Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOLOGIE

GEOGRAFIE FIZICA GENERALA


REFERAT

PLANETELE INTERIOARE ALE SISTEMULUI SOLAR

Prof. IONUT VASILINIUC Studenti: Craciun Bianca Roxana


Smaranda Bianca
Grupa:1213 A

IASI, 2011
Cuprins:
Scurta istorie a Universului ............................................................................ Error! Bookmark not defined.
Ce reprezinta Universul................................................................................................................................. 3
Planetele interne ale Sistemului Solar .......................................................................................................... 4
Mercur ...................................................................................................................................................... 4
Venus ........................................................................................................................................................ 5
Terra .......................................................................................................................................................... 7
Marte ........................................................................................................................................................ 9

Page 2 of 11
SCURTA ISTORIE A TIMPULUI
Inca din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat sa stie cat mai multe despre spatiul
in care traia. Desi nu cunostea originea elementelor pe care le observa, el se folosea de acestea in
activitatile cotidiene. Un exemplu il reprezinta faptul ca se ajuta de corpurile ceresti pentru a se
orienta, in special in navigatie. Astfel el a vrut sa stie ce sunt, de unde provin si ce legatura au
acele corpuri cu spatiul cunoscut de acesta, ajungand astfel sa studieze spatiul cosmic.
Treptat interesul pentru necunoscut a crescut ducand la cunoasterea unei lumi aflata
dincolo de ceea ce se putea vedea. A inceput sa se vorbeasca despre Pamant ca planeta, despre
forma si dimensiuile acestuia si despre faptul ca facea parte dintr-un sistem de elemente cosmice
care gravitau in jurul Soarelui si nu in jurul Pamantului asa cum se credea. Sistemul a fost numit
Sistem Solar iar descoperirile ulterioare au aratat faptul ca acesta se situa intr-o galaxie, Calea
Lactee, care la randul ei era cuprinsa intr-un alt sistem mult mai complex numit Univers.

Ce reprezinta Universul?
Cei mai multi cercetatori au incercat sa afle ce cuprinde Universul pentru a-i da o
definitie concreta, insa nimeni nu a putut caracteriza acest sistem in intregime.
Pentru a putea intelege ce reprezinta Universul, il putem define ca fiind un intreg ce
cuprinde totalitatea materiei, energiei, timpului si spatiului. Unii oameni de stiinta, prin cercetari
amanuntite, au determinat faptul ca Universul ar avea o varsta si o suprafata delimitate. Se
estimeaza ca varsta ar fi de 13,73 miliarde de ani iar suprafata de 93 miliarde de ani lumina,

aceastea fiind caracteristicile universului observabil. Secunda zero al acestui timp o reprezinta
Big Bang-ul, marea explozie care se considera ca a dat nastere Universului.
Universul este alcatuit dintr-un ansamblu de structuri cosmice, cea mai cunoscuta dintre
ele fiind galaxia. Cea mai studiata galaxie este cea din care facem si noi parte si anume Calea
Lactee. Ea are forma de spirala, cu trei brate, pe unul dintre aceste brate, numit Orion, situandu-
se si Sistemul Solar.
Sistemul Solar cuprinde o singura stea, Soarele, aflat in centrul sistemului, in jurul caruia
graviteaza opt planete: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Pe langa
acestea in Sistemul Solar se mai gasesc 60 de sateliti naturali ce graviteaza in jurul planetelor,
mii de asteroizi care formeaza o centura intre planetele Marte si Jupiter, comete, sistemele de
inele ale lui Saturn, Jupiter, Uranus si Neptun si praf interplanetar.
Dintre elementele din componenta Sistemului Solar o importanta deosebita o au planetele
si pentru acest fapt au fost intens studiate de catre cercetatori dorind sa se afle caracteristicile
fiecareia legate de orbita, miscare, compozitie si marime.
Orbita reprezinta traiectoria curba a unui corp ceresc avand drept sursa de miscare un alt
corp ceresc. Orbitele planetelor au o forma apropiata de cerc si se afla la distante foarte mari
unele de altele, intr-o oarecare proportie geometrica.

