"Aprobat"

Prorector pentru calitate

şi integrare în învăţămînt
D-na Cerneţchi Olga
Profesor Universitar

"___" "____________" 2015

Teste la catedra Chirurgia o.m.f. pediatrică, Pedodonţie şi Ortodonţie

pentru examenul de stat
Testele la Profilaxia Afecţiunilor Stomatologice

1. Indicați în ce caz la efectuarea probei Şiller - Pisarev are loc colorarea gingiei în cafeniu:
inflamaţia gingiei
2. Precizați depunerile dentare nemineralizate: placa bacteriană; resturile alimentare.
3. Indicați ce reprezintă depunerile dentare mineralizate: tartrul dentar subgingival
4. Indicați ce reprezintă o masă densă şi coerentă de microorganisme într-o matrice
intermicrobiană, care aderă la dinţi sau la suprafeţele restaurărilor: placa bacteriană
5. Determinați ce reprezintă o peliculă acelulară formată din saliva şi lichidul gingival: pelicula
dobândită
6. Clarificați ce reprezintă un complex de bacterii şi detritus celular aderent lax: materia albă
7. Pelicula dobândită se poate elimina prin: profilaxia profesională
8. Placa bacteriană se poate elimina prin: periajul dinţilor; intermediul unei profilaxii profesionale.
9. Materia albă se poate elimina prin: clătire viguroasă cu apă; periaj dentar; profilaxie profesională;
irigaţiile cavităţii orale.
10. Resturile alimentare se pot elimina prin: clătire viguroasă cu apă; periaj dentar; profilaxie
profesională; irigaţiile cavităţii orale.
11. Indicați cauzele acumulării materiei albe: nu se respectă igiena orală; se consumă alimente moi şi
laxe.
12. Marcați formele acidului organic cu rol esenţial în scăderea pH-ului cavităţii bucale: acidul lactic.
13. Indicați principalii acizi organici care se formează în timpul fermentaţiei hidraţilor de carbon:
acidul lactic; acidul acetic; acidul propionic.
14. Determinați prin ce se explică capacitatea patogenă a plăcii bacteriene dentare: sinteza de
polizaharizi bacterieni intracelulari; capacitatea str.mutans de a fermenta o mare varietate de
hidrocarbonate; concentrarea pe o suprafaţă mică a unui număr imens de microorganisme; scăderea
îndelungată a pH-ului plăcii sub cel critic.
15. Numiți care este hidrocarbonatul cu cel mai nociv potenţial cariogen: zaharoza
16. Determinați prin ce se explică potenţialul cariogen al zaharozei: este substratul esenţial al sintezei
de polizaharide bacteriene insolubile extracelulare; este uşor fermentabilă de către microorganisme; dă o
formare masivă şi rapidă de acizi organici.
17. Precizați care indice este estimat pentru aprecierea stării igienei orale la copii de 5-6 ani: OHI-S
(Green-Vermillion)
18. Marcați în care regiune se apreciază indicele Green-Vermillion, OHI-S: pe suprafeţele vestibulare
ale 16, 11, 26, 31 şi suprafeţele linguale ale 36, 46
19. Indicaţi soluţiile utilizate pentru evidenţierea plăcii bacteriene: fucsină bazică 0,2-0,3%; eritrozină
5%; albastru de metil 2%; violet de genţiană 1%.
20. Indicați obiectele de igienă orală: periuţa de dinţi; flosele.
21. Indicați care sunt obiectele auxiliare de igienă: atomizorul bucal; firele dentare; scobitorile;
1
 stimulatoarele gingivale.
22. Alegerea corectă a unei periuţe de dinţi depinde de: gradul inflamaţiei gingivale; tipul gingiei: fină,
fragilă; gradul retracţiei gingivale; sensibilitatea dentară.
23. Indicați cîte grade de supleţe (rigiditate) pot avea periuţele dentare: 5
24. Precizați tehnica de periaj recomandată copiilor pînă la vârsta de 5-6 ani: Foness
25. Indicați timpul recomandat pentru periajul dentar: 2 min; 3 min.
26. Copiilor pînă la vârsta de 2 ani li se recomandă periajul dentar: fără utilizarea prafurilor dentare;
fără utilizarea pastelor de dinţi.
27. Precizați de la ce vîrstă se recomandă instruirea igienei cavității orale: la 2 ani
