GRILE DE DIFICULTATE SCAZUTA

Următoarele afirmați cu privire la hemofilie, sunt adevărate: E

Pag. 185
A. vârsta la momentul diagnosticului variază în funcție de gradul de
severitate al bolii
B. sângerările cele mai frecvente sunt localizate la nivel: nazo-faringian,
la nivelul articulațiilor și mușchilor, intracranian, gastro-intestinal,
genito-urinar
C. majoritatea cazurilor de hemofilie severă se prezintă în jurul vârstei
de 12-18 luni
D. hemoragiile intracraniene se pot solda cu sechele neurologice (retard
psiho-motor, paralizie cerebrala
E. toate răspunsurile sunt corecte

Hemartroza din cadrul hemofiliei afectează cel mai frecvent următoarele C

articulații:
Pag. 185
A. articulația coxo-femurală
B. articulațiile tibio-tarsine și metatarso-tarsiene
C. articulația genunchiului , gleznei și cotului, umăr, șold
D. articulația temporo-mandibulară
E. articulațiile coloanei vertebrale

Diagnosticul diferențial al hemofiliei se poate face cu: E

A. boala von Willebrand Pag. 186-

B. sindromulantifosfolipidic 187
C. maladii ale fibrinogenului
D. trombopatiiereditare
E. toaterăspunsurile sunt corecte
Modificările de laborator din hemofilie constau în: D

A. Fibrinogen crescut, trombocite scazute, timp de sângerare și timp de Pag. 186

protrombină alungiți, iar timpul de coagulare, timpul Howel și
APTT(timp parțial de tromboplastină activat) in limite normale
B. Fibrinogen normal, trombocite normale, timp de coagulare normal,
timp de sângerare prelungit, timpul Howel alungit , APTT normal
C. APTT prelungit, timp de coagulare si timp Howel normali, iar
fibrinogenul, timpul de sângerare și timpul de protrombină normali
 D. Valori normale ale trombocitelor, fibrinogen normal, timp de
sângerare și timp de protrombină în limite normale, iar timpul de
coagulare si APTT sunt prelungiți
E. Fibrinogen scăzut, timp de coagulare, timp de sângerare, timp
Howel, timp de protrombină și APTT sunt prelungiți.

Următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la managementul sângerărilor A

acute din hemofilie :
A. administrarea de factor recombinant corespunzător (VIII sau IX), Pag. 188
eventual masa eritrocitară sau agenți farmacologici non-factor în
cazul sângerărilor massive ce nu pot fi controlate
B. cantitatea și durata administrării de factor se stabilește doar în funcție
de severitatea sângerării.
C. dozele de factor VIII și IX suntidentice
D. administrarea de factor trebuie însoțităși de concentrattrombocitar
E. administrarea de factor recombinant corespunzător(VIII sau IX) se
face doar in caz de hemoragie intracraniană.
Cauzele anemiei feriprive pot fi: E

A. aport inadecvat de fier Pag. 156

B. necesitati crescute de fier
C. absorbtie deficitara
D. pierderi importante
E. toate cele de mai sus

Simptomele digestive din anemia feripriva sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: C

A. Pica Pag. 157

B. Anorexia
C. varsaturi
D. aciditate gastrica scazuta
E. disfagia

Dintre masurile profilactice in anemia feripriva fac parte: D

A. evitarea laptelui de vaca pana la varsta de 1 an si limitarea Pag. 157

consumului acestuia la maximum 500ml/zi, dupa varsta de 1an
B. profilaxia anemiei materne in timpul gestatiei
C. mentinerea alimentatiei natural cel putin 6 luni
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

Manifestarile clinice in sferocitoza ereditara sunt, cu exceptia: D

A.urini hipercrome
B. paloare Pag. 161
C. scaune acolice
D. scaune hipercrome
E. icter sclero-tegumentar
Tratamentul beta-thalasemiei include, cu EXCEPTIA: B
A. transfuzii de masa eritrocitara
B. factor de cresteregranulocitar Pag. 167
C. suplimentare cu Acid folic
D. vaccinare antihemofilus
E.eritropoietina

Urmărirea raspunsului tratamentului cu fier se realizează prin determinarea: B

a. bilirubinei neconjugate
b. crizei reticulocitare la 7 zile de la inceputul terapiei Pag. 158
c. electroforezei de H
d. evaluarea indicilor eritrocitari
e. haptoglobinei
Semnele si simptomele clinice din sferocitoza pot fi: E
A. paloare
B. icter Pag. 161
C. fatigabilitate
D. splenomegalie
E. toate cele de mai sus
Care afirmatie referitoare la Limfomul Hodgkin este falsa: C
a. Virusul Ebstein-Barr poate fi implicat in etiologia sa
b. Cea mai frecventa manifestare este reprezentata de adenopatie Pag. 210-
cervicala 211
c. Reprezinta un proces benign al sistemului limforeticular
d. Sternberg-Reed este celula patognomonica
e. Se asociaza cu scadere ponderala
Urmatoarele sunt manifestari clinice in Limfomul Hogdkin, cu EXCEPTIA: E
a. Adenopatiecervicala
b. Adenopatieaxilara Pag. 210-
c. Dispnee 211
d. Dureretoracica
e. Adenopatiesensibila la palpare.
Reprezinta factori de prognostic favorabil in Limfomul Hodgkin, cu A
EXCEPTIA:
a) Simptomele generale Pag. 213
b) Absenta maselor tumorale mari
c) Absenta atingerii extraganglionare
d) Numar redus de ganglionii mplicati
e) Stadiile I si II
Factori de prognostic nefavorabil in Limfomul Hodgkin: D
a. Absenta maselor tumorale mari
b. Stadiile II si IIIA Pag. 213
c. Absenta simptomelor generale
 d. Masamediastinala
e. Numarredus de ganglioniimplicati
Una din urmatoareleafirmatiidesprelimfoameestefalsa: C
a. Limfomul Hodgkin reprezinta o malignitate a
sistemuluilimforeticular Pag. 210-
b. Pacientii pot prezentasisimptomeparaneoplazice 213
c. Nu a fostdoveditaimplicareavirusurilor in etiologialimfoamelor
d. Radiografiatoracicapoatedecelaadenopatiimediastinale
e. Prezentauneimasemediastinalereprezinta un factor de prognostic
nefavorabil
Stadiul I in cazul limfomului Hodgkin se caracterizeazaprin: C
a) Implicarea a 2 grupeganglionare de aceeasi parte a diafragmului
b) Implicarea a 4 grupeganglionare de aceeasi parte a diafragmului Pag. 212
c) Implicareaunuisingurgrupganglionar
d) Boaladiseminata
e) Implicareaunorganglionisituati de ambeleparti ale diafragmului
Manifestările clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) constau în: E

A. purpurăcutanată, peteșii Pag. 181

B. hemoragii la nivelulmucoaselor
C. sângerări gastro-intestinale, genito-urinare
D. hemoragieintracraniană
E. toaterăspunsurilesuntcorecte
Severitatea manifestărilor clinice în Purpura trombocitopenică idiopatică C
(imună) depinde de :
Pag. 181

A. valorile hemoglobinei
B. modificările formulei leucocitare
C. gradul trombocitopeniei
D. vârsta la debut
E. prezența sindromului inflamator

