In unele cazuri copilul asteapta de fiecare data sa primeasca recompense pentru

comportamentele dezirabile pe care le pune in act. Povestea de fata se adreseaza acestor

beneficii ale simptomului, sugerand intr-un mod indirect inlocuirea recompenselor
obiectuale cu unele sociale (apreciere, stima si statut).

Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica

A fost odata ca niciodata o familie de elefantei: mama elefant, tata

elefant si puiul de elefant. Toata lumea era foarte fericita. Parintii mergeau la
serviciu iar puiutul de elefant mergea la gradinita elefantilor. Ii placea foarte
mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot felul de lucruri: sa
coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. Tot acolo avea si o multime
de prieteni. Puiul de elefant era acum elefantel mare si era foarte mandru de
asta. Si parintii lui erau la fel de mandri si il iubeau foarte mult. Elefantelul
reusea sa manance singur, sa faca pipi la wc-ul elefantilor. Intr-o zi i s-a
intamplat sa faca pipi pe el. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi
elefantelul nu a mai facut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o
ciocolata. Din acea zi elefantelul a inceput sa ceara in fiecare zi in care nu facea
pipi pe el, cate o ciocolata. Daca nu-si primea ciocolata, elefantelul se supara pe
data si facea din nou pipi pe el. Din aceasta cauza mamica elefant era foarte
necajita. Ea stia ca burtica elefantelului suferea foarte mult de la atata ciocolata.
Dupa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica
elefantelului nu a mai putut suporta, s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l
doara ingrozitor pe elefantel. Degeaba incerca elefantelul sa o roage sa se
potoleasca. Ea i-a raspuns:
- Imi face rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. Mereu ceri
ciocolata si cadouri. Eu te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru
asta. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci.
Mama ta merge la serviciu in fiecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu
cere cadouri pentru asta in fiecare zi. Azorel isi apara stapanul in fiecare zi si se
multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in fiecare zi oase. Iar tu ceri
mereu ciocolata cand reusesti sa faci pipi ca un baietel mare ce esti.
Elefantelul si-a dat seama cat rau ii facea burticii sale, care il ajuta foarte
mult. De a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. Din
acea zi cadoul lui era faptul ca era elefantel mare, puternic si ascultator. Era cel
mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el.

Cristina Tohanean