у карниза; Шкарн = 32 - 39 см (рисунок J.1) в зависимости от положения
водосточного желоба;
На многоскатных кровлях шаг обрешетки и число рядов черепицы рассчитывают для каждого
ската.
Длина кровли (длина обрешетки) зависит от длины здания и применяемой боковой черепицы
(рисунок J.2). Точная подгонка длины кровли обеспечивается применением половинчатой чере-
пицы и свободной укладкой черепицы (с люфтом 3 мм в каждом стыке черепицы).
124
NCM C.04.03:2015
Рис. H.2 - Схема для расчета длины кровли с боковой (а) и облеченной (б) цементно-песчаной
черепицей
Керамическая черепица
Размеры черепицы, расчет длины ската и кровли приведены на рисунках H.3 – H.5.
Расход на 1 м2 ~ 34 шт.
Шаг обрешетки: при двойной укладке - 145 - 165 мм (рисунок J.4а) и при корончатой укладке -
290 - 330 мм (рисунок J.4б).
125
NCM C.04.03:2015
Рис. H.4 - Поперечный разрез кровли (скат кровли) при двойной (а) и при корончатой (б) уклад-
ке черепицы
LAF - расстояние от конька до обрешетки, равно 100 мм при уклоне кровли до 30°; 90 - 100 мм -
от 30 до 45° и 75 - 90 мм - > 45°;
Длина ската будет равна L = LAT1 + LAT2 + LAF + LA×n, где п - число рядов черепицы.
Рис. H.5 - Продольный разрез кровли с применением на фронтоне боковой черепицы (а) и без
применения такой черепицы (б)
126
NCM C.04.03:2015
Приложение I
(справочное)
Рис. I.1 - Карнизный узел крыши мансардного этажа (а) и холодного чердака (б)
127
NCM C.04.03:2015
128
NCM C.04.03:2015
Приложение J
(справочное)
129
NCM C.04.03:2015
130
NCM C.04.03:2015
Приложение K
(справочное)
1 - накрываемый край волнистого листа; 2,3 – скоба; 4 - лотковая деталь; 5 - край волнистого
листа; 6,7 – шайбы; 8 - винт с полукруглой головкой; 9 - заклепка
131
NCM C.04.03:2015
Рис. K.4 - Крепление волнистых листов к металлическим прогонам из швеллера (а) и уголка (б)
Рис. K.5 - Крепление волнистых листов (а) и схема разбивки обрешетки под листы СВ40/150 (б)
132
NCM C.04.03:2015
Рис. K.6 - Примыкание кровли из волнистых листов к поперечной (а) и продольной (б) стене
133
NCM C.04.03:2015
Рис. K.8 - Карнизный (а) и коньковый (б) узлы кровли из волнистых листов
134
NCM C.04.03:2015
Рис. K.9 - Коньковый узел (а) с вентиляцией через венттрубу и примыкание кровли к кирпичной
трубе (б)
135
NCM C.04.03:2015
Приложение L
(справочное)
Рис. L.1 - Карнизный узел кровли холодного чердака (а) и крыши мансарды (б)
136
NCM C.04.03:2015
Рис. L.2 - Коньковый узел кровли с вентиляцией через коньковый элемент (а) и через вытяжную
трубу (б)
137
NCM C.04.03:2015
*- по расчету
138
NCM C.04.03:2015
139
NCM C.04.03:2015
140
NCM C.04.03:2015
141
NCM C.04.03:2015
Приложение M
(справочное)
6 - обрешетка;
6' – сплошной деревянный настил;
7 - кровля из меди или цинк-титана;
7' – кровля из оцинкованных листов;
7" – кровля из алюминия;
8 - контробрешетка;
9 - объемная диффузионная мембрана;
9' – гидрозащитная пленка;
9" –структурный мат;
10 - стропило;
10' –стропило - термопрофиль из ЛСТК;
10" – стропило из ЛСТК;
11 - гипсокартон или плоский хризотил-
142
NCM C.04.03:2015
цементный лист;
11' – каркас под обшивку из гипсокартона
или плоского хризотил цементного листа;
12 - приклейка битумом;
13 - теплоизоляция из пеностекла с коэф-
фициентом паропроницаемости равным 0
(мг/м·ч·Па);
13' – теплоизоляция из
143
NCM C.04.03:2015
Приложение N
(справочное)
Рис. N.3 - Зона расположения неподвижных (жестких) кляммеров на одну картину длиной не
более 10 м в зависимости от уклона кровли
144
NCM C.04.03:2015
145
NCM C.04.03:2015
146
NCM C.04.03:2015
Приложение O
(справочное)
147
NCM C.04.03:2015
Библиография
148
NCM C.04.03:2015
Содержание
Конец перевода
149
NCM C.04.03:2015
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 01 „Normative
şi standarde metodico-organizatorice” care au acceptat proiectul documentului normativ:
150
NCM C.04.03:2015
Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în „Monitorul oficial al Republicii Moldova”, Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţiile periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional „e-Documente normative în construcţii” (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
151
Ediţie oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM C.04.03:2015
”Învelitori. Norme de proiectare”