Page 3 of 11
Miscarea planetelor se face atat in jurul Soarelui (miscare de revolutie) cat si in jurul unei
axe proprii (miscarea de rotatie).
Durata miscarii de revolutie este influentata de distanta la care se afla planetele fata de
Soare si determina durata unui an. Daca pe Pamant durata unui an este de 365 de zile, pe alte
planete variaza de la 88 de zile pe Mercur, pana la 10759 de zile pe Saturn.
In ceea ce priveste miscarea de rotatie, in jurul axei proprii, aceasta poate fi directa, in
acelasi sens cu cea de revolutie, sau retrograda. Miscarea de rotatie determina alternanta
zi/noapte. In general durata completa a miscarii de rotatie este de mai putin de 25 de ore, insa
exista si exceptii cum ar fi Jupiter si Saturn care se rotesc foarte rapid cca. 10 ore sau foarte lent
precum Mercur (59 zile) si Venus (243 zile).
Marimea si compozitia sunt doua dintre caracteristicile diferentiale ale planetelor care le
clasifica pe acestea in doua categorii:
planete interne: Mercur, Venus, Terra, Marte
planete externe: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun
Planetele interne mai sunt numite si telurice, avand in componenta lor in principal roci,
iar pe langa acestea mai contin elemente grele precum fier si magneziu. Asa cum reiese din
compozitie sunt planete solide, avand si o densitate foarte mare.
Planetele externe se diferentiaza de cele externe prin compzitia gazoasa si prin
dimensiunile gigantic. Densitatea lor este mai mica decat cea a planetelor interne.

Planetele interne ale Sistemului Solar

Mercur

Prima planeta interna a Sistemului Solar situata la distanta cea mai apropiata de Soare
este Mercur. Numele planetei vine din mitologia romana si reprezinta numele unui zeu.
Planeta a fost descoperita din Antichitate insa a putut fi analizata abia in secolul XX prin
sonda Mariner 10 iar varsta planetei Mercur a fost aproximata la 4,5 miliarde de ani.
In perioada sa de evolutie, Mercur a suferit cateva modificari drastice in ceea ce priveste
morfologia planetei. Un impact major l-a avut coliziunea cu un meteorit acum cca 3,8 miliarde
de ani, care a dus la crearea unui imens crater-bazin, numit Caloris,crater ce masoara o patrime
din diametrul planetei. In urma impactului au existat modificari la nivelul structurii geologice.
Insa cu toate acestea, evolutia planetei a incetat acum cca. 3,5 miliarde de ani.
Mercur este cea mai mica planeta din Sistemul Solar,fiind cu numai o treime mai mare
decat Luna, avand un diametru de 4878km. Densitatea ei este de 5,43g/cm³, iar masa de
3,303*10²³kg. Compozitia planetei Mercur este reprezentata in mare parte din fier, cca 54% si