Modificările de laborator specifice, în Purpura trombocitopenică idiopatică D

(imună), constauîn :
Pag. 181

A. anemie macrocitară
B. leucocitoză cu neutrofilie
C. limfopenie izolată
 D. trombocitopenie izolată
E. pancitopenie

Diagnosticulpozitiv de Purpura trombocitopenică idiopatică (imună) este E

susținut de:
Pag. 182
A. trombocite cu valoare sub 100.000/mm3,
B. leucocite, formulăleucocitarășireticulocitenormale;
C. frotiu de sângeperiferic normal;
D. presenta purpurei cutante, a hemoragiilor la nivelul mucoaselor la
examenul clinic
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Diagnosticul diferențial al Purpurei trombocitopenice idiopatică (imună) se E
poate face cu:
Pag. 182
A. Sindromul hemolitic și uremic
B. Leucemia acutălimfoblastică
C. Lupus eritematos sistemic
D. Infecția acută cu EBV, CMV
E. Toate raspunsurile sunt corecte
Ȋn diabetul zaharat tip I, “luna de miere” este: C
A. perioada care precede debutul clinic al bolii caracterizată prin prezenţa
anticorpilor împotriva mai multor antigene Pag. 322
B. perioada caracterizată prin apariţia simptomatologiei clasice
C. perioada de după diagnosticarea diabetului în care poate exista secreţie
continua şi relative eficientă de insulin endogenă
D. perioada când s-au epuizat rezervele pancreatice de insulină
E. perioada cu durata de 2-4 până la 6-8 săptămâniîn care se instalează
simptomele sugestive
Toleranţa scăzută la glucoză se caracterizează prin: B
A. glicemie a jeunpeste 110 mg% ş ipeste 180 mg% la 2 ore
B. glicemie a jeun sub 110 mg% şi între 120-180 mg% la 2 ore Pag. 324
C. glicemie a jeun între 100- 110 mg% şi sub 120 mg% la 2 ore
D. glicemie a jeun sub 100 mg% şi sub120 mg% la 2 ore
E. glicemie a jeun peste 180 mg% şi peste 280 mg% la 2 ore
Ȋn diabetul zaharat tip I la copil, aportul caloric zilnic trebuie asigurat astfel: A
A. 50-55% din glucide, 25-30% din lipide și 12-15% din proteine;
B. 30% din glucide, 30% din lipide și 40% din proteine; Pag. 327
C. 25% din glucide, 50% din lipide și 25% din proteine;
D. 50% din glucide, 15-20% din lipide și 30% din proteine;
E. 20% din glucide, 50% din lipideși 30% din proteine.
Necesarul caloric (energetic) la copilul cu diabet zaharat de tip I se calculeazǎ cu A
formula:
A.NE (cal/zi) = 1000 + 100cal/an vârstă; Pag. 327
B.NE (cal/zi) = 1000 + (talia x 100);
C.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 1000);
D.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 10);
E.NE (cal/zi) = 1000 + (vȃrsta x 50).
Malnutriţia primară se caracterizează prin: C
A. se datorează deficitului de aport alimentar calitativ/cantitativ protein-
Pag. 291
caloric sau proteic
B. are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
C. malnutriţie fetală (greutate şi talie mică la naştere)
D. nu produce niciodată deficite mentale
E. nici un răspuns corect.

Malnutriţia secundară se caracterizează prin: B

A. este secundără infecţiilor fetale (toxoplasmoză, lues, infecție cu
Pag. 291
citomegalovirus)
B. are prognostic bun prin corectarea cauzei şi aportului nutriţional
C. are întotdeauna prognostic sever prin corectarea cauzei şi aportului
nutriţional
D. se asociază frecvent cu deficitul mental
E. nici un răspuns corect.

Consecinţele clinice ale malnutriţiei sunt: E

A. diminuarea proceselor de creştere şi dezvoltare până la oprirea
Pag. 291
multiplicărilor celulare
B. topirea ţesutului adipos şi a maselor musculare
C. bradicardie
D. tendinţă de colaps
E. toate răspunsurile sunt corecte
Indicele ponderal reprezintă: B
A. greutatea reală a copilului / greutatea corespunzătoare taliei
B. greutatea reală a copilului / greutatea ideală Pag. 291
C. greutateaunui copil de aceeaşi vârstă situată sub percentila 10 a curbei
de creştere
D. greutatea unui copil de aceeaşi vârstă situată peste percentila 90 a curbei de
creştere
E. nici un răspuns corect
Malnutriția protein-calorică de gradul I se caracterizează prin: C
A. indice ponderal sub 0,60
B. tulburări trofice la nivelul tegumentelor Pag. 293
C. curbă ponderală staționară
D. prognostic rezervat
E. nici un răspuns corect.

Malnutriția protein-calorică de gradul III se caracterizează prin următoarele, cu D

excepția :
A. indice ponderalsub 0,60 Pag. 293
B. copilul are aspect apatic, hiporeactiv
C. țesutadipos absent petrunchi, membre, față
D. tegumente normal colorate
E. prognostic rezervat
Modificările imunologice întâlnite în malnutriție la copil se caracterizează prin: A
A. scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de
Pag. 294
răspuns la IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
B. scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, scăderea interferonului, lipsa de
răspuns la IDR la tuberculină, creșterea constantă a IgA, IgM și IgG
C. leucocitoză, scăderea interferonului, hiperergie tuberculinică, creșterea
IgA, IgM și IgG
D. scăderea limfocitelor sub 1500/mmc, creșterea interferonului, lipsa de
răspuns la IDR la tuberculină, scăderea IgA, creșterea IgM, scăderea IgG
E. nici un răspuns corect

La copil, profilaxia malnutriţiei se realizeză prin: D

A. alimentaţie naturală în primele 4-6 luni
Pag. 294
B. introducerea alimentației complementare cel mai devreme la 4 luni și cel
mai târziu la 6 luni
C. respectarea calendarului imunizărilor
D. toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
E. nici un răspuns corect

În malnutriția de gradul II-III, se recomandă un aport proteic de: C

A. 2 g/kg/zi
Pag. 294
B. 0,5-1 g/kg/zi
 C. 3 g/kg/zi
D. 5 g/kg/zi
E. nici un răspuns corect

În recuperarea malnutriției la sugar, rația calorică optimă și necesarul de proteine se B

