Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scopul cursului:
Argumentarea necesităţii instituirii unui program kinetoprofilactic în vederea
menţinerii sau/ şi îmbunătăţirii stării de sănătate a femeii aflată în perioada lauziei.
Unitatea de curs vizează aplicațiile kinetoprofilaxiei într-un domeniu de mare
sensibilitate practico-metodică, legat de femeia aflată în situație biologică specială (sarcină,
lăuzie, alăptare).
Obiective:
Să se informeze asupra aspectelor fiziologice și patologice în sarcină și lăuzie.
Să prezinte capacitatea de selectare a celor mai eficiente metode și mijloace
care să permită o revenire cît mai rapidă a organismului după naștere, ținand cont de situațiile
speciale ale lăuzei
Să selecteze cele mai eficiente metode, tehnici, mijloace care să îndeplinească
scopul intervenției kinetoterapeutice.
Să constate eventuala ineficiență a programelor alese, în baza evaluărilor
intermediare, precum și o reorientare a programului în funcție de noile date și de scopul
propus.
Plan:
4.1 Kinetoterapia după nașterea normală.
4. 1. 1 Naşterea şi lăuzia – stadializare şi caracteristici.
4. 1. 2 Modificările specifice perioadei de lăuzie.
4. 1. 3 Kinetoprofilaxia în perioada de lăuzie.
4. 2 Kinetoterapia după nașterea prin cezariană.
4. 2. 1 Definiţie şi cauzele cezarienei programate şi cea neprogramată.
4. 2. 2 Obiectivele kinetoterapiei.
4. 2. 3 Indicaţiile metodice.
4. 3. Naşterea sub apă: descriere şi avantaje
4. 4. Anestezia epidurală: descriere şi avantaje.
Conţinutul:
4. 1. 1 Naşterea normală şi lăuzia – stadiile şi caracteristicili.
Naşterea.
Naşterea este eliminarea spontană, naturală sau artificială a fătului şi a anexelor sale,
care începe odată cu declanşarea travaliului la sfârsitul celor 40 de săptămâni (9 luni), cu
trecerea fătului din mediul lichid în cel atmosferic.
Naşterea a fost împărţită în 6 paşi primii trei se produc de obicei cu câteva săptămâni
sau zile înainte de travaliu, iar ultimii trei, în timpul travaliului, astfel:
1. Colul uterin se deplasează în faţă;
2. Colul uterin se maturează sau se înmoaie;
3. Colul uterin se şterge, subţiază sau scurtează;
4. Colul uterin se dilată sau se deschide;
5. Capul fetal se roteşte;
6. Fătul coboară prin pelvis.
Perioadele travaliului
Travaliul este împărţit în perioade distincte, în funcţie de modificările fiziologice care
se produc, astfel:
1. Pretravaliu (contracţii fară caracter progresiv): maturarea, ştergerea şi
deplasarea în faţă a colului uterin. Acesta ia sfârşit când contracţiile capătă caracter progresiv
(devin mai lungi, mai puternice şi mai apropiate între ele).
2. Perioada întâi (dilataţia) începe cu contracţii cu caracter progresiv şi ia sfârşit
când colul uterin este complet deschis.
3. Perioada a doua (coborârea şi naşterea) începe când colul uterin este complet
dilatat şi se sfârşeşte odată cu naşterea bebeluşului. Această perioadă are trei componente:
a) Contracţia muşchilor abdominali şi a diafragmului care determină creşterea
presiunii intra-abdominale şi favorizează expulzia fătului.
b) Coborârea fătului prin schimbarea poziţiei acestuia, ceea ce-i permite acestuia
să treacă direct în pelvis
c) Expulzarea fătului.
Travaliul se desfăşoară în 3 stadii:
- stadiul I – se caracterizează prin apariţia contracţiilor uterine dureroase, care survin
la 5-10 minute şi durează 50 - 60 de secunde; mai târziu, vor dura 90 de secunde şi vor
surveni la 2 minute;
- stadiul II – corespunde naşterii, adică expulziei fătului; durata este de 1-3 ore la
primipare şi de 20 minute până la 1 oră la multipare;
- stadiul III – corespunde dezlipirii şi expulziei placentei şi anexelor sale; expulzia se
realizează prin contracţii uterine rare şi dureroase; începe la circa 15 - 20 minute după naştere,
durata fiind de 20 - 30 minute.