28. Indicați de la ce vîrstă este necesar a înlătura placa bacteriană: din momentul erupţiei primilor dinţi
temporari
29. Marcați ce remedii de igienă orală veţi indica unui copil cu activitate carioasă sporită: paste de
dinţi curativ-profilactice cu fluoruri
30. Indicați ce afecţiune necesită efectuarea igienei profesionale în cadrul realizării unui tratament
complex: demineralizarea de focar a smalţului; activitatea carioasă sporită; parodontita generalizată;
anomalia dento-maxilare.
31. Precizați proprietăţile periuţelor de dinţi cu fire sintetice: posibilitatea păstrării în soluţii antiseptice;
preţul redus; posibilitatea rotunjirii capetelor firelor.
32. Apele de gură” se caracterizează prin efecte: uşor antiseptice; dezodorizante; curăţire slabă.
33. Indicați componentele unei paste de dinţi: Îndulcitori; Lianţi; Spumanţi.
34. Pastele dentare convenţional se clasifică ca: Igienice; curativ-profilactice.
35. Indicațiile către utilizarea pastelor dentare ce conţin fluoruri sunt în cazurile: cariei multiple;
demineralizării de focar a smalţului; hipoplaziei smalţului.
36. Indicațiile către utilizarea pastele dentare ce conţin săruri sunt în cazurile: Parodontitelor;
Parodontozei.
37. Indicațiile către utilizarea pastele dentare ce conţin extracte din plante medicinale sunt în
cazurile: Parodontitei; Parodontozei.
38. Indicați doza cariopreventivă de F: 1-1,3 mg/zi F
39. Fluorizarea generală cu scop de profilaxie a cariei dentare se realizează prin: fluorizarea apei
potabile; fluorizarea sării de bucătărie; fluorizarea unor alimente.
40. Indicați mecanizmele acţiunii anticarioase a fluorului după erupţia dinţilor: acţiunea
bacteriostatică şi bactericidă; reducerea vâscozităţii salivei; depunerea fluorului în smalţ simultan cu
calciul; inhibare a hidrolazelor salivare.
41. Precizați avantajele fluorizării apei potabile: posibilitatea administrării timp îndelungat; aplicarea
ușoară în centre cu sursă unică de apă; metodă ieftină; dozare precisă.
42. Enumeraţi metodele de înlăturare a depunerilor dentare: instrumentală (manuală); cu ultrasunet;
aero-abraziv; cu dispozitive (periuţe rotative, cute de cauciuc etc.) şi paste speciale profesionale.
43. Înlăturarea depunerilor dentare de către stomatolog prin poleirea ulterioară a dinţilor şi
obturaţiilor și instruirea igienică a pacientului se defineşte ca: igienă orală profesională
44. Precizați metodele de instruire sanitară stomatologică: convorbiri cu părinţii; lecţii de igienă; jocuri;
concursuri pentru copii.
45. Precizați metodele de profilaxie primară a afecţiunilor stomatologice: instruirea sanitară a
populaţiei; instruirea alimentară; instruirea igienei cavităţii orale; aplicarea remediilor topice de
prevenţie.
46. Indicați ce forme au șanţurile ocluzale care oferă cel mai bun mediu pentru dezvoltarea
proceselor carioase: forma de „gât de sticlă"; forma de „I".
47. Indicaţiile către sigilarea fisurilor şi gropiţelor dentare sunt: la dinţii recent erupţi; în primele 6 luni
după erupţie; pentru dinţii permanenţi până la un an după erupţie.
48. Profilaxia primară în stomatologie include: un complex de măsuri îndreptate la înlăturarea factorilor,
ce pot provoca afecţiunile dinţilor, parodonţiului,măsuri de înlăturare a deprinderilor vicioase, măsuri de
2
 educaţie sanitară etc.
49. Profilaxia secundară în stomatologie include: un complex de metode de diagnostic a proceselor
carioase,a maladiilor parodonţiului,a anomaliilor dento-maxilare, a deformaţiilor şi înlăturarea lor
50. Profilaxia terţiară în stomatologie include: un complex de măsuri îndreptate la restabilirea funcţiilor
pierdute a aparatului dento-maxilar în urma pierderii dinţilor sau a suportării unor maladii