calculează în funcție de:
A. greutatea la naștere Pag. 294
B. greutatea sugarului
C. greutatea și talia sugarului
D. greutatea, talia și perimetrul cranian ale sugarului
greutatea pe care ar trebui sa o aibă în momentul inițierii recuperării malnutriției
La sugarul cu malnutriție protein-calorică gradul III, cu greutate de 4kg, C
necesarul proteic pentru recuperarea malnutriției este de:
A. 15 g/zi Pag. 294
B. 20 g/zi
C. 12 g/zi
D. 10 g/zi
E. nici un răspuns corect
Urmatoarele afirmatii caracterizeaza insuficienta renala acuta: D
A. rinichiul regleaza rapid echilibrulhidro-electrolitic
B. scade concentratia de creatinine si produsi azotati in sange Pag. 252
C. creste brutal rata de filtrare glomerulara
D. scade brutal rata de filtrare glomerulara
E. poliurie persistenta timp de 2 saptamani
IRA prerenala se poate intalni in: E
A. sindromul de liza tumorala
B. intoxicatii medicamentoase (acetaminofen, AINS, aminoglicozide) Pag. 252
C. insuficienta hepatica fulminanta
D. obstructia uretrala
E. pierderi gastrointestinale severe soldate cu fenomene de deshidratare
acuta
Cauzele IRA postrenale sunt: A
A. anomalii functionale sau structurale ale tractului urinar
B. pericardita, tamponada pericardica Pag. 252
C. sindromul hemolitic si uremic
D. sepsis cu sau fara CID
E. obstructia de cai biliare intrahepatice
Intre tulburarile metabolice asociate insuficientei renale acute exista: C
A. hipopotasemia
B. hipernatremia Pag. 255
C. uremia
 D. alcaloza metabolica necompemsata
E. fosfor seric normal
Insuficienta renala cronica se confirma cand: A
A. Rata filtrarii glomerulare (RFG) <75ml/min/1,73m2 minimum 3
luni Pag. 262
B. RFG < 75ml/min/1,73m2 minimum 1 luna
C. RFG< 100 ml/min/1,73m2 minimum 3 luni
D. RFG < 90 ml/min/1,73m2 minimum 2 luni
E. Nici una din variantele de maisus
Producerea calcificarilor coronariene este determinata de urmatorii factori, cu C
exceptia:
A. Administrarea in exces a vitaminei D Pag. 274
B. Produs Ca x P crescut
C. Tulburarile electrolitice
D. Prezenta sindromului inflamator (CRP pozitiv)
E. Programul indelungat de dializa cronica (pana la transplant)
Tratamentul anemiei la copiii cu IRC trebuie inceput in momentul in care Hb D
scade sub valoarea minima a normalului, prezenta anemie iavand numeroase
efecte nocive in organism. Cel mai important component al tratamentului anemiei Pag. 265-
in IRC este eritropoetina. Efectele benefice ale acesteia sunt urmatoarele, cu 266
exceptia:
A. Scaderea necesarului transfuzional
B. Ameliorarea efortului fizic
C. Imbunatatirea performantelor cardiace
D. Scaderea riscului de tromboze
E. Nici una din variantele de mai sus
Semnele clinice care diferenţiază pielonefrita acută de cistită sunt: A
A. febra, lombalgii, vărsături, alte semne de infecţie sistemică
B. hematuria macroscopica Pag. 234-
C. disurie, polakiurie, urgenţă micţională 235
D. cilindrii leucocitari la examenul de urină
E. toate variantele de mai sus
???Etiologia ITU la copil este dominată de următoarele bacterii în ordine A
descrescătoare a frecvenţei:
A. Staphylococcus aureus, Shigella dysenterie, Proteus, Legionella Pag. 232
B. Proteus, Staphylococcus saprophyticus, Pseudomonas
aeruginosae, Escherichia coli, Klebsiella
C. Haemophilusinfluenzae, Escherichia coli, Klebsiella, Proteus

D. Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Staphylococcus

saprophyticus, Pseudomonas aeruginosa
E. Pseudomonas aeruginosa, Proteus, Staphylococcus saprophyticus,
Escherichia coli, Klebsiella
Principalul factor favorizant al ITU la copil este reprezentat de: A
A. anomaliile anatomice ale aparatului urinar
B. deficite imune Pag. 233
 C. vârsta de sugar
D. sexul feminin
E. deficienţele de igienă corporala
Manifestările clinice ale ITU la nou născut sunt: C
A. disurie, polakiurie
B. dureri abdominale Pag. 234
C. vărsături, instabilitate termică, meteorism, dificultăţi de alimentare, icter
D. durerilombare
E. detresa respiratorie
Durata tratamentului ITU febrile la copil este: C
A. 5 zile
B. 7 zile Pag. 236
C. 10-14 zile
D. 21 zile
E. e. 30 zile
Diagnosticul ITU necesită: C
A. sumar de urină modificat
B. probe inflamatorii pozitive Pag. 235
C. urocultură cantitativă cu ›100.000UFC/ml
D. hematuria
E. e. proteinurie
Definitia sindromului nefrotic cuprinde urmatoarele entitati, cu exceptia: B
A. protenurie masiva
B. leucociturie Pag. 242
C. hipercolesterolemie
D. edeme
E. hipoproteinurie
Edemele in sindromul nefrotic sunt generalizate, cu exceptia: D
A. edeme palpebrale
B. ascita Pag. 244
C. edeme scrotale/labiale
D. edem pulmonar acut
E. pleurezie
Proteinuria de rang nefrotic la copil este: A
A. peste 50 mg/kg/zi
B. peste 3 g/zi Pag. 242
C. sub 3 g/zi
D. sub 40 mg/m2/ora
E. peste 1,5 g/zi
Modificarile biochimice sangvine din sindromul nefrotic includ urmatoarele, cu C
exceptia:
A. hipoalbuminemie Pag. 244-
B. hipercolesterolemie 245
C. poliglobulie prin hipercoagulabilitate
D. nivel scazut de tiroxina
E. hiponatremie de dilutie
Sindromul nefrotic impur se caracterizeaza prin urmatoaree elemente, cu E
exceptia:
A. hematurie macroscopica Pag. 243-
B. HTA persistenta 244
C. retentie azotata
D. leziuni glomerulare in microscopia optica
E. raportul clearance albumina/clearance igg < 0,10
Diagnosticul diferential al edemelor din sindromul nefrotic nu include: D
A. edem angioneurotic
B. boli hepatice cronice Pag. 244
C. malnutritia protein-calorica
D. edemul cerebral acut
E. insuficienta cardiaca
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre GNA poststreptococica: D
A. urmeaza infectiei cu streptococ beta hemolitic de grup D
B. exista o corelatie puternica intre severitatea leziunilor histologice si Pag. 238
gradul hematuriei
C. urmeaza infectiei cu streptococ betahemolitic de grup A
D. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni reduse
E. macroscopic, rinichii apar de dimensiuni crescute
Diagnosticulpozitiv al GNA poststreptococice se bazeaza pe triada: B
A. angina eritematoasa, hematuria macroscopica si titrul ASLO
normal Pag. 239
B. dovezi de infectie streptococica cu 14-20 zile anterior debutului
bolii, sindrom nefritic si hipocomplementemie;
C. streptococie cutanata, anemie feripriva si dislipidemie
D. enterocolita ulcero-necrotica, ASLO crescut si oligoanurie
E. febra, piurie si probe inflamatorii crescute
Spălătura gastrica este contraindicată în următoarele situaţii CU EXCEPŢIA: C

A. Ingestia causticelor corozive Pag. 409

B. Ingestia de hidrocarburi
C. Ingestia de antidepresive triciclice
D. Ingestia de produsepetroliere
E. Ingestia de produse spumante

Toxicelecele mai bine adsorbite pe cărbune activat sunt următoarele CU C

EXCEPŢIA:
A. acidacetilsalicilic Pag. 405
B. paracetamol
C. alcooli
D. barbiturice
E. teofilină
Care din următoarele simptome NU face parte din sindromul muscarinic D
încadrul unei intoxicaţiei cu organofosforate ?
Pag. 411
 a. Transpiraţii
b. Hipersecretiebronsica
c. Mioză
d. Tahicardie
e. Hiperlăcrimare

Principalul semn clinic pentru diagnosticul pozitiv al intoxicaţiei cu substanţe C

methemoglobinizante este ;
Pag. 415
a. Fasciculaţiişicrampemusculare
b. Mioză
c. Cianozace nu se remite suboxigen
d. Bradicardie
e. Hiperlăcrimare

Cea mai importanta afecţiune cu care trebuie făcut diagnosticul diferenţial al C

unei epiglotite este:
Pag. 30

A. abcesul retrofaringian
B. atelectazia
C. traheita bacteriană
D. pneumonia
E. angioedem secundar unor reacţii anafilactice