Tipurile de respiraţii utilizate în timpul naşterii.
După Pierre Cuminal, tipurile de respiraţie utilizate în sarcină sunt:
• respiraţia lentă şi liniştită – constă în inspir pe nas 4 - 5 secunde, menţinerea aerului 3
secunde şi apoi expir lent pe gură 7 - 10 secunde. Se utilizează când contracţiile uterine apar
la interval de 5 minute şi au o durata de 45 de secunde sau când travaliul se intensifica.
• respiraţia „ gâfâită ” (haletantă) superficială – este localizată la nivel toracic pentru a
permite relaxarea abdomenului şi a colului uterin. Se utilizează în mijlocul travaliului, când
exista o dilatare de 5 cm şi respiraţia lentă şi calmă devine insuficientă. Timpii acestui tip de
respiraţie sunt scurţi şi egali.
• respiraţia suflantă – este utilizată la sfârşitul dilatării, atunci când se face simţită
nevoia de împingere a fătului. Parturienta nu are voie încă să se screamă, deoarece dilatarea
este incompletă şi se poate produce ruptura de col uterin. Aceasta respiraţie este numită
suflantă (ca şi cum ai sufla într-o lumânare) datorită preponderentei timpului de expir care
suprasolicită diafragmul şi grilajul costal.
• respiraţia blocată – se utilizează atunci când dilataţia colului este completă şi femeia
are voie să se screamă. Parturienta contracta muşchii peretelui abdominal, ia poziţia de
naştere, reducând volumul cavităţii abdominale. Toată activitatea musculară desfăşoară
eforturi sinergice în vederea naşterii: expir profund – inspir – blocare prin închiderea glotei –
ridicarea capului – tragerea cu mâinile de suportul de pe părţile laterale ale mesei
ginecologice – screamăt. Gravida trebuie sa realizeze screamătul din muşchii perineului şi nu
din gat.
• respiraţie „ gâfâită”(haletanta) profundă – permite o relaxare a chingii abdominale şi
uşurează degajarea lentă a copilului. Parturienta nu se mai screme, se relaxează, lasă capul la
nivelul mesei ginecologice şi respiră gâfâind profund.
Bibliografie:
1. Crăciun, M., 2002, Kinetoprofilaxie, curs – ID, Bacău;
2. Dobrescu T., Constantinescu E, (2006), - Gimnastica - concepte teoretice şi aplicații
practice, Editura Tehnopress, Iaşi;
3. Dobrescu T., Constantinescu E, (2006), Bazele teoretice şi metodice ale gimnasticii –
Curs de bază Editura Pim, Iaşi
4. Ochiană, G. (2006), Kinetoprofilaxie – kinetoterapie în obstetrică – ginecologie,
Editura Pim, Iaşi;
5. Marcu, V., (1995), Bazele teoretice ale exercițiilor fizice în kinetoterapie, Editura
Universității din Oradea, Oradea;
6. Mârza, D., (2005), Kinetoprofilaxie primară, Editura Tehnopress, Iaşi;
7. Sbenghe, T., (2002), Kinesiologie – Ştiința mişcării, Editura Medicală, Bucureşti;
8. Şerbescu, C., (2000), Kinetoprofilaxia primară. Biologia condiției fizice, Editura
Universității din Oradea, Oradea
9. http://www.qbebe.ro/sarcina/sarcina_pe_saptamani
10. http://baby.unica.ro/categorie/sarcina-pe-saptamani
11. http://kinetoterapie-cluj.ro/informatii-despre.asp?info=kinetoterapia-in-perioada-
sarcinii
12. https://www.cugetliber.ro/stiri-sanatate-cum-le-ajuta-kinetoterapia-si-masajul-pe-
gravide-163912