Page 4 of 11
prezinta un nucleu predominant feros in care se afla un miez foarte mic, activ. Acest lucru duce
la formarea magnetosferei, insa cu un camp magnetic de 100 ori mai mic decat cel al Terrei.
Fiind o planeta metalica, culoarea ei este inchisa si de aceea reflectia radiatiei solare
primate este foarte mica. Temperatura medie la suprafata planetei este de 427°C, insa noaptea
scade pana la -183°C din cauza lipsei atmosferei. Deoarece are campul magnetic foarte scazut,
planeta Mercur nu are nici sateliti naturali, iar apropierea de Soare ii determina lipsa atmosferei.
Durata miscarii de revolutie a planetei Mercur este de 88 de zile terestre si se misca cu o
viteza de 50 km/s, avand cea mai mare viteza dintre toate planetele. Miscarea de rotatie insa este
foarte lenta fata de cea de revolutie desfasurandu-se intr-un interval de 59 de zile terestre.
Relieful lui Mercur se aseamana cu cel al Lunii. Este reprezentat in mare parte de campii
vechi 70% fragmentate puternic de cratere de impact, 10% teritorii mai putin fragmentate iar
restul sunt campii tinere si netede. Structura morfologica este data de prezenta craterelor de
imact meteoric si rar de cratere vulcanice, intre acestea mai apar si campii de lava destul de
accidentate.
Craterele se intind pe intreaga suprafata a planetei si se clasifica in functie de diametru.
Exista astfel cratere cu diametre mai mici de 10 km care au la exterior material dispus in cercuri
de obicei de dimiensiuni reduse si cratere cu diametre cuprinse intre 10 si 20 km au in general un
fund nivelat. Craterele cu diametre mai mari de 20 de km au o morfologie mai complexa avand
in centru un munte si cele cu diametru de peste 150 km prezinta mai multe inele concentrice iar
fundul lor este umplut cu lava. Exista si cratere mai lungi de 200 km care poarta denumirea de
bazine.
Campiile apar atat in interiorul cat si in exteriorul craterelor. Campiile situate intre cratere
ocupa peste 70%din suprafata planetei, ele fiind si cele mai vechi,cca4,1-4,2 miliarde de ani.
Cele din interiorul craterelor.sunt mai noi avand o existent cuprinsa intre 3,8-3.9 miliarde de ani.
Sunt mai putin fragmentate, cuprizand si structuri vulcanice.
Abrupturile lobate au rezultat in urma impactului ce a creat bazinul Caloris,formandu-se
prin incalecarea scoartei in momentul unei compresii bruste. Constituie o particularitatea a
planetei, fiind unice in Sistemul Solar. Abrupturile au aspect de faleze lungi si de 50-500km si
inalte de 500-3000m.
Bazinul Caloris este situate in apropierea Ecuatorului fiind un element specific al
planetei, unic in Sistemul Solar. Este forma de relief dominanta din punct de vedere
morphologic.
Antipodul bazinului Caloris este compus dintr-o succesiune de vai fragmentate de cratere
de impact si coline inalte. Acest gen de morfologie a fost determinata de dislocari puternice
provocate de undele seismice.