La pacienții cu risc crescut de a dezvolta boală celiacă, următoarele măsuri vor E

preveni apariția bolii:
A. introducerea tardivă a glutenului Pag. 309
B. alimentația naturală
C. introducerea unor cantități mici de gluten
D. excluderea laptelui de vacă din alimentația copilului
E. nici un răspuns corect
Boala celiacă silenţioasă sau asimptomatică se caracterizează prin : A
A. prezența anticorpilor şi a HLA specifici BC, asociat cu leziuni de atrofie
Pag. 310
vilozitară la nivelul mucoasei intestinale în absenţa simptomatologiei
clinice sugestive pentru BC
B. absența anticorpilor şi a HLA specifici BC, asociat cu leziuni de atrofie
vilozitară la nivelul mucoasei intestinale în absenţa simptomatologiei
clinice sugestive pentru BC
 C. prezența anticorpilor şi a HLA specifici BC, asociat cu leziuni de atrofie
vilozitară la nivelul mucoasei intestinale în prezența simptomatologiei
clinice sugestive pentru BC
D. prezența anticorpilor şi a HLA specifici BC, fără leziuni de atrofie
vilozitară la nivelul mucoasei intestinale și în absenţa simptomatologiei
clinice sugestive pentru BC
E. nici un răspuns corect.

Clasic, boala celiacă se caracterizează prin triada: B

A. constipație cronică, abdomen mărit de volum şi malnutriţie
B. diaree cronică, abdomen mărit de volum şi malnutriţie Pag. 310
C. vărsături în jet, abdomen mărit de volum şi malnutriţie
D. apetit crescut, abdomen mărit de volum şi malnutriţie
E. apetit crescut, abdomen mărit de volum şi infecții respiratorii repetate
Cel mai frecvent simptom al bolii celiace la sugar şi copilul mic este reprezentat C
de:
A. vărsături Pag. 310
B. constipație cronică
C. diareea cronică
D. invaginația intestinală
E. prolapsul rectal
Boala celiacă se asociază cu alte afecțiuni, cu excepția : C
A. Diabet zaharat tip I
B. Tiroidita autoimună Pag. 310-
C. Diabet zaharat tip II 311
D. Deficit imunselectiv de IgA
E. Sindrom Down

Manifestările neurologice din boala celiacă sunt reprezentate de : A

A. neuropatie periferică, iritabilitate, epilepsie, calcificări cerebrale, ataxie
cerebeloasă Pag. 311
B. sindrom West
C. hipotonie generalizată, epilepsie, calcificări cerebrale
D. neuropetie periferică, hipotonie generalizată, iritabilitate, calcificări
cerebrale, ataxie cerebeloasă
E. crize convulsive tip absență, convulsii febrile recurente, calcificări
cerebrale, ataxie cerebeloasă

Indicațiile testelor imunologice în boala celiacă la copil sunt: E

A. screening în grupele populaţionale cu risc
B. în scop diagnostic în vederea reducerii necesităţii efectuării biopsiei de Pag. 312
mucoasă intestinală
 C. pentru monitorizarea evoluţiei BC sub tratament şi a complianţei la
regimul fără gluten
D. nici un răspuns corect
E. toate răspunsurile a, b, c sunt corecte.
În boala celiacă la copil, prezența anticorpilor anti-transglutaminază tisulară cu C
valori < 10xvaloarea normală impune:
A. efectuarea HLA pentru stabilirea diagnosticului fără biopsie intestinală Pag. 313
B. efectuarea anticorpilor anti-endomisium pentru stabilirea diagnosticului
fără biopsie intestinală
C. efectuarea biopsiei intestinale pentru stabilirea diagnosticului
D. efectuarea anticorpilor anti-ADN dublu catenari pentru stabilirea
diagnosticului fără biopsie intestinală
E. nici un răspuns corect.
Diagnosticul de boală celiacă se stabilește fără efectuarea biopsiei intestinale D
dacă:
A. titrul anticorpilor anti-transglutaminază tisulară este > 10 x valoarea Pag. 313
normală
B. anticorpii anti-endomisium sunt pozitivi
C. HLA DQ2/DQ8 este prezent
D. toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
E. nici un răspuns corect.

Durata regimului fără gluten în boala celiacă este: C

A. până la normalizarea tranzitului intestinal și reluarea creșterii
B. până la pubertate Pag. 313
C. toată viaţa
D. până la vârsta de 6 ani
E. până la vârsta de 18 ani.
Manifestarile respiratorii din BRGE nu includ: C
A. tuse cronica
B. wheezing Pag. 82
C. disfagie
D. disfonie
E. crize de apnee
Manifestarile neurocomportamentale din BRGE nu includ: D
A. tulburari de somn
B. crize de agitatie si plans Pag. 82
C. iritabilitate
D. odinofagie
E. nici un răspunscorect
Manifestarile digestive din BRGE nu includ: E
A. regurgitatii
B. varsaturi Pag. 82
C. disfagie
 D. sialoree
E. tulburari de somn

Diareea acuta se insoteste deseori de urmatoarele, cu o exceptie : C

A. greata
B. varsaturi Pag. 75
C. poliurie
D. meteorism abdominal
E. inapetenta
In etiologia diareei sunt implicate urmatoarele, cu exceptia : C
A. alergia la proteinelelaptelui de vaca
B. norovirusurile Pag. 72
C. ingestia de mercur
D. Calcivirusul
E. Candida albicans
Diareea nu este in general determinata de : B
A. Rotavirus
B. Coronavirus Pag. 72
C. Escherichia coli
D. Clostridium perfringens
E. Campilobacter jejuni
Schema de tratament in diareea cu Campylobacter jejuni poate cuprinde D
urmatoarele antibiotice, cu exceptia:
A. Eritromicina Pag. 79
B. Claritromicina
C. Ciprofloxacina
D. Vancomicina
E. Nici un raspuns corect
Etiologia hepatitei cronice la copil este reprezentata de urmatoarele, cu o exceptie: E

A. Postvirala Pag. 103

B. Toxica
C. Autoimuna
D. Metabolica
E. Rotavirus

Istoria naturala a infectiei cu VHB este urmatoarea: B

Pag. 104
A. Infectie acuta, hepatita cronica, cancer hepatic, ciroza hepatica
B. Infectie acuta, hepatita cronica, ciroza hepatica, cancer hepatic
C. Infectie acuta, ciroza hepatica, hepatita cronica, cancer hepatic
D. Infectie cronica, hepatita cronica, cancer hepatic, ciroza hepatica
E. Nici un raspuns corect
Fazele infectiei cu VHB sunt urmatoarele: A

A. Faza de imunotoleranta, faza imunoactiva, faza non-replicativa Pag. 105

B. Hepatita cronica, faza replicativa, faza de imunotoleranta
C. Faza imunoactiva, hepatita cronica, faza replicativa
D. Faza de imunotoleranta, faza replicativa
E. Nici o variant corecta

Markerii imunologici ai seroconversiei in infectia cu VHB sunt: A

A. Ac antiHBs si Ac antiHBe Pag. 108

B. Ag HBs
C. Ag HBc
D. Ac antiVHC
E. Nici un raspuns corect

Evaluarea paraclinica obisnuita in hepatita cronica VHB cuprinde urmatoarele C

investigatii, cu exceptia:
Pag. 108
A. Ultrasonografie
B. Scintigrafie
C. Colonoscopie
D. Colangiopancreatografie
E. Alfa-fetoproteina

Factorii de risc pentru transmiterea verticala a VHC sunt urmatorii, cu exceptia: C

