Basmul cult - Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga
1. Despre specificul basmelor lui Creanga
2. Particularitati narative ale basmului cult in "Pov. lui H-A"
- REZUMAT
- demonstrarea APARTENENTEI la basmul cult
3. Caract lui H-A
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. In lit rom. un cunoscut povestitor este Ion Creanga. Basmele sale se inspira din folclor dar au
amprente culte inconfundabile si prezinta cateva elem. comune. Spre exemplu, in basmele lui
Creanga pers principale sunt construite intr-o viziune realista caci nu au puteri supranaturale
dar reusesc sa-si atraga asupra prin bunatate aliati fabulosi cu ajutorul carora depasesc probele
inuman de grele. Tot astfel pers ce repr raul nu sunt balaurii sau zmeii, ci moartea, dracii sau
omul malefic, dusmaniicei mai inversunati ai tuturor in mentalitatea populara.
O creatie reprezentativa pt. arta narativa si viziunea lui Creanga este basmul "Povestea lui H-
A". Firul epic este simplu: ... * ( aici scriu rezumatul, in continuare)

2. *REZUMAT - Povestea lui Harap-Alb

Ajuns batran si fara urmasi la tron, Imparatul Verde ii scrie fratelui sau, Craiul sa-l trimita pe
cel mai vrednic dintre nepoti ca sa ii lase imparatia ca mostenire. Dorind sa le puna vrednicia la
incercare, Craiul imbraca o piele de urs si ii sperie pe cei doi fii mai mari la capatul unui pod. Cel
mai mic fecior obtine cu mare greutate ingaduinta tatalui de a-si incerca si el norocul, dar, fiind
sfatuit de o batrana pe care o miluieste sa isi aleaga armele, calul si hainele tatalui sau din
vremea tineretii, porneste la drum. La capatul podului, el nu se lasa pacalit de Craiul imbracat in
urs, care il lasa sa plece dupa ce il sfatuieste sa se fereasca de omul span si de omul rosu.
Pe drum, printul se rataceste intr-o padure din care un span care i se pretinde prieten promite
sa il scoata. El il pacaleste insa convingandu-l sa intre intr-o fatana; ii fura identitatea si ii da
numele de Harap-Alb. Ajunsi la curtea imparatului Verde, spanul se da drept nepotul asteptat
si, dorindu-si sa scape de noua sa sluga, il supune pe Harap-Alb catorva probe inuman de grele:
sa aduca salata din gradina unui urs, sa aduca pielea incrustata cu diamante a unui cerb vrajit,
sa o peteasca pentru span pe fata imparatului Rosu. Harap-Alb trece ce bine de toate aceste
probe fiind ajutat de calul sau credincios, de Sf. Duminica si de cei cinci prieteni nazdravani(
Setila, Flamanzile, Ochila, Lungila, Gerila). La intoarcerea la curtea imparatului Verde, fata
imparatului Rosu dezvaluie adevaratele identitati iar spanul il decapiteaza pe H-A socotindu-l
tradator. Adevaratul print este inviat de fata imparatului Rosu cu apa vie, apa moarta si trei
smicele de mar dulce, iar spanul este pedepsit de cal, dand seama pentru rautatile sale. Fiul
craiului si cu printesa petita se casatoresc iar imparatul Verde le lasa imparatia ca mostenire.