Venus

Page 5 of 11
Venus este cea de-a doua planeta ca distanta de la soare fiind situata la o distanta de 108
milioane km. Fiind vizibila cu ochiul liber mai ales dimineata si seara mai este numita si
“Luceafarul”.Venus era cunoscuta inca din Antichitate si a fost initial numita de catre greci
“Afrodita”, fiind cel mai stralucitor obiect ceresc cu exceptia Soarelui si a Lunei. Denumirea de
Venus a venit insa de la romani aceasta denumire intruchipand zeita frumusetii si a dragostei.
Luminozitatea sa care o face vizibila de pe Pamant este data de albedoul ridicat al
atmosferei.
Ca si structura si compozitie, Venus se aseamana foarte mult cu Pamantul avand si o
dimensiune aproximativ egala. Se considera ca in momentul formarii acesteia acum circa 4,5
miliarde de ani Venus se asemana cu Pamantul si prin prezenta apei. Ulterior insa in urma
procesului de formare planeta s-a deshidratat,apa disparand complet, Venus ramanand in prezent
o planeta extreme de uscata. Dupa formarea planetei insa a fost definita si structura acesteia
asemanandu-se foarte bine cu cea a Pamantului, astfel Venus fiind alcatuita dintr-un nucleu de
fier invelit de o manta si un strat exterior numit crusta, toate acestea fiind inconjurate de o
atmosfera si hidrosfera.
De-a lungul evolutiei sale insa planeta a suferit numeroase modificari la nivelul
compozitiei chimice a atmosferei, iar temperaturile ridicate, care au atins la un moment dat si
valori critice, au dus la disparitia hidrosferei prin procesul de evaporare. Ramasitele chimice sub
forma de dioxid de carbon si apa au fost inglobate in atmosfera sub forma de gaz provocand un
puternic efect de sera.
Despre caracteristicile planetei Venus putem spune ca se aseamana cu cele ale
Pamantului avand un diametru de 12103,6 km reprezentand 95% din diamentrul Pamantului si o
masa aproximativ egala de 48,70 · 10²³kg. Temperatura medie la suprafata ajunge pana la cca.
480° aceasta fiind chiar si mai mare decat cea de pe Mercur, desi Venus se situeaza mai departe
de Soare fata de Mercur. Acest lucru se datoreaza efectului de sera.
Puternicul efect de sera de pe aceasta planeta este cauzat de atmosfera densa existenta.
Aceasta s-a format din cauza faptului ca gazele eliberate nu se mai pot intoarce pe planeta sub
forma de ploi ramanand astfel in atmosfera. In ceea ce priveste compozitia atmosferei planetei
Venus, in aceasta predomina gazul carbonic fiind in proportie de 95,5% , azotul molecular si
cateva gaze rare cum ar fi argonul, neonul sau dioxidul de sulf. Deasupra norilor se mai gasesc
insa cateva elemente pe langa gazul carbonic si anume monoxid de de carbon, azot molecular,
putini vapori de apa, oxygen molecular si acid clorhidric.
Norii de pe Venus sunt foarte densi iar grosimea lor atinge aproximativ 20 km. Acestia se
situeaza la altitudini de 47 si 65 km formand un strat continuu ce inconjoara planeta. Compozitia
lor este in mare parte formata din solutii apoase de acid sulfuric.
Planeta Venus prezinta o particularitate in ceea ce priveste miscarile pe care le executa,
efectuand o rotire retrograda, invers fata de sensul ei de miscare pe orbita. Mai mult decat atat
durata miscarii de rotatie este de 243,01 zile fiind cea mai lunga zi din Sistemul Solar. Miscarea
de revolutie se realizeaza in 224,7 zile.

Page 6 of 11
Relieful planetei este reprezentat in mare parte de campii plane formand Marea Campie
Venusiana. Neexistand oceane s-a luat drept nivelul 0 raza medie a planetei, 6051 km si astfel au
fost indentificate si cateva continente, cele mai importante continente fiind Afrodita si Istar.
Acestea sunt suprafete cu inaltimea maxima de 1,5km deasupra nivelului 0 m. Pe continental
Istar se gaseste si cea mai mare altitudine, varful Maxwell, ce masoara 11000m .
Pe Venus exista si regiuni foarte joase, asa numitele lowlands, suprafete situate sub
nivelul 0 m de pana la -3000 m. Tot aici exista si cateva formatiuni specifice precum coroanele
prin care se presupune ca a fost eliminate magma intr-un ritm foarte lent, practic niste cratere
vulcanice gigantic care nu mai sunt active astazi. Vulcani active insa mai exista si astazi insa cu
dimensiuni mai reduse.
Venus la fel ca si Mercur nu are sateliti naturali.