A. Viremia crescuta Pag. 112

B. Coinfectia HIV
C. Operatia cezariana, cand se asociaza infectia HIV
D. Ruptura prelungita a membranelor
E. Dispozitive intrauterine de monitorizare fetala

Cauzele cele mai frecvente ale IHA la copil sunt, cu exceptia: E

A. VHA Pag. 114

B. VHB
C. CMV
D. Leptospira
E. Boala Wilson

Primul marker imunologic pozitiv in infectia cu VHB este: E

A. Ac antiHBs
B. AgHBe Pag. 108
 C. Ac antiHBe
D. Ac antiVHC
E. Nici un raspuns corect

Principalele categorii etiologice in hepatita cronică la copil sunt următoarele cu E

EXCEPTIA:
A. Hepatita cronica postvirala Pag. 103
B. Hepatita cronica autoimună
C. Hepatita cronica indusă de toxice
D. Hepatita cronică metabolică
E. Hepatita acuta virala A

Fazele infecției cu virus hepatitis B (VHB) sunt următoarele: D

A. faza de imunotoleranță
B. faza imunoactivă Pag. 105
C. faza non-replicativă
D. toate variantele de mai sus
E. nici o varianta nu este corectă
Obiectivele tratamentului hepatitei cronice cu virus hepatitic B (VHB) constau în B
cu o EXCEPTIE:
A. Dispariția AgHbe sau seroconversia Pag. 109
B. Scăderea în greutate
C. Clearance Ag Hbs
D. Scăderea HAI și a fibrozei
E. ADN VHB nedetectabil în ser
Markerii fazei imunoactive (hepatita cronica cu virus hepatitc B) sunt cu o E
EXCEPTIE:
A. Hbs Ag + Pag. 105
B. Hbe Ag+ (tip sălbatic)
C. Hbe Ag – (mutanți precore)
D. HBV DNA crescut (104-107 copii/ml)
E. ALT scăzut
Modalitățile de infectare cu virusul hepatitic C, prevalente în Europa, sunt E
următoarele:
A. Transfuzii de sânge sau produse Pag. 112
B. Proceduri chirurgicale fără transfuzie
C. Mama infectată VHC
D. Nici unu din răspunsurile de mai sus
E. Toate răspunsurile de mai sus
Indicațiile transplantului hepatic ortotopic sunt următoarele cu o EXCEPTIE: C
A. Toți copiii în stadiul III/IV de EP(encefalopatie hepatică)
Pag. 117
 B. Boli ireversibile (boala Wilson, HVC, HVB, tirozinemia tip I, hepatita
toxică)
C. Timp de recolorare ungheala mai mic de 3 secunde
D. Icter prelungit peste 7 zile anterior debutului EP
E. TP (timp de protrombină) mult alungit (mai mare de 50 sec)
Factorii favorizanţi genetici pentru alergia alimentară sunt: A
A. Istoric familial pozitiv de boală atopică
Pag. 314
B. Niveluri crescute de IgA la nou-născut și sugar
C. Niveluri crescute de IgM la nou-născut și sugar
D. Toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
E. nici un răspuns corect.

Factorii favorizanţi exogeni pentru alergia alimentară sunt: E

A. Gastroenteritele acute infecţioase
Pag. 314
B. Boala celiacă
C. Boala inflamatorie intestinală
D. Fibroza chistică
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
Riscul de apariție a alergiei la proteinelelaptelui de vacă este de: E
A. 5-15% dacă în familie nu există antecedente de alergie
B. 20-40 % dacă unul dintre părinți sau unul dintre frați este alergic Pag. 315
C. 40-60% dacă ambii părinți au manifestări alergice
D. 80% dacă ambii părinți au aceeași boală alergică
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Principala cauză de gastroenterită la sugarul mic este enteropatia indusă de laptele D
de vacă, caracterizată prin:
A. diaree persistentă Pag. 315
B. vărsături
C. sindrom carențial sever
D. toate răspunsurile a, b, c sunt corecte
E. nici un răspuns corect
Manifestările respiratorii din intoleranța la proteinele laptelui de vacă sunt C
reprezentate de:
A. angina pultacee Pag. 315
B. otomastoidita
C. wheezing recurent
D. bronhopneumonia
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Manifestările digestive (gastrointestinale) sunt cele mai frecvent întâlnite în E
intoleranța la proteinele laptelui de vacă și sunt reprezentate de:
A. colita (proctita) – gastroenterite acute cu prezența mucusului, puroiului Pag. 315
și/sau sângelui în materiile fecale
 B. gastroenterite trenante cu hemoragii oculte în scaun și sindrom anemic
secundar
C. regurgitații, vărsături și/sau grețuri
D. constipația
E. toate răspunsurile sunt corecte.
Standardul de aur pentru stabilirea diagnosticului de intoleranță la proteinele B
laptelui de vacă este:
A. testul transpirației Pag. 316
B. testul de încărcare orală dublu orb contra placebo
C. biopsia intestinală
D. anticorpii anti-transglutaminazătisulară
E. nici un răspunscorect
Tratamentul alergiei la proteinele laptelui de vacă constă în: B
A. folosirea formulelor hipoalergenice
B. excluderea absolute și prelungită a proteinelor laptelui de vacă și Pag. 316
derivatelor acestuia (brânzeturi, iaurt, unt, carne de vită, etc)
C. excluderea glutenului
D. introducerea formulelor de lapte adaptate vârstei după 6 luni
E. nici un răspuns corect.
În alergia la proteinele laptelui de vacă, formulele de lapte hipoalergice se A
folosesc:
A. în scop profilactic Pag. 316
B. în scop curativ
C. după vârsta de 1 an
D. toate răspunsurile sunt corecte
E. nici un răspuns corect.

