Psihologia educaţională

Definirea şi delimitarea celor mai

importante teme din psihologia
educaţională.

Marius Crăciun 2012

Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Educaţia :
1) Dezvoltarea capacităţilor şi
potenţialului indivizilor în scopul de a-i
pregăti pentru a avea succes într-o
anumită societate sau cultură. Din această
perspectivă, educaţia serveşte unei funcţii
de dezvoltare individuală.
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Educaţia :
2) Procesul prin care societatea transmite
noilor ei membri valorile, credinţele,
cunoştinţele şi expresiile simbolice care
fac posibilă comunicarea în cadrul ei. În
acest sens, educaţia are o funcţie socială şi
culturală..
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Şcolarizarea:

Predarea şi învăţarea care are loc

în mediul formal, organizat
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Psihologia:

studiul ştiinţific al minţii şi

comportamentului
(sau al comportamentului şi
proceselor mentale) cu precădere
la fiinţele umane
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Psihologia educaţională:

Combinaţie a psihologiei cu
educaţia

O disciplină distinctă în cadrul

psihologiei care include atât metode
de studiu cât şi o bază largă de
cunoştinţe
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Psihologia educaţională:
Se preocupă de înţelegerea procesului de
predare şi învăţare care are loc în medii
formale precum şi cu dezvoltarea şi
îmbunătăţirea acestor metode

Subiectele cele mai importante sunt ; teoriile

învăţării, metode de predare, motivaţia,
dezvoltarea cognitivă, emoţională şi morală,
relaţia părinte -copil
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Învăţarea:

O schimbare relativ permanentă în

comportamentul individului sau în
potenţialul comportamental al acestuia, ca
rezultat al experienţei şi practicii

O schimbare internă care are influenţă

asupra comportamentului
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni :

Învăţarea:

Poate fi comparată cu alte procese

primare care produc schimbări
relativ permanente, cum ar fi
maturizarea- care are loc în urma
creşterii biologice şi a dezvoltării
Definirea şi diferenţierea următorilor
termeni:

Predarea:

Managementul şi direcţionarea cu
un anumit scop a procesului de
învăţare
 Procesul de învăţare/predare
CONTEXT
Caracteristicile
Contextul Şcolii
Politici de stat
internaţional
Procese din
Altele timpul
INPUT cursului OUTPUT Religie
Caracteristicile Performanţa
Familia profesorului Comportamentul studentului
profesorului
Caracteristicile Filme
studentului Comportamentul Altele
Televizor
studentului
Grupul
Comunitate Altele de prieteni
Procese din şcoală
 Psihologia educaţională

Este o disciplină ştiinţifică

care caută să răspundă la
următoarele întrebări :
“De ce unii elevi învaţă mai bine decât
alţii ?”
şi
“Ce putem face ca să îmbunătăţim
învăţarea ?”
 PERSPECTIVE ÎN PSIHOLOGIA
EDUCAŢIONALĂ
• Perspectiva biologică
- A înregistrat cele mai mari progrese în
studiul învăţării şi memoriei
- În cazul învăţării, apar modificări la nivelul
conexiunilor dintre neuroni
- Presupune explicarea comportamentului pe
baza activităţii electrice şi biochimice, în
special la nivel cerebral
 PERSPECTIVE ÎN PSIHOLOGIA
EDUCAŢIONALĂ

• Perspectiva comportamentală
- Psihologii comportamentalişti studiază psihicul
prin observarea comportamentului
- Comportamentul este singurul indicator cu
valoarea psihologică (J.B. Watson)
- Behavioriştii fac abstracţie de procesele
mentale care au loc între stimul şi răspuns
- Ex. frica condiţionată
 PERSPECTIVE ÎN PSIHOLOGIA
EDUCAŢIONALĂ
• Orientarea cognitivă
- Este o reacţie la behaviorism
- Numai prin studierea proceselor mentale se
pot înţelege acţiunile umane
- Procesele mentale pot fi studiate ştiinţific
prin analiza comportamentului, însoţită de
interpretarea acestor comportamente în
termeni de procese mentale
 Psihologia educaţională

În continuare vom defini şi diferenţia studiile

descriptive, corelaţionale şi experimentale, dând
exemple despre modul în care acestea sunt utilizate
în psihologia educaţională.
Vom defini cele patru metode de bază utilizate
pentru a colecta date în psihologia educaţională
(observaţia sistematică, observaţia participativă,
probe creion-hârtie şi metoda clinică ), furnizând
exemple despre modul în care sunt utilizate în
studiul celor mai importartante variabile din
psihologia educaţională .
 Psihologia educaţională

În discuţiile noastre vom defini şi diferenţia

următorii termeni: faptele, conceptele, principiile,
ipotezele, teoriile şi legile.