* demonstrarea APARTENENTEI la basmul cult - Pov lui H-A

Opera "Pov. lui H-A" este un basm cult deoarece insumeaza particularitatile unei asemenea
specii epice.
Un prim element configurativ al basmului este infruntarea intre cele doua principii, binele si
raul, din care binele iese invingator. Binele este reprezentat de H-A, dar si de ajutoarele sale:
calul, Sf. Dum, Setila, Flamanzila, Ochila, Lungila, Gerila si reginele gazelor. Raul este intruchipat
de span caruia i se poate asocia si imparatul Rosu. Lupta intre cele doua principii se incheie abia
atunci cand H-A iese din robia spanului decapitat de acesta si murind si inviind asa cum
promisese cand i-a jurat credinta pe pales. H-A este inviat de fata imparatului Rosu, iar spanul
este omorat de cal ca pedeapsa pentru toate rautatile sale.
Un alt argument specific basmului, dar si amprenta particulara a artei lui Creanga este
construirea unor formule specifice. Formula initiala este mai scurta decat in basmul
popular("Amu, cica era odata un crai"), dar plaseaza actiunea din opera intr-un timp si spatiu
nederminat pentru ca nu este imporant cromotopul ci lectia de viata pe care cititorul o poate
desprinde urmarind aventura lui H-A. Formula mediana apare in text de sase ori si imparte firul
epic in sapte episoade narative("Dumnezeu sa ne tie pe drumul spre imparatie, ca, cuvantul din
poveste inainte mult mai este"). Formula finala este o subtila modalitate de a-i atrage cititorului
atentia ca participarea la aventura fictionala a luat sfarsit si ca e timpul sa se intoarca la
realitate("Numai pe la ni cine are bani bea si mananca, iar cine nu se uita si rabda.")
Tot astfel, "Pov. lui H-A" este un basm cult si datorita insertiei elementelor fabuloase.
Personaje cu puteri supranaturale sunt calul, tovarasul sau de drum, dar si Sf. Duminica,
personaj intalnit des in folclorul romanesc care il ajuta pe print la toate incercarile; lor li se
adauga cei cinci nazdravani, dar si reginele gazelor sau cerbul vrajit. Nu lipsesc obiectele
magice, in majoritatea lor elemente care il ajuta pe H-A sa depaseasca probele inuman de grele
si sa reinvie la final: mursa pe care i-o ofera Sf. Duminica pentru a insela vigilenta ursului, sabia
si obrazarul piticului Statu-Palma-Barba-Cot pentru a-l putea rapune pe corbul solomonic,
respectiv apa vie, apa moarta si cele trei smicele de mar dulce cu care protagonistul este
resuscitat in final.
Tot astfel, element cult in basmul lui Creanga este si preferinta autorului pentru oralitatea
stilului. Creanga aduce in pagina de literatura limbajul originar pe care il practica taranul
moldovean, drept care textul prezinta numeroase regionalisme moldovenesti, proverbe si
zicatori din Moldova: "Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos; Putini suie, multi
coboara, unul macina la moara..".
 In concluzie, datorita invataturii morale pe care i-o ofera cititorului, gratie prezentei
elementelor fabuloase si preferintei lui Creanga pentru oralitatea stilului, opera "Pov lui H-A"
este un basm cult.

3. Caracterizarea lui Harap-Alb

Personajul principal din basmul lui Creanga este, asa cum anunta si titlul H-A. El este cel mai
mic dintre ci trei fii ai unui crai dar si singurul caruia ii este predestinat sa ajunga imparat. Prin
intregul sau destin, printul este reprezentativ pentru omul tanar in formare care atunci cand
ignora sfaturile celor batrani are parte de incercari grele. Personajul H-A este caracterizat
complex, atat din surse directe, cat si indirecte.
O prima trasatura este bunatatea personajului complexata de atitudinea sa sociabila asa cum
reiese indirect din fapte, vorbe si relatia cu celelalte personaje. O secventa semnificativa este
cea de la inceputul basmului cand printul o miluieste pe batrana cersetoare; ulterior se
dovedeste ca batrana este Sf. Duminica iar aceasta il recompenseaza pe tanar pentru bunatatea
lui spunandu-i sa isi ia calul, hainele si armele tatalui sai din vremea cand a fost mire daca vrea
sa izbandeasca in calatoria sa. Relevant este si episodul calatoriei sale spre imparatul Rosu unde
se arata marinimos cu popoarele albinelor si furnicilor pe care le salveaza de la moarte; pentru
atitudinea sa, el este recompensat de craisa albinelor si cea a furnicilor cu promsiunea sa il
ajute la nevoie.
O alta trasatura a printului dovedita indirect din fapte, vorbe sau felul de a vorbi si din relatia
cu ceilalti este curajul. Semnificativ in acest sens este intreg drumul ritualic( de initiere) pe care
H-A il parcurge pana la a deveni imparat. Remarcabil este efortul sau de a nu insela asteptarile.
El nu abandoneaza niciuna din probele la care il supune spanul la curtea imparatului Verde, iar
fiecare dintre reusite o pregateste pe urmatoarea asigurand etapele firesti ale formarii sale ca
imparat: intors cu succes din gradina ursului, H-A dobandeste puterea fizica, caci ursul este un
simbol al puterii fizice, depasind proba cerbului vrajit el se alege cu intelepciunea, drept care
devine fireasca expeditia sa la curtea imparatului Rosu penttru a-i peti acestuia fata. Astfel, abia
dupa ce a avut curajul sa revendice atribute precum puterea si intelepciunea si sa isi peteasca
mireasa, H-A este pregatit sa devina imparat.
O evidenta trasatura a lui H-A este loialitatea. Aceasta calitate nu il paraseste pe print mai ales
in relatia cu spanul; H-A nu ii dezvaluie identitatea indiferent de cat de greu este incercat in
probele la care il trimite spanul. Nici dezvaluirea finala nu ii apartine, fiica imparatului Rosu fiind
aceea care le prezinta tuturor adevaratele identitati.
Astfel, H-A, pers principal din basmul lui Creanga este complex construit, atat din surse de
caracterizare directe, cat si indirecte devenind purtatorul unui cod moral in care se regasesc
calitati precum bunatatea, curajul sau loialitatea.