La vârsta de 1 an, restabilirea toleranței la proteinele laptelui de vacă se C

întâlnește la:
A. toți copiii Pag. 317
B. 75% din copii
C. 25% din copii
D. 80% din copii
E. nici un răspuns corect
Clasic, tabloul clinic în fibrozachistică (mucoviscidoză) este dominat de triada: A
A. simptome digestive, respiratorii şi carenţiale
B. simptome nervoase, respiratorii şi cardiace Pag. 301
C. simptome digestive, renale şi carenţiale
D. simptome pancreatice, carenţiale şi oculare
E. simptome digestive, respiratorii şi nervoase
Testul sudorii –“gold standardul” în diagnosticul fibrozei chistice A
(mucoviscidoză) este pozitiv atunci când valoarea este:
A. peste 60 mmoli/l NaCl la copii şi peste 70 mmoli/lNaCl la adolescenţi şi Pag. 303
tineri
 B. sub 40 mmoli/l NaCl
C. între 40-60 mmoli/l NaCl
D. peste 100 mmoli/l NaCl
E. peste 80 mmoli/l NaCl la copii şi peste 100 mmoli/lNaCl la adolescenţi
La bolnavii cu fibroza chistică (mucoviscidoză) se recomandă: B
A. dietă hipocalorică, hipoproteică, cu glucide în cantitate scăzută
B. dietă hipercalorică, hiperproteică, cu glucide în cantitate normală, cu Pag. 307
conţinut crescut de lipide + suplimente de vitamin liposolubile
C. dietă hipercalorică, hiperproteică, hipolipidică, hipoglucidică +
suplimente de vitamin hidrosolubile
D. dieta normocalorică, normoglucidică, suplimentată cu clorură de potasiu,
vitamin liposolubile şi hidrosolubile.
E. dietă similară cu a copiilor sănătoşi de aceeaşi vârstă
Ȋn fibroza chistică (mucoviscidoză) drenajul bronşic se realizează prin: A
A. fizioterapie toracică, tehnici de clearance respirator, exerciţii fizice
generale, terapie inhalatorie şi agenţi mucolitici Pag. 304
B. fizioterapie toracică, antibioterapie, tehnici de clearnce respirator
C. gimnastică, aerosoli, clearance respirator şi agenţi mucolitici
D. fizioterapie toracică, tehnici de clearance respirator, antibioterapie şi
imunoterapie
E. fizioterapie toracică, tehnici de clearance respirator, terapie inhalatorie şi
corticoterapie.
Clasificarea ulcerelor nu cuprinde: D
A. ulcere primare
B. ulcere secundare Pag. 90
C. ulcere de stress
D. ulcere hipertrofice
E. ulcere medicamentoase
Factorii de agresiune la nivelul mucoasei în cazul ulcerului gastroduodenal sunt: C
A. bicarbonatul
B. mucusul gastric Pag. 91
C. pepsina
D. prostaglandinele
E. nici un răspuns corect
Helicobacter pylori: A
A. produce ureează
B. este o bacterie imobilă Pag. 91
C. este un bacil Gram pozitiv
D. este mai frecventă în ţările dezvoltate
E. toate răspunsurile sunt corecte
Tratamentul ulcerului cu Helicobacter pylori nu cuprinde: D
A. amoxicilina
B. claritromicina Pag. 99
C. inhibitori de pompa protonica
D. antiinflamatoare nesteroidiene
E. regim alimentar liber
Cele mai eficiente antibiotice utilizate în tripla terapie de eradicare a infecției cu B
H pylori sunt:
A. Ciprofloxacina + Gentamicina Pag. 99
B. Amoxicilina + Claritromicina
C. Nitrofurantoin + Claritromicina
D. Cefalexin + Vancomicina
E. Nici un raspuns corect
Cum tratati un nou-nascut cu o malformatie cardiaca ducto-dependenta? A

A. Prostaglandina E1 Pag. 129

B. Furosemid
C. Spironolactona
D. Propranolol
E. Verapamil

Care din urmatoarele nu se intalneste in coarctatia de aorta? E

A. Dezvoltarea atletica a jumatatii superioare a corpului Pag. 126

B. Dezvoltarea gracila a jumatatii inferioare a corpului
C. Suflu diastolic subclavicular stang
D. Hipertensiune arteriala in jumatate superioara a corpului
E. Amplitudine diminuata a pulsului la arterele femurale

Care din urmatoarele nu apare de obicei in evolutia DSA? E

A. Fatigabilitate Pag. 120

B. Palpitatii
C. Dispnee de efort
D. Dilatarea cavitatilor drepte
E. Claudicatie intermitenta
Care din urmatoarele simptome si semne nu se intalneste de obicei in tetralogia D
Fallot?
Pag. 130
A. Cianoza
B. Dificultati in alimentatie
C. Crize hipoxice
D. Pubertate precoce
E. Hipocratism digital
Care din urmatoarele nu este o complicatie a tetralogiei Fallot? D

A. Hipervascozitate sangvina Pag. 132

B. Accident vascular cerebral
C. Abces cerebral
D. Arterita Takayasu
E. Insuficienta cardiaca

Care din urmatoarele nu caracterizeaza durerea de origine pericardica? B

A. Are caracter de “arsura” Pag. 135

B. Intensitatea creste in expir
C. Poate fi localizata retrosternal
D. Poate fi localizata precordial
E. Persista in repaus

Care este contraindicatia majora a pericardiocentezei? B

A. tamponada cardiaca Pag. 136

B. sarcina
C. pericardita purulenta
D. disectia de aorta
E. pericardita neoplazica
1. Ce nu se administreaza unui pacient cu tamponada cardiaca? B
A. Fluide
B. Vasodilatatoare Pag. 138
C. Norepinefrina
D. Dopamina
E. Dobutamina

Care din urmatoarele manevre nu este utilizata in oprirea unui episod de TPSV? B

A. Stimularea prin pacemaker temporar Pag. 140

B. Administrarea de Digoxin
C. Manevre vagale
D. Administrare de Adenozina
E. Administrare de Verapamil

Care categorie de medicamente antihipertensive nu se foloseste la copil? C

A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Blocanti ai receptorilor angiotensinei Pag. 146
C. Vasodilatatoare directe
 D. Beta blocante
E. Blocante ale canalelor de calciu

DSV este o comunicareîntre: C

a. Atriulstângsiventricululstâng
b. Atriuldreptsiventricululdrept Pag. 122
c. Ventricululstângșiventricululdrept
d. Atriulstângșiventricululdrept
e. Atriuldreptșiatriulstâng
TPSV survinepe: E
a. Pe cord indemn
b. Pe cord malformat Pag. 138
c. In miocardite
d. Postchirurgiecardiaca
e. Toatevariantelesuntcorecte
In defectul septal atrial (DSA ) se intalneste: A
a. Suflusistolic de ejectie parasternal stang
b. Suflu diastolic Pag. 120
c. Clicsistolic
d. Sufluholosistolic la apex
e. Frecatura pericardica

DSV mic prezintă în simptomatologie: B

a. Suflu diastolic gr III/6 in spațiulIV-V intercostal stâng
b. Suflusistolicgr III/6 in spațiul IV-V intercostal stâng Pag. 123
c. Suflupansistolicintens, rugos, înspațiul V-VI intercostal stâng
d. Suflusistolo-diastolic I/6înspațiul V-VI intercostal stâng
e. Suflusistolic cu iradierepemargineadreaptă a sternului

Tratamentulcrizei de TPSV cuprinde , cu exceptia: D

a) Manevrevagale
b) Adenozina Pag. 140
c) Propranolol
d) Lidocaina
e) Verapamil
Dintreevaluărileparaclinice ale HTA la copilfacparteurmătoarele cu excepția: D
a. Activitatea renin-plasmatică
b. Aldosteronulîn plasma șiurină Pag. 145
c. Dozarecortizolînurină
d. Amilazasericășiurinară
e. Concentrațiaurinară a catecolaminelor
ComplicațiiletetralogieiFallotconstauînurmătoarele cu excepția: B
a.neurologice
b.sindromhemoliticși uremic Pag. 133
c.infecțioase
 d.hematologice
e.TBCpulmonară

Clasificarea HTA cuprinde: B

a. Normal, pestepercentila 90
b. HTA stadiu II – presiunearterialapestepercentila 95 + 5 mmHg Pag. 141
c. HTA stadiu I – presiunearteriala sub percentila 95 + 5 mmHg
d. Pretensiune – presiunearterialaintrepercentilele 90-95
sautensiunearterialapeste 120/80 mmHg
e. HTA stadiu II – presiunearterialapestepercentila 99 +5 mm Hg
AJI afecteazăbolnavii cu vârsta sub 16 ani care prezintăartrităpersistentă: B
A.celpuțin 3 săptămâni
Pag. 360
B.celpuțin 6 săptămâni
C.minim 3 luni
D. minim 6 luni
E. minim o săptămână
Investigațiaimagisticăîn AJI se face prin: E
A.radiografieconvențională
Pag. 364-
B. rezonanțamagneticănuclearăși/sautomografiecomputerizată 365
C.ecografieosteo-articulară
D. scintigrafieosteo-articulară
E. toatevariantelesuntcorecte
Poliartrita FR negativ se caracterizează clinic prin: B
A. 2-4 articulațiiafectate
Pag. 362
B. maimult de 5 articulații
C. minim 10 articulațiiafectate
D.maxim 10 articulațiiafectate
E. mxim 4 articulațiiafectate