Terra

Pamantul sau Terra cum mai este numita este a treia planeta a Sistemului Solar fiind
situata la o distanta fata de Soare optima pentru dezvoltarea vietii. Aceasta este cea mai mare
dintre planetele telurice avand un diametru de 12756 km si o masa de 5,9752·10²³ kg. Planeta
noastra mai este numita si “Planeta albastra” datorita apei care se gaseste la supfarata acesteia.
Dintre toate planetele este singura in care apa se gaseste sub forma lichida la suprafata acesteia.
Numele de Terra al planetei vine de la romani, acesta simbolizand o zeita Terra Mater.
Denumirea de Pamant insa este singura care nu vine din greaca sau romana ca denumirea
celorlalte planete ci de la cuvantul latin “pavimentu”, care inseama drum pietruit.
Terra ca si celelalte planete s-a format din mai multe fragmente ce gravitau in jurul
Soarelui acum cca 4,57 miliarde de ani. Procesul de formare a fost tot unul de racire ca in cazul
altor planete, la inceput suprafata Pamantului fiind foarte fierbinte. Acest process de racire a dus
si la aparitia apei pe suprafata terestra , astfel daca la inceput apa s-a evaporate din cauza
temperaturii crescute, mai apoi in urma procesului de racire apa a revenit sub forma de ploi si in
felul acesta au luat fiinta oceanele.
Pamantul prezinta cateva caracteristici deosebite si unice in acelasi timp care il
diferentiaza complet de celalate planete acestea fiind si principalele motive pentru care pe
Pamant exista viata.
O prima caracteristica ar fi distanta la care se situeaza fata de Soare. Acest lucru
determina existenta unei temperature medii de 10-15°C .
Cea de-a doua caracteristica o reprezinta rezerva mare de apa lichida pe care o detine
planeta noastra ce alcatuiesc invelisul de apa al planetei numit hidrosfera. Apa de pe Terra se
gaseste sub toate formele ei de agregare fiind un element essential pentru viata . Apa a fost
importata inca din primul moment pentru existent vietii, primele forme de viata dezvoltandu-se
in aceasta, reprezentand un mediu protector la vremea impotriva radiatiilor ultraviolet. Pe

Page 7 of 11
Pamant apa ocupa 71% din suprafata acestuia. Prezenta apei pe Terra a fost posibila datorita
fortei de gravitatie emisa de Pamant si temperaturii optime care nu a permis evaporarea acesteia.
Atmosfera Terrei este si ea o caracteristica importanta prin structura si rolul pe care il are.
Fiind compusa dintr-un amestec de gaze ea se diferentiaza in mai multe straturi in functie de
altitudine si compozitie chimica fiind omogena doar pana la ianltimea de 90 de km. Astfel putem
delimita urmatoarele straturi: homosfera, heterosfera, troposfera, stratosfera, mezosfera si
termosfera In timp ce pe celelalte planete domina dioxidul de carbon, in compozitia atmoseferei
Terrei intra in principal azot 78% si oxigen 21%, gaze ce au permis dezvoltarea vietii, intrucat
sunt esentialele in procesele existentiale pentru plante, animale si om. Echilibrul acestei
compozitii in atmosfera este mentinut tocmai de elementele pe care le-a creat si anume
vietuitoarele.
Un alt gaz essential in atmosfera terestra este ozonul care desi se gasetse in cantitati
infime formeaza o bariera de numai 3 mm ce asigura protectia necesara impotriva razelor
ultarviolete si a radiatiilor.
Atmosfera terestra reprezinta in acelasi timp si o bariera impotriva meteoritilor care sunt
distrusi de aceasta inainte sa atinga suprafata solului.
Magnetosfera existenta in partea superioara asigura un scut protector impotriva vantului
solar. Acest lucru duce la aparitia unor fenomene extreme de interesante cum sunt aurorele.
Scoarta si litosfera Pamantului prezinta o dinamica in placi. In timp ce pe celelalte
planete suprafata lor parca a impietrit fiind stopata evolutia acestora, pe Terra se produc in
continuare schimbari la nivelul scoartei terestre ce ii modifica aspectul.
Dinamica placilor este in legatura directa cu structura interna a Pamantului. Acesta este
format dintr-un nucleu metalic activ, in care predomina fierul, nichelul si sulful, ce determina
campul magnetic al planetei, inconjurat de o manta fierbinte in stare lichida iar la suprafata
scoarta terestra.
Invelisul de suprafata al Terrei numit si litosfera are o structura unica fiind alcatuit din
placi, despartite de rupturi numite rifturi sua de planuri de incalecare numite planul Benioff.
Dinamica acestor placi este determinate de curentii de convective ce au la baza caldura interna a
planetei. Eliminarea surplusului de energie aflate in interior a dus la aparitia cutremurelor si a
vulcanilor.
Pe aceasta structura de suprafata s- a format si relieful existent astazi, Terra prezentand
un relief foarte diversificat. Exista astfel trei tipuri diferite de relief si anume cel planetar, major
si mediu si minor.
Relieful planetar este compus din bazine oceanice si continente. Oceanele s-au dezvoltat
doar pe scoarta bazaltica iar continentele pe suprafete granitice si sedimentare.
Relieful major se suprapune pe cel planetar fiind reprezentat pe continente de lanturi
mntoase, dealuri, podisuri, campii, iar in bazinele oceanice de dorsal, gropi abisale, vulcani,
praguri de tip horst. Cel mai inalt punct al reliefului terestru este reprezentat de Muntele Everest
din Himalaia 8848 m, iar cel mai adanc punct situat la 11033m este Groapa Marianelor.

