Colonul Iritabil

Colonul Iritabil, C. I. , in literatura engleza Irritable Bowel Syndrome, face

parte din bolile functionale gastrointestinale frecvent intalnite in practica medicala. Circa
50 % din consultatiile din ambulator care vin la gastroenterolog sunt boli functionale.
Bolile functionale gastrointestinale sunt subdiagnosticate, fapt care contribuie la
exacerbarea dimensiunilor morbiditatii detreminate de aceste boli. Costurile medicale si
profesionale sunt remarcabile. Absenteismul profesional la persoanele cu C.I. este dublu
fata de populatia generala. Desi colonul iritabil nu pericliteaza viata bolnavului , este o
afectiune ce creeaza un mare discomfort pentru bolnav si adesea insucces terapeutic
pentru medicul curant.
C. I. se caracterizeaza prin durere abdominala, tulburare de tranzit intestinal,
incluzand diaree, constipatie sau alternanta diaree-constipatie. Simptomele pot fi continue
sau intermitente si sunt prezente pe o perioada de cel putin 3 luni pentru ca diagnosticul de
colon iritabil sa fie luat in consideratie.
Elemente esentiale de diagnostic.
 durere abdominala asociata cu tulburari de defecatie
 durere abdominala ameliorata de defecatie
 senzatie incompleta de evacuare dupa defecatie
 mucus in scaun
 distensie abdominala evidenta
 sigmoidoscopie/ colonoscopie/ irigografie normala+ teste
biochimice screening negative - pentru a exclude boala organica.

.
Epidemiologia C. I.
C. I. apare frecventla persoane care au in rest o stare buna de sanatate. Circa 2/3
pot avea si alte simptome ale altor boli funtionale. Se apreciaza ca prevalenta C. I. este de
circa 10-20 % o rata relativ stabila pe perioade lungi de urmarire. Prevalenta pare sa fie
mai inalta la categoriile socioeconomice mai sarace in SUA . In timp ce cei mai multi
pacienti prezinta o simptomatologie cronica, recurenta, peste 30% devin asimptomatici
dupa perioade lungi de evolutie.
Din motive neunoscute intensitatea simtomelor scade odata cu avansarea in varsta,
posibil din cauza ca varstnicii nu au o memorie asa de neta a simptomelor minore. In ciuda
declinului odata cu varsta C. I. este o manifestare frecventa a varstnicilor, adesea
catalogat ca diverticuloza simptomatica.
Starea psihosomatica/ comportamentul de boala, este amplu studiat in aceste
cazuri. In cadrul comunitatii exista indivizi care minimalizeaza simptome , cu alte cuvinte
le ignora , le subestimeaza. In aceasta ordine de idei doar 15-50% din cei care prezinta C.
I. cer consultatie medicala sau reclama aceste simptome. La polul opus sunt indivizi
care dau o interpretare hiperbolizata a senzatiilor, a simptomelor, incluzand in acestea
fenomene normale.
In tarile vestice femeile au o supramorbiditate legata de C. I. in timp ce in tari de
cultura diferite, de exemplu India, fenomenul este in favoarea barbatilor.
 Starea psihosomatica/ comportamentul de boala are o reproductibilitate
semnificativa pe parcursul vietii individului . Exista studii care arata ca pacientii cu C. I.
primeau retete sau aveau absenteism la scoala semnificativ mai mare decat al celorlalti
indivizi, pentru aceleasi motive medicale. Pacientii cu C. I. consulta medicul pentru boli
extradigestive mult mai frecvent decat ceilalti; acest fapt este considerat ca facand parte
din tendinta individului de a raporta simptome mai usor si mai frecvent decat ceilalti
indivizi.
Patogeneza.
Este evident nebuloasa. Cele mai acceptate posibilitati sunt dereglarile senzoriale
sau motorii.
Mecanismele implicate sunt urmatoarele:
1) Perceptie vicerala anormala. Un numar dintre pacienti cu C.I. au
un intestin hipersenzitiv; faptul este dovedit experimental prin producerea
durerii prin inflatia de baloane montate in interiorul intestinului. Acest fond de
intestin senzitiv nu apare , in principiu, pe un fond general de hipersenzitivitate.
2) Tulburari motorii la nivelul intestinului. Desi se insoteste de
tulburari tipice prin alterare a funtiei motorii, diareea si constipatia, nu sunt
dovezi ca motilitatea colonica este afectata in fondul ei. Este posibil ca
anumite tulburari motorii observate sa apara ca urmare a starii de
hipersenzitivitate, sau ca raspuns exagerat la stress, anumite medicamente sau
factori hormonali.
3) Anomalii ale sistemului nervos vegetativ. Disfunctiile vagale sau
simpatoadrenergice au fost incriminate in patogeneza C.I..
4) Factorii psihosociali. Traume psihice diferite ( abuzuri sexuale sau
fizice - petrecute in special in copilarie) sau boli psihice diverse pot contribui
intr-un mod neclar la producerea C.I.
5) Dieta si infetii.Sorbitolul, fructoza, acizii biliari au fost implicati.
Deficitul de aport de fibre, intolerante la alimente diferite sunt posibile. S-a
banuit ca anumite infetii ar genera sechele functionale ce pot conduce la C.I..
Unii pacienti prezinta un exces de mastocite la nivelului ileonului terminal.