AJI este o boalăinflamatoriecronică de tip imunși se manifestă prin: A

a) afectarearticularași/sausimptomesistemiceextraarticulare
Pag. 360
b) simptomesistemiceextraarticulare
c) numaiafectarearticulară
d) sindrom Raynaud însoțit de artrită
 e) afectarearticularășidigestivă
Tratamentulfarmacologicîn AJI include: E
a) analgezice
Pag. 366-
b) antiinflamatoarele non-steroidiene 367
c) medicamentemodificatoare de boală (remisive)
d) agențibiologici
e) toaterăspunsurilesuntcorecte
Urmatoareleafirmatiisuntadevarateprivinddermatomiozita, cu exceptia: C
b. Face parte din grupulcolagenozelor
Pag. 383
c. Este o boalainflamatoriecronica

d. Nu esteremisiva sub tratamentimunosupresiv

e. Afecteazamai ales muschiisitegumentul

f. Sexulfemininesteafectat cu predilectie

Semnelecaracteristice ale afectariimusculare in dermatomiozitacuprind: E

b. Slabiciunemusculara
Pag. 383
c. Mialgii

d. Tumefactii

e. Pot fi afectatioricare din muschiistriati din organism

f. Toatevariantele de maisus

Afectareacutanata in dermatomiozitapresupune: D
a. Zonele elective suntceleexpuserazelorsolare
Pag. 384
b. Rash heliotrop

c. SemnulGottron

d. Toatevariantelesuntcorecte

e. Niciuna din variante nu estecorecta

Atingereasistemica in dermatomiozitapresupune E
b. Afectarecardiaca (tulburari de ritm)
Pag. 384
c. Afectarerenala (glomerulonefrita)

d. Afectarerespiratorie (scadereacapacitatiivitale)

e. Afectareoculara (retinita)

f. Toateraspunsurilesuntcorecte

Urmatoareleafirmatii cu privire la tabloul clinic al LES suntadevarate, CU D

EXCEPTIA:
a)manifestarilecutanatesiarticularesuntcelemaifrecvente in lupusul pediatric; Pag. 378-
b)exista 6 clase de afectarerenala (nefritalupica); 379
c)varstamedie de debut a boliieste de 12-13 ani;
d) pubertateaintarziata nu apareîn mod obișnuit;
e) febrapoateapare in 70-100% din cazuri
Tabloul biologic al LES la copil se caracterizeazaprinurmatoarele, CU B
EXCEPTIA:
a)trombocitopeniapoate fi o manifestare de debut a bolii in 15% din cazuri; Pag. 380
b) hipogamablobulinemiaestecomuna in bolileautoimuneprecum LES;
c) VSH-uleste un parametru biologic important in evaluareastatusului de
activitate al bolii;
d) prevalentamai mare a deficituluiizolat de IgA ;
e) anemiapoateaveaetiologiemultifactoriala.
Tratamentulcortizonic al LES presupuneurmatoarele, cu exceptia: B
a) Metilprednisolon iv urmat de doze crescute de prednison,
înboalaactivăsaurecadere; Pag. 381
b) corticoterapia in LES se administreazadoarpe care orala;
c) trebuieutilizataintotdeauna o doza minima de corticosteroizi care
mentineboala sub control;
d) doza maxima de Prednisoneste de 60mg/zi;
e)pentrumajoritateapacientilordoza de 0,25-0,75mg/kgc/ziesteadecvata.
Despreterapiaimunosupresiva in LES se poateafirma: E
a)amelioreazaevolutiabolii la pacientii cu afectarerenala;
b)utilizareasapermitescadereadozelor de cortizon; Pag. 381
c)toxicitateamedularaesteunul din efectelesecundareimportante ale
acesteiterapii;
d)dozaeficienta de Azathioprinaeste de 3mg/Kgc/zi;
e)toateafirmatiile de maisussuntcorecte.
În patogenia reumatismului articular acut (RAA ) este implicat următorul agent E
patogen:
Pag.357
a) Haemophilus influenzae;

b) Staphylococcus aureus;

c) Streptococul viridans;
d) Streptococul beta-hemolitic grup B;

e) Streptococul beta-hemolitic grup A.

Reumatismul articular acut (RAA) este precedat de o infecție: C

a) urinară; Pag. 357

b) articulară;

c) faringiană;

d) cutanată;

e) digestivă.

Următoareaafirmațiedesprecardita din reumatismul articular acut (RAA) A

esteadevărată:
Pag. 358
a) se poatemanifestacamiocardită, endocardită, pancardită;

b) esteconcomitentăprimuluiepisodinfecțiosacutfaringian;

c) nu existămodificărielectrocardiografice;

d) leziunilevalvularesuntcelmaifrecventtranzitorii;

e) reprezintă o boalăacută.