Page 8 of 11
Relieful mediu si minor este reprezentat de cel fluviatil, litoral si glaciar si foarte rar de
urme ale craterelor meteorice.
Pamantul este prima planeta in ordinea distantei fata de Soare care are un satelit natural.
Singurul satelit natural al Pamantului este Luna. Numele ei vine din latina si intruchipa zeita
luminii. Nu se stie exact originea acestui corp ceresc insa exista mai multe impoteze cu privire la
provenienta ei. O prima ipoteza ar fi cea a desprinderii din Pamant in urma unei miscari extreme
de rapide a Pamantului. Apoi ipoteza captarii presupune formarea Lunii in Centura de asteroizi
ca mai apoi urmand sa fie atrasa de catre Pamant. A treia ipoteza vorbeste despre formarea
concomitenta a celor doua corpuri prin procesul de acretie, insa nu este nici aceasta suficienta
pentru a explica diferenta chimica dintre cele doua corpuri. Teoria cea mai plauzibila cu privire
la formarea Lunii este aceea ca Luna a luat fiinta in urma unui impact meteoric foarte violent din
perioada de inceput a Pamantului.
Importanta deosebita pe care o prezinta Luna pentru Pamant este foarte mare prin
mentinerea unei oscilatii foarte reduse a oblicitatii Terrei si prin aceasta a unui climat stabil. O
alta importanta este cea legata de mareele care le declanseaza care au dus la incetinirea miscarii
de rotatie a Pamantului.
Luna realizeaza o miscare de rotatie in jurul Pamantului aceasta avand loc int run interval
de 4 saptamani lucru care delimiteaza luna pamanteasca. Acest interval surprinde anumite faze
ale Lunii si anume luna noua, primul patrat, luna plina si ultimul patrar. Perioada in care are loc
aceasta miscare a lunii este egala cu miscarea de revolutie a Pamantului, de aceea de pe Pamant
este vizibila doar o fata a Lunii.
Existenta celor trei corpuri Soare, Pamant si Luna aflate intr-o anume pozitie fiecare duc
la producerea unui fenomen numit eclipsa. Acest fenomen se produce din cauza umbrei
Pamantului sau a Lunii existand astfel eclipse de Luna sau eclipse de Soare.
Referitor la miscarile care le executa Pamantul acestea sunt ca si la celelalte planete cea
de revolutie si cea de rotatie.
Miscarea de revolutie, cea efectuata in jurul Soarelui, se realizeaza pe o orbita in forma
de elipsa, intr-un interval de 365 zile, 6 ore, 9 minute si 9 secunde, acesta reprezentand un an
calendaristic.
Miscarea de rotatie, in jurul axei sale se efectueaza de la vest spre est si are loc intr-un
interval de aproximativ 24 ore.

