PSIHOLOGIA ANALITICĂ _JUNG

Teoria jungiană

Psihicul uman cuprinde: conştiinţa (sau ego-ul), inconştientul personal şi

inconştientul colectiv.

Inconştientul este separat în personal şi colectiv, pornind în primul rând de la

originea sa.

Inconştientul personal îşi are sursa în experienţa personală, fiind deci personal,
în timp ce inconştientul colectiv este înnăscut, fiind universal.

Inconştientul colectiv

are o natură suprapersonală, universală şi, deci, nivelul mai mare de obiectivitate.

Echivalat cu transconştientul, aşa cum este el prezent în religiile orientale.

Acelaşi la toţi indivizii şi prezent la fiecare, inconştientul colectiv constituie baza

psihică de natură suprapersonală.

Conţinuturile inconştientului colectiv sunt arhetipurile.

Arhetipurile.

Arhetipurile sunt ereditare şi ţin de instincte.

Conţinuturile inconştientului colectiv nu au fost niciodată conştiente, nu sunt

dobândite individual.

Ele sunt conştientizate numai mijlocit, manifestându-se în vise, mituri, basme,

fenomenul religios sau în extrema reprezentată de nevroză şi psihoză.

Modele fundamentale ale comportamentului uman

Sunt în acelaşi timp imagine şi emoţie.

Apar în vise şi fantasme sub forma unor persoane care întreprind acţiuni,

Arhetipuri ale transformării: se manifestă sub formă de situaţii, mijloace, locuri.

Ele constituie simboluri care nu pot fi interpretate, deoarece au o multitudine de

sensuri inepuizabile.

sunt bipolare

Principalele arhetipuri care pot apare ca persoane sunt: Trickster, anima, animus,
bătrânul înţelept, marea mamă, copilul divin, Sinele.

1
Sinele

este psihismul în ipostază de totalitate funcţională, arhetip care conferă ordine

acestuia.

Corelat cu acesta constituie baza pentru eul individual.

Cuprinde conştientul şi inconştientul.

Expresia sa este cel mai adesea mandala, figură alcătuită dintr-un cerc într-un pătrat,
sau invers, un pătrat înscris în cerc.

Imaginea lui Dumnezeu este considerată un simbol al Sinelui.

Trickster

este arhetipul situat între om şi animal, fiind de natură divin animală.

Este fiinţa originară, cosmică.

Trickster-ul este figura colectivă a umbrei din inconştientul personal, o însumare a

tuturor caracteristicilor individuale inferioare. Cum umbra individuală este o parte a
personalităţii prezentă la orice individ, se va regăsi mereu şi figura colectivă.

Anima

se referă la feminitatea bărbatului. Corespondentul acesteia în psihicul feminin este

animus.

Existenţa animei este explicată prin prezenţa la bărbat a unei minorităţi de gene
feminine care nu au fost suficiente pentru a determina sexul feminin al individului,
dar care reunite constituie baza pentru un caracter feminin..

Jung consideră că acesta îşi relevă importanţa în cazul emoţiilor şi afectelor.

În vise apare sub forma unei femei cu însuşiri mitice.

Proiecţiile semnificative la nivel cultural sunt Afrodita, Elena din Troia, Maria,
Beatrice. Modul în care acestea au fost enumerate indică şi evoluţia arhetipului
feminităţii la bărbat

Animus

Jung îi dedică mai puţin spaţiu în lucrările sale. La fel ca anima, are origine biologică,
în genele minoritare masculine existente la femeie.

De animus ţin opiniile femeii, convingerile ei, tendinţele ei la autoritate.

2
 În vis apare sub forma unui grup de bărbaţi. Identificarea cu acest arhetip duce la
paralizia sentimentelor. Gândirea specifică animusului este rigidă, lipsită de
capacitatea de a nuanţa, apelând mai degrabă la opiniile comune.

Bătrânul înţelept

arhetipul sensului. Asemeni tuturor arhetipurilor are un aspect negativ şi unul pozitiv.

Marea mamă

Arhetipul mamei stă la baza experienţei de a avea o mamă, fie că ea este cea naturală,
fie alte figuri substitut ale acesteia.

câteva forme mai tipice sub care apare sunt: mama şi bunica proprii, mama vitregă şi
soacra, orice femeie cu care există vreo relaţie, doica, străbuna şi femeia albă, în sens
mai înalt, figurat zeiţa, în special mama lui Dumnezeu, Fecioara; ţelul dorinţei de
mântuire (paradis, imperiu divin, Ierusalimul ceresc);

în sens extins Biserica, Universitatea, oraşul, ţara, cerul, pământul, pădurea, marea şi
apele stătătoare; materia, lumea de dedesubt şi luna, în sens restrâns ca loc al naşterii
şi concepţiei ogorul, grădina, stânca, prăpastia, copacul, izvorul, fântâna adâncă,
cristelniţa, floarea ca vas (trandafir şi lotus); ca cerc magic (mandala ca padma);

în sensul cel mai restrâns uterul, orice formă tubulară (de exemplu filetul); cuptorul,
vasul de gătit; ca animale, vaca, iepurele şi orice animal care ajută.

Copilul

Motivul infans reprezintă aspectul preconştient al copilăriei, al sufletului colectiv, un

copil diferit de copilul real, copil divin, născut în circumstanţe excepţionale.

Este un sistem funcţional prezent care compensează exagerările conştiinţei,

ameninţată de dezrădăcinare.

Apare ca Dumnezeu, uriaş, pitic, rotund, cerc sau bilă, sau cuaternitate.

Dinamica psihicului

 Principiul părţilor opuse

 Principiul echivalenţei

 Dinamica complexelor.

Individuaţie sau individuare

Procesul realizării propriei personalităţi

3
4