La 28 mai 1897 între Constantin Al. Livaditi, ca vânzător şi lt.col.

Constantin Prezan, în calitate de cumpărător, a fost întocmit următorul act de

vânzare-cumpărare:
" Eu Constantin Al. Livaditi nesilit de nimeni, vând de veci în
deplină proprietate domnului lt.col.Constantin Prezan moşia mea
Schinetea.
Întinderea acestei moşii ce vând cu toate trupurile sale este 743
fălci, 68 prăjini şi 28 stânjeni sau 1065 ha şi 3522 mp.
Această moşie se compune din două trupuri:
a) Schinetea cu Mălineşti;
b) Armăşeni:
Preţul vânzării moşiei este de 335.500 lei."
Actul a fost transcris la Tribunalul judeţean Vaslui în prezenţa
judecătorului de şedinţă, Gh. Sturza, şi semnat de lt. col. Prezan. domiciliat
in Bucureşti, Aleea Carmen Silva nr. 42.
Peste mulţi ani, printr-un act de vânzare-cumpărare autentificat de
Tribunalul judeţului Roman la 6 iulie 1934, mareşalul Prezan trecea în
proprietatea Olgăi Dimitriu, ,,fiică adoptivă a soţiei mele Olga Mareşal C.
Prezan” o parte din moşie, în suprafaţă de 178 de hectare, în patru loturi:a.62
ha din jurul conacului; b.52 ha arabil-,,Pădureţul de la Coşarele mari”; c.5 ha
împărţite în două: ,,La stejar” şi ,,Secul Ezer”; d.59 ha pădurea din dealul
Mălineşti(cu 28 ha izlaz).De asemenea, în acelaşi an, la 9 septembrie,
mareşalul Prezan trecea în posesia ginerelui său, dr. Constantin Dimitriu din
Bucureşti, prin act de vânzare-cumpărare, două trupuri din moşia
Schinetea:,,Simeni” de 48 de ha, în comuna Dumeşti, şi pădurea ,,A Treia
Parte” din comuna Băceşti, de cca 100 de ha; toate valorate la 980 000 de
lei.
Conacul de la Schinetea este constitui din două corpuri. Aripa veche,
aflată spre nord, este din secolul al XIX-lea, clădire cumpărată de mareşal
odată cu moşia, însă i s-a adăugat o aripă nouă, spre sud, prilej cu care s-a
refăcut întregul conac; prin urmare, cele două corpuri de clădire au
arhitecturi diferite. La ridicarea aripei noi s-au folosit meşterii pietrari de la
Tansa, în vara anului 1944 finalizând lucrările la stâlpii faţadei; însă acestea
au fost oprite definitiv din cauza înaintării armatelor sovietice.Aici, prin
construirea conacului, se regăseşte ,, apogeul exprimării artistice în piatră a
centrului de la Tansa” ; la înfrumuseţarea acestui edificiu şi-au adus
contribuţia şi meşterii şcheeni.Arhitectura conacului mărturiseşte faptul, că
meşterii sunt urmaşii acelor italieni stabiliţi la Tansa la sfârşitul secolului al
XIX-lea, unde au costruit biserica şi podul din piatră.
Cumpărarea moşiei Schinetea din Plasa Fundurile , comuna
Dumeşti, din judeţul Vaslui va juca un rol deosebit în viaţa lui Constantin
Prezan. Probabil legat de moşia Schinetea, de construirea conacului de aici,
între 1901 - 1904 Prezan primeşte comanda Regimentului VII Rahova nr. 25
Dorobanţi din Vaslui.