Marte

Marte este a patra planeta de la Soare si ultima din categoria planetelor interioare.
Denumirea de Marte este data dupa zeul roman al razboiului, aceasta fiind asemanata lui din
cazua culorii rosiatice pe care o are care duce cu gandul la un teritoriu de lupta insangerat.
Marte este considerate ca fiind cea mai asemanatoare cu Pamantul

Page 9 of 11
Planeta este cunoscuta inca din Antichitate si aparitiei sale ii erau atribuite calamitatile
care se produceau. Despre formarea acesteia se apreciaza ca s-a format acum 4,5 miliarde de ani
prin procesul de acretie. Dupa incheirea acestui proces a avut loc o diferentiere a structurii
interne in doua parti: o prima parte la 1200 km adancime ce separa o scoarta groasa de o manta
bogata in oxizi de fier si olivine de o manta inferioara si cea de-a doua care desparte mantaua
inferioara de un nucleu metallic.
In formarea planetei au existat mai multe etape ce au determinat structura scoartei. Prima
etapa este cea convective ce a provocat erodarea scoartei aceasta devenind tot mai subtire. A
doua etapa cea de eroziune fluvial a dus la aparitia unei retele de canale formate de ploi.
Urmeaza apoi etapa vulcanica provocata de un volcanism foarte activ si cea din urma etapa cea
actuala in care schimbarile care se produc sunt provocate de vant ce provoaca furtuni de praf.
Atmosfera planetei Marte este destul de subtire fiind predominant formata din dioxid de
carbon 95, 3% iar pe langa acesta mai contine si azot molecular, argon, oxigen molecular,
monoxid de carbon si vapori de apa. Aceasta compozitie a atmosferei determina existent unui
efect de sera insa care nu aduce foarte multe schimbari in ceea ce priveste temperatura, aceasta
crescand cu doar 5°C. Astfel temperature pe Marte variaza de la -100°C si 0°C vara si -120°C si
-98°C iarna putand fi delimitate cele doua anotimpuri.
Marte prezinta un peisaj interesant fata de celelalte planete avand un relief spectaculos.
Aici se gaseste cel mai mare munte din Sistemul Solar cu o inaltime de 24 km si o baza de 500
km, Muntele Olimp. Pe Marte se regasesc patru forme specific de relief: relieful vulcanic prezent
in cele mai inalte formatiuni muntoase, canioanele, care au dimensini impresionante de pana la
6-7 km adancime si latimi de 200 km, uneori ajungand chiar si pana la 600 km, canalele formate
din campii netede si craterele de impact ce sunt predominante in emisfera sudica.
Pe Marte se pare ca lipsesc placile tectonice lucru care a condus si la existenta
altitudinilor impresionante ale muntilor.
Miscarile efectuate de Marte sunt asemanatoare cu ale Pamantului astfel miscarea de
revolutie are o durata aproximativ egala cu cea de pe Pamant realizandu-se in 24 ore 39 minute si
35 secunde, iar cea ce rotatie in jurul Soarelui are loc intr-un interval de 684 zile.
Marte face parte din planetele care au sateliti naturali, aceasta avand doi: Phobos si
Deimos. Acestia au dimensini foarte reduse si au fost captati de gravitatia planetei. Se
aproximeaza insa ca satelitul Phobos se va prabusi pe suprafata planetei in cca 30 milioane de ani
din cauza perioadei de rotatie mai mica decat cea a planetei care ii micsoreaza raza orbitei sale.

Prezentate pe scurt, despre planetele interioare se stiu doar aceste informatii. Insa ele vor
prezenta in permanenta o sursa de noi descoperiri care vor revolutiona omenirea.

Page 10 of 11
Bibliografie:
1) Suport curs prof. Ionut Vasiliniuc
2) Suport curs lector univ. dr. Dan Lesenciuc
3) Geografie fizica – Gheorghe Romanescu
4) Geografie fizica generala- Armas Iuliana-1968

Page 11 of 11

S-ar putea să vă placă și