Manifestari clinice

Orice boala functionala gastrointestinala poate fi dianosticata numai dupa ce

investigatii ample au exclus o boala organica. Durerea abdominala si tulburarea defecatiei
sunt caracteristici pentru C.I. dar pot apare si in alte situatii clinice adesea organice,
uneori grave , care trebuiesc excluse. Trebuie bine cunoscut faptul ca anumiti bolnavi
reclama constipatie sau diaree - fara ca cestea sa se incadreze in definitiile de boala.
Clinicianul se poate gandi de la inceput la dg de C.I., dar excluderea unor boli organice
este necesara inclusiv pentru starea psihica a individului, care tolereaza mai bine
simptomele daca este constient d efaptul ca baoala lui, tenace si suparatoare ca
manifestare, nu-i pune in pericol viata.
Anamneza evalueaza toate tulburarile digestie pe are bolnavul le enunta dar
atentia trebuie sa fie indreptata si spre cateva posibilitati de boli concurente. Trebuiesc
cunoscute medicamentele pe are bolnavul le consuma curent; de asemenea excesul de
cafea , sau sucuri cu exces de sorbitol sau fructoza - ce pot genera diaree, balonare,
crampe. Trebuie avuta in vedere intoleranta la lactoza - care se poate exclude printr-o
proba de dieta de 3 saptamani fara lactoza. Stari psihice diverse - atacuri de panica
frecvente sau fenomene depresive trebuie avute in vedere.
La examenul obiectiv nimic deosebit exceptant durerea moderata ce poate aparae a
palparea abdomenului; organomegaliile sau mase tumorale abdominale pun in discutie dg
de C.I..

Diagnostic pozitiv si diferential

Criteriile Manning
I . Criteriile de dg pentru C.I.
Prezenta urmatoarelor simptome cel putin 3 luni in mod continuu sau recurent:
A. Durere abdominala sau discomfort care
 este ameliorata la defecatie
 este asociata cu modificari in frecventa scaunelor
 modificari ale consistentei scaunului
B. Doua sau mai multe din urmatoarele (
 modificarea frecventei scunului( peste 3 scaune pe zi sau mai putin de 3 scaune
/ saptamana)
 modificarea consistentei scaunului( dur, fecaloame, sau scaun apos)
 tulburarea de evacuare( defecatie dureroasa sau cu efort, defectatie imperioasa,
senzatie incompleta de evacuare)
 scaune cu mucus
 balonare sau senzatie de distensie abdominala.
II. Elemente de anamneza care exclud alte cauze:
A. Simptome sau semne incompatibile cu dg de C.I.
 pierdere de sange in scaun( vizibila sau oculta)
 scadere ponderala
 febra
 durere sau diaree ce scoala bolnavul din somn
B. Anamneza ce exclude intoleranta la lactoza, fructoza, sorbitol, cafeina
C. Anamneza care exclude medicatie cu efecte majore gastro-intestinale
D. Evaluarea starilor de depresie / atacurile de panica

III. Examenul fizic fara modificari - daca acestea apar sunt necesare
urmatoarele evaluari.
1. HLG, VSH, screening biochimic
2. rectosigmoidoscopia flexibila - obligatorie la > de 40 de ani si la orice
pacient cu diaree.
3. Daca diareea este simptomul dominant :
a. ex. coproparazitologic, leucocite fecale, grasimi in scaun
b. dozare de hormoni tiroidieni
c. biopsie de mucoasa rectala sau sigmoidiana pentru excluderea colitelor
microscopice( colagene sau limfocitare)
Diagnostic diferential
Malabsorbtie - ex intoleranta la lactoza
Infectii - giardiaza
Boli inflamatorii colonice
 Rectocolita ulcero-hemoragica
 Crohn
 Colitele colagene si limfocitare
Neoplasme
 cancerul de colon
 adenoamele viloase
 tumorile de intestin subtire
Obstructii intestinale
 impactarea fecala,
 volvulusul sigmoidian intermitent,
 megacolonul
Tulburari vasculare
Boli ginecologice - endometrioza
Boli psihice
Pseudoobstructia intestinala cronica idiopatica

Cauze comune ce pot genera simtome intestinale tranzitorii

 Sarcina
 Perimentrual
 Indigestii
 Traveller's diarrhea , traveller's constipation
 Otraviri alimentare, gastroenterite
 Repausul prelungit la pat.
 Recenta scadere in greutate
 Diareea nervoasa( job interview, examene)

Tratament

Relatia cu pacientul este o parte importanta a tratamentului. Trebuie explicat

prognosticul bun al bolii.
Se inceraca modificarea stilului alimentar. Se inceraca eliminarea factorilor
precipitanti precum si cei psihici. In caz de constipatie suplimentarea de fibre.
Din punct de vedere medicamentos - la connstipatie se administreaza , psilium ,
metamucil, lactulose etc. Daca este diaree, Imodium, sau colestiramina. Balonarea se
trateaza cu prokinetice , simeticone, carbune.
Durerea cu anticolinergice sau alte antispastice. In anumite cazuri mentinerea la
cote inalte a simptomelor necesita psihoterapie sau medicatie psihotropa. amiptriptilina ,
doxepin-Sinequan , fluoxetine- Prozac.