PurpuraHenochSchonleineste o vasculităimunăprimară IgA mediatăcaracterizată B

clinic prin:
Pag. 369
A. tuse, dispnee, purpurăcutanată,durereabdominală
B.purpurăcutanată, artralgiiși/sauartrită, durereabdominală, afectarerenală
C. purpurăcutanată ;trombozăvenoasăprofundă cu diverse localizări
D.purpurăcutanată, hepatosplenomegalie, febră
E. sindromfebrilrecurent, splenomegalie, purpurăcutantășiafectarerenală
Afectarearenală din PurpuraHenochSchonlein se manifestăprin: C
A. pielonefrităacută
Pag. 369
B.colicărenalăsecundarălitiazeirenale
C. hematurie micro saumacroscopică; glomerulonefrită; sindromnefrotic;
insuficientărenală;
D. polichistozăhepato-renală
E. scăpăripremicționale
Boala Kawasaki definităcavasculitanecrozantă, afectează in functie de C
calibruumatoarelecategorii de vase:
Pag.373
A.vase cu calibru mare
B. numaiartera aorta siramurileei
C.vase cu calibrumediusimic, inclusivarterecoronare
D.artera aorta sivenele cave casiramificatiilelor
E. trunchiul celiac
Manifestărilecliniceînfazaacută a bolii Kawasaki sunt : A
A. febrăprelungită, conjunctivită, adenopatie, eritempalmo-plantar,
Pag. 374
atingerimucoaseoro-faringiene
B. purpuracutaneo-mucoasăfebrilă
C. hepatosplenomegalie, purpuracutaneo-mucoasă, febră
D. pneumonie, febră, purpurăcutaneo-mucoasă, trombozavasculară cu diverse
localizari
E. febră, adenopatiimediastinale ,hipertrofie de timus, afectareoculară.
Din tabloul clinic al insuficienţeirespiratorii acute nu fac parte următoareletipuri E
de manifestări:
a) Cardiovasculare; Pag. 422
b) Respiratorii;
c) Neuropsihice;
d) Digestive;
e) Oftalmologice.
Îninsuficienţarespiratorieacutădispneea se manifestăprinurmătoarele, cu B
excepţia:
a) Tiraj suprasternal; Pag. 423
b) Tuse;
c) Tiraj intercostal;
d) Bătăi ale aripioarelornazale;
e) Tiraj subcostal;
Insuficienţarespiratorieacută (IRA) hipoxemică (tip I) se defineşteastfel: A
a) PaO2 < 60 mm Hg, dar cu PaCO2 = normală/scăzută;
b) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 50 mm Hg; Pag. 421
c) PaO2 < 60 mm Hg + PaCO2 > 100 mm Hg;
d) PaO2 > 60 mm Hg + PaCO2 < 50 mm Hg;
e) PaO2 < 150 mm Hg,dar cu PaCO2 = normală/scăzută
Hipoxemia din insuficienţarespiratorieacutăapareprinurmătoarelemecanisme, cu C
excepţia:
a) Şunt; Pag. 422
b) Reducereadifuziuniialveolo-capilare;
c) Rinoree;
d) Hipoventilaţiaalveolarăglobală;
e) Alterarearaportuluiventilaţieperfuzie
Laringitaacuta se manifestă clinic prin: A
A.stridorlaringian, disfonie, dispneeinspiratorie
Pag. 32
B.dispneeexpiratorieși wheezing
C.tuse ,rinoree,dispneemixtă
D. febra, obstructienazală, depozitpultaceuamigdalian
E. febră, dispnee, diaree
Diagnosticulpozitivînlaringitaacută se bazeazăpe: A
A. tablou clinic
Pag. 32
B. hemoleucograma, reactanți de fazăacută
C. laringoscopie
D.radiografiepulmonară
E. CT cervical
Amigdalectomia se recomandă în următoarele situații, cu EXCEPȚIA: E
a. Simptome persistente cel puțin 1 an
Pag. 22
b. Cel puțin 5 episoade de faringită pe an
c. Episoade severe care afecteaza activitatea normală
d. Odinofagie severă datorată faringitei
e. Vârsta minimă sub 2 ani
Factorii determinanți frecvent implicați în etiologia rinofaringitei acute la sugar D
sunt:
Pag. 16
a. Bacteriile
b. Malnutritia proteincalorică
c. Rahitismul carențial
d. Virusurile
e. Malformațiile anatomice locale
Contraindicația absolută a adenotomiei este: C
a. Respirația bucală persistentă
Pag. 23-24
 b. Otita medie acută
c. Diateza hemoragică
d. Hipoacuzia
e. Apneea obstructivă în somn
Durată tratamentului medical în otoantrită este: A
a. 14-21 zile
Pag. 28
b. 10-14 zile
c. 7-10 zile
d. 7 zile
e. 5zile
Factoriifavorizanţiaibronhopneumoniei la sugar suntreprezentati de: B
a. vârstapeste 14 ani,
Pag. 44-45
b. prematuritatea,
c. stenoza de arterapulmonaracongenitală
d. manevremedicale non – invazive,
e. corticoterapiainhalatorie.
Leziunea anatomică specifică în bronhopneumonie este: A
f. Bronhoalveolita supurată
Pag. 45
g. Edemul mucoasei bronșice
h. Infiltratul eozinofilic bronhoalveolar
i. Focar de congestie pulmonară unic
j. Nodulul cazeos
Deficitele imune pot fi secundare următoarelor situații, cu EXCEPTIA: D
a. Corticoterapiei
Pag. 396
b. Infectiei HIV
c. Tratamentului cu citostatice
d. Antibioterapiei
e. Stress-ului psihic sau fizic
Bronșiolitaacutăeste, celmaifrecvent, determinată de: C
a. Virusurilegripaleșiparagripale
Pag. 33
b. Mycoplasma pneumoniae
 c. Virusulsincițial respirator
d. Streptococcus pneumoniae
e. Chlamidia trachomatis
Tratamentul cu ribavirinăîn pneumonia determinată de virusulsincițial respirator D
NU esteindicatînurmătoareasituație:
Pag. 51
a. Displaziebronhopulmonară
b. Malformațiicardiacecongenitale
c. Deficiteimunecongenitale
d. Insuficiențarenalăcronică
e. Nounăscut
Tratamentul standard al bronșiolitei acute presupune, indiferent de A
vârstășiformă de severitate:
Pag. 36
a. Hidratare
b. Medicațieantiviralăspecifică
c. Antibioterapie
d. Corticoterapie
e. Medicațiebronhodilatatoare cu acțiune de scurtădurată
Terapiaetiologicăîn pneumonia determinată de Mycoplasma C
pneumoniaepresupuneadministrarea de :
Pag. 52
a. Flurochinolone
b. Aminoglicozide
c. Macrolide
d. Cefalosporine
e. Lincosamide
Criza de astmbronșic: C
a. este un paroxism de dispneeinspiratorie
Pag. 57
b. evoluează cu bradipnee la sugar șicopilulmic
c. poate fi declanșată de anumitealimenteșiaditivialimentari
d. nu poate fi declanșată de infecțiirespiratorii
e. se poateînsoți de hipertensiunearterială
Reprezintăcriteriu major pentrudiagnosticul de astmbronșic la sugar A
șicopilulmic:
Pag. 55
a. Sensibilizarea la aeroalergeni
b. Douăepisoade de wheezing
încadrulinfecțiilorrespiratoriiinferioareînultimele 6 luni
c. Eozinofiliapeste 5%
d. Dermatitaseboreică
e. Sexulfeminin
Obiectivele tratamentului astmului bronșic sunt: C
a. Obținereabronhoconstricției
Pag. 61
b. PEF sub 65%
c. Suprimareainflamațieibronșice la nivelulmucoaseibronșice
d. Simptomatologienocturnăcontinuă
e. Normalizareatensiuniiarteriale
Următoarele entităţi sunt cauze metabolice ale hipertensiunii intracraniene, cu C
excepia:
A. insuficienţa hepatică acută Pag. 351
B. coma diabetică
C. abcesul cerebral
D. hiponatremia
E. sindromul Reye
Simptomele hipertensiunii intracraniene compensate la sugar sunt următoarele, C
cu excepţia:
A. creşterea perimetrului cranian Pag. 352
B.disjuncţia suturilor craniene
C. febra
D. paraliziile oculo-motorii
E. crizele convulsive
Reducerea conţinutului intracranian in hipertensiunea intracranienă se C
realizează prin urmatoarele metode, cu excepţia:
A. Manitol 0,5-1g/kg i.v Pag. 354
B. Puncţii lombare/ventriculare decompresive
C.Kinetoterapie
D.Ridicarea extremităţii cefalice la 30ͦ şi păstrarea poziţiei mediane
E.Shunt ventriculo-peritoneal

Tratamentul de elecţieînşoculanafilacticeste: B

f. Ranitidina Pag. 445

 g. Adrenalina
h. Miofilin
i. Metilprednisolon
j. Oxigen

Următoarelesemneclinicesuntîntâlniteînşoculanafilactic, cu excepţia: A

f. Hipertensiunearterială Pag. 445

g. Urticarie
h. Wheezing
i. Angioedem
j. Dispneeinspiratorie

Consecinţeleinsuficienţeicirculatorii acute sunturmătoarele, cu excepţia: D

a. Detresărespiratorieacută Pag. 436

b. Insuficienţărenalăacută
c. Alterareastării de conştienţă
d. Trombocitoză
e. Acidozămetabolică.

Înşoc, insuficienţa de organ se manifestăparaclinicprin: E

f. Acidozămetabolică Pag. 437

g. Hipoxemie, hipercapnie
h. Retenţieazotată
i. Coagulareintravascularădiseminată
j. Toaterăspunsurilesuntcorecte.

Unadintreafirmaţiile de maijosprivindconduita de urgenţăînstările de D

şocestefalsă:
Pag. 439
f. Asigurarealibertăţiicăiloraeriene
g. Obţinereaunuiabordvenos
h. Monitorizareaparamentrilorvitali
i. Umplereavolemică nu estenecesară
j. Recoltarea de sângepentruinvestigaţii