Autor Marius Crăciun (2005)

 Cercetarea în psihologia educaţională

Există mai multe căi prin care se ajunge la

validarea adevărului:
• Experienţă personală
• Intuiţie
• Consens social şi cultural
• Precepte religioase şi interpretarea lor
• Filozofia şi raţionamentul logic
• Ştiinţa şi metoda ştiinţifică
 Cercetarea în psihologia educaţională

Pentru ca un proces să fie considerat

“ştiinţific”, el trebuie să întrunească trei
criterii:
• cunoştinţele trebuie să se bazeze pe
experienţă
• cunoştinţele trebuie să se bazeze pe o
paradigmă sau caz particular
• orice ipoteză trebuie considerată ca fiind
posibil falsă
 Cercetarea în psihologia educaţională

Unii oameni de ştiinţă consideră că singurele

fenomene care pot fi studiate utilizând metoda
ştiinţifică sunt comportamentele observabile de
alţii.
În schimb alţii cred că experienţele
subiective personale sau interpersonale
pot fi studiate şi ele utilizând metoda
ştiinţifică...
Cercetarea în psihologia educaţională

Psihologia educaţională oferă o

oportunitate fertilă pentru cercetători
pentru a demonstra validitatea acestor
puncte de vedere opuse
Exemple de domenii în care se fac
cercetări:
• Dezvoltarea cognitivă
• Rolul motivaţiei în predare
• Metode de predare şi eficienţa lor
 Cercetare în psihologia educaţională

Metoda ştiinţifică poate fi utilizată în :

• Cercetare
Unde obiectivul este să găseşti o explicaţie
pentru un fenomen particular
sau
• Evaluare
Unde obiectivul este să faci o judecată de
valoare
Cercetarea în psihologia educaţională

Apreciere

Calitativă Cantitativă
Măsurare

Cercetare Evaluare
 Cercetare în psihologia educaţională

Există trei tipuri diferite de studii folosite în

investigaţiile ştiinţifice
• Studiul descriptiv
Folosit atunci când avem
cunoştiinţe puţine asupra
fenomenului şi vrem să-l descriem
cu acurateţe, în mod real
Cercetare în psihologia educaţională

• Studiul corelaţional

Folosit atunci când vrem să înţelegem

relaţia existentă între variabile şi să
facem predicţii plecând de la
circumstanţele prezente spre cele viitoare
Cercetarea în psihologia educaţională

• Studiul corelaţional

Coeficientul de corelaţie descrie puterea

relaţiei dintre variabile
Are valori între -1 şi +1
Tipul relaţiei este determinat de semn
Puterea relaţiei este determinată de
valoarea absolută
 Examplu de corelaţie perfectă

Temperatura
în grade Celsius

Temperatura în
Farenheit
 Examplu de corelaţie 0

Media generală
a băieţilor din
clasa a 12-a

Inălţimea băieţilor
din clasa a 12-a
 Exemplu de corelaţie pozitivă

Media generală
din anul doi

Media generală din

primul an de facultate
 Examplu de corelaţie negativă

Media notelor acordate

de doi profesori
pentru acelaşi eseu

Numărul de greşeli gramaticale

pentru 100 de cuvinte
 Cercetarea în psihologia educaţională

Media generală
din anul doi Media notelor acordate
de doi profesori
pentru acelaşi eseu

Media generală din

Numărul de greşeli gramaticale
primul an de facultate
pentru 100 de cuvinte

.60 > .40 (facem abstracţie de semn)

 Cercetarea în psihologia educaţională

Există trei tipuri de studii utilizate în

investigaţiile ştiinţifice

Studiul experimental

Utilizat când avem o bună înţelegere

asupra relaţiei dintre variabile şi dorim
să demonstrăm relaţia cauză / efect
Cercetarea în Psihologia Educaţională

