Nuvela realista si de analiza psihologica - Moara cu noroc

de Ioan Slavici

1. Despre realism si moralitate in nuvelistica lui Ioan Slavici

2. Particularitati ale nuvelei realiste si de analiza psihologica in "Moara cu noroc":
- REZUMAT
- demonstrarea APARTENENTEI la nuvela realista si de analiza psihologica
3. Caracterizarea personajului Ghita
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. In lit. romana, Ioan Slavici este recunoscut ca intemeietorul realismului inspirat din viata
omului de la tara. Nuvelele sale devin adevarate lectii de morala, caci pentru Slavici bunul
cumpat sau masura in toate are o valoare morala si fundamentala. De bunul cumpat depinde
vietuirea omului in fericire sau nefericire, in echilibru sau in pacat.
Nu altul este cazul parintelui Trandafir din nuvela "Popa Tanda" care atunci cand devine
cumpatat reuseste prin puterea exemplului personal sa ridice un sat intreg din ruina si saracie.
Exemplul lui Ghita din "Moara cu noroc" se situeaza la polul opus; el ne dovedeste ca omul lipsit
de bun cumpat poate deveni victima propriei lacomii. Aceasta este de fapt si lectia de morala
pe care le-o ofera Slavici cititorilor in "Moara cu noroc". Actiunea nuvelei se petrece in secolul
al XIX-lea in campia intinsa din preajma Ineului. Firul epic este simplu: .... * aici scriu rezumatul..

2. * REZUMAT - Moara cu noroc

Ghita, soacra acestuia si sotia, Ana, decid sa arendeze carciuma de la Moara cu Noroc; Ghita
isi schimba astfel conditia de cizmar sarac cinstit si incepe sa castige bine la moara. Noua
situatie promitatoare e tulburata de aparitia lui Lica Samadaul, vataful porcarilor din
imprejurimi si a oamenilor sai temuti.
Pentru a-si pastra statutul de carciumar, Ghita intelege ca trebuie sa devina treptat omul
Samadaului, cu toate ca acesta era privit in familie drept un om primejdios. Intr-o incercare
naiva de a face fata unui eventual atac din partea porcarilor, Ghita se inarmeaza, isi mai aduce o
sluga, pe Marti si cumpara doi caini rai. Lica plateste cu intarziere, imprumuta bani de la
carciumar si il transforma treptat pe Ghita in complicele sau la infaptuirea unor faradelegi:
jafuri, spalarea banilor castigati necinstit sau chiar omor.
Mereu abatut si amenintat de prezenta lui Lica, carciumarul se afla intr-o situatie dilematica.
Daca paraseste hanul, pierde niste avantaje materiale; daca ramane, trebuie sa accepte regulile
compromitatoare ale porcarilor-talhari. Ana observa si ea schimbarea de comportament a lui
Ghita. Acesta se imprieteneste cu jandarmul Pintea, impreuna planuind demascarea
Samadaului. Sprijinit de baronii corupti si de marturia mincinoasa a hangiului, Lica reuseste sa
scape de acuzatiile intentate in proces. Ghita, indecis si suspect, scapa din lipsa de probe, dar in
constiinta oamenilor numele lui ramane unul patat, asa cum insusi recunoaste in fata Anei, intr-
un moment de sinceritate.
Dupa omorurile si jaful infaptuit de porcari in padure, Ghita accepta un joc dublu propus de
comisariat. El decide impreuna cu Pintea ca Lica trebuie prins cu banii murdari asupra lui. Prea
lacom, Ghita amana mereu momentul flagrantului, intrucat ii revine o parte generoasa din banii
preschimbati pentru Samadau. Cand simte ca nu mai e cale de intoarcere, ii intinde porcarului o
cursa, arucand-o pe Ana drept momeala. In duminica de Paste, Ana ramane singura la carciuma
in compania lui Lica, in timp ce Ghita alearga la Ineu dupa jandarm. In lipsa unei explicatii din
partea lui Ghita, Ana se lasa sedusa de Lica, intr-un gest de pedepsire a sotului pe care il
desconsidera. Spre seara, porcarul o paraseste pe Ana si pleaca de la han, iar Ghita isi gaseste
sotia singura; banuind ca l-a inselat, acesta o omoara, dar este si el impuscat la comanda
Samadaului, care se intorsese la carciuma dupa serparul uitat. Hanul e inconjurat de jandarmii
lui Pintea. Vazandu-se incoltit, Samadaul alege calea sinuciderii, izbindu-se cu capul de un
copac, iar moara, locul afacerilor necurate este aprinsa de catre oamenii sai. Batrana soacra si
copiii lui Ghita, ramasi orfani, au convingerea ca un fulger a produs nenorocirea.
* demonstrarea APARTENENTEI la nuvela realista si de analiza psihologica
Opera "Moara cu noroc" este o nuvela realista si de analiza psihologica deoarece prezinta
trasaturile unui asemenea text epic.
Un prim element definitoriu pentru nuvela ca specie epica in "Moara cu noroc" este interesul
narativ pe care Slavici il muta de pe actiunile textului asupra personajului principal. Ghita,
protagonistul operei, nu lipseste din niciun episod narativ: intalnirea cu porcarii; afacerile cu
Samadaul; implicarea ca martor intr-un proces sau jocul dublicitar din final. Construit in jurul
figurii lui Ghita, conflictul adaptarii lui la o noua viata genereaza un singur fir epic ce urmareste
transformarile sufletesti si morale pe care le inregistreaza personajul principal.