• Studiul experimental

Trebuie să aibă cel puţin două grupe

Subiecţii trebuie să fie grupaţi aleator
Un grup trebuie să sufere o intervenţie
Variabila INDEPENDENTĂ este manipulată
Schimbarea este observată (dacă există) în
variabila DEPENDENTĂ
 Cercetarea în Psihologia Educaţională

Există trei tipuri de studii utilizate în

investigaţiile ştiinţifice
• Studiul experimental

Doar rezultatele
Studiilor
experimentale
Pot demonstra
relaţia cauză - efect
 Metode de culegere a datelor

• Probe creion / hârtie – orice informaţie

obţinută prin solicitarea unui răspuns la o
întrebare

• Observaţia sistematică – se obţin date

asupra unor variabile din mediu de către
observatori antrenaţi
 Metode de culegere a datelor
Există patru metode de bază folosite pentru a
culege date care să fie utilizate în studiile
ştiinţifice . Fiecare din aceste metode pot fi
utilizate în toate cele trei tipuri de studii :
• Observaţia participativă –persoana care
culege datele participă în procesul care este
observat
• Metoda clinică– profesionişti antrenaţi
special culeg date ca parte dintr-un
diagnostic
 Metoda ştiinţifică

FAPTE

• O idee sau acţiune care poate fi verificată

Ex. : numele şi datele unor activităţi

importante
 Metoda ştiinţifică

CONCEPTUL

• reguli care permit categorizarea

evenimentelor, locurilor, oamenilor,
ideilor,etc.

• un birou este un element de mobilier conceput

cu o suprafaţă plană pe care se scrie; un scaun
este un element de mobilier destinat pentru a sta
pe el.
 Metoda ştiinţifică

PRINCIPIUL

• relatia (relaţiile) între/dintre fapte şi /sau

concepte

• dacă implicarea într-o activitate de mare

frecvenţă este condiţionată de executarea
prealabilă a uneia cu frecvenţă redusă, prima
activitate devine întărire pentru cea din urmă
(Principiul lui Premack)
 Metoda ştiinţifică

Utilizarea metodelor ştiinţifice are ca rezultat

creşterea cunoştinţelor elaborate:
IPOTEZA
• formularea unor predicţii asupra relaţiilor
dintre fenomene (principii)
• deprinderile de învăţare ale studenţilor sunt
un predictor de succes mai bun decât
măsurarea inteligenţei sau a înţelegerii
verbale
 Metoda ştiinţifică

Utilizarea metodelor ştiinţifice are ca rezultat o

creştere a cunoştinţelor elaborate:
TEORIA
• set de fapte, concepte, şi principii care
permit descrierea şi explicarea fenomenelor
• Teoria lui Piaget asupra dezvoltării
cognitive, teoria lui Erikson asupra
dezvoltării socio-emoţionale, teoria lui
Skinner asupra condiţionării operante.
 Metoda ştiinţifică

Utilizarea metodei ştiinţifice care are ca rezultat

crearea unor cunoştinţe cu grad mare de
elaborare:
LEGEA
• bine fundamentată, îndelung verificată, pe
baza unor principii sau teorii
Ex.: aplicarea unor întăriri la intervale fixe,
produce un efect asupra comportamentului
 Metoda ştiinţifică

Utilizarea metodelor ştiinţifice nu invalidează

în mod obligatoriu informaţiile obţinute prin
alte mijloace.

Totuşi, atunci când datele ştiinţifice ajung

să contrazică datele din experienţa
personală, intuiţie, consens social sau
cultural, învăţătura religioasă, filozofie şi
gândirea raţională, apare o oportunitate să
învăţăm mai mult .
 Metoda Ştiinţifică

Aşa cum am afirmat anterior, psihologia

educaţională este o abordare
ŞTIINŢIFICĂ a procesului de
învăţare/predare.
Opiniile voastre obţinute din alte surse
pot fi susţinute (sau nu) prin datele
colectate folosind metoda ştiinţifică.
Cercetarea în Psihologia Educaţională

UN LUCRU FOARTE
IMPORTANT
Doar o mică parte din principiile şi teoriile
dezvoltate de către psihologia educaţională au
susţinere de către majoritatea cercetărilor
efectuate prin utilizarea studiilor
experimentale.

Totuşi, majoritatea principiilor şi teoriilor

discutate în acest curs trebuie considerate ca
nişte bune ipoteze de lucru.