Testele la Pedodonţie
1. Indicele frecvenţei cariei dentare în rîndul populației reprezintă: procentul persoanelor afectate prin
carie din totalul populației
2. Indicele intensităţii cariei dentare reprezintă: suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O,
extraşi - E
3. Valoarea indicelui COE exprimă: gravitatea, activitatea procesului
4. Indicați criteriile de apreciere a cariei dentare după T.Vinogradova: Localizarea; Activitatea;
profunzimea şi succesiunea apariţiei procesului carios; patomorfologic.
5. Pînă la vîrsta de 3 ani caria dentară mai frecvent se depistează: în regiunea coletului incisivilor
6. La vîrsta de 3-4 ani caria mai frecvent se depistează: în gropiţele şi fisurile molarilor
7. La copii după vîrsta de 4 ani caria mai frecvent se depistează: pe suprafeţele aproximale ale
molarilor
8. Precizați ordinea afectării dinţilor temporari prin carie: incisivii superiori, primii molari, molarii
secunzi, caninii, incisivii inferiori
9. Indicați particularitățile evoluţiei cariei dentare la copii: multiplicitatea afectării dinţilor; simetria
afectării dinţilor; slab pronunţată, în special în perioada de resorbţie radiculară; caria circulară.
10. Regiunea coletului dinţilor temporari este frecvent afectată prin carie deoarece: smalţul este mai
slab mineralizat; retenţia alimentară favorizează formarea plăcii bacteriene; smalţului este mai subţire.
11. Fisurile dinţilor sunt frecvent afectate prin carie la copii din cauza: mineralizării incomplete;
retenţiei alimentare; fisurilor deschise.
12. Particularitățile răspîndirii floride a cariei dentare la copii se exprimă prin: decalcifiere extinsă în
suprafaţă şi profunzime; afectarea unor grupe de dinţi; progresarea rapidă; afectarea a mai multor
suprafeţe dentare.
13. Tactica tratamentului cariei la copii se efectuiază în funcţie de: intensitatea procesului carios;
profunzimea şi localizarea procesului carios; vârsta şi particularităţile psihologice ale copilului, de
patologia generală; perioada de dezvoltare a dintelui.
14. Tratamentul cariei la copii cu gradul I de activitate constă în: prepararea şi obturarea cavităţii
carioase, igiena cavităţii bucale
15. Tratamentul cariei la copii, cu gradul III de activitate constă din: prepararea şi obturarea cavităţilor
carioase, igiena cavităţii bucale; terapia de remineralizare; obturarea tardivă; terapia endogenă a cariei
dentare.
16. Indicați materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor
temporari: Silidontul; Fugi IX; Dyrect.
17. Indicați ce factori determină apariţia pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii: Chimici;
toxico-bacterieni; traumatici; termici.
18. Marcați particularităţile de bază ale evoluţiei pulpitelor dinţilor temporari: se depistează mai
frecvent formele cronice; trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, evoluează cu o simptomatică
variabilă; dereglarea stării generale a organismului; frecvent sunt inflamate ţesuturile parodonţiului şi
ganglionii limfatici.
19. Ce acuze poate prezenta un copil de 3 ani în cazul unei pulpite acute difuze: copilul este agitat, are
febră, dureri intensive, spontane sau provocate de orice excitanţi, mai frecvent apar seara, cu intervale
mici indolore, nu poate indica dintele afectat
20. Indicați forma de pulpită mai frecvent întîlnită la copii: cronică fibroasă
3
21. Determinați la ce formă de pulpită a dinţilor temporari se depistează cel mai frecvent radiologic
afectarea ţesuturilor parodonţiului apical: cronică gangrenoasă.
22. Indicați cea mai raţională metodă de tratament a pulpitei dintelui temporar la copii după vârsta
de 5 ani: amputaţia devitală
23. Evidențiați particularităţile structurii pulpei dinților temporari la copii: structura pulpei coronare şi
radiculare este identică; fibrele nervoase în marea majoritate sunt nemielinizate; se conțin multe
elemente celulare.
24. Evidențiați particularităţile evoluţiei pulpitelor dinților temporari la copii: apariţia frecventă a
pulpitelor primar cronice; implicarea în procesul inflamator a parodonţiului şi ganglionilor limfatici
regionali; prevalenţa pulpitelor cronice asupra celor acute.
25. Precizați în ce cazuri se indică tratamentul pulpitelor dinţilor temporari prin aplicarea metodei
amputaţiei vitale: pulpita acută seroasă; pulpita traumatică; pulpita cronică simplă.
26. În cazul pulpitei cronice fibroase, cînd cavitatea unui dinte permanent tânăr este deschisă, se
poate aplica: coafajul direct; amputaţia vitală; amputaţia profundă.
27. Precizați care forme de pulpită necesită amputaţie vitală: pulpita cronică fibroasă a dinţilor
temporari şi permanenţi; deschiderea accidentală a camerei pulpare (la preparare); pulpita acută de focar
a dinţilor permanenţi; fractura coroanei dentare cu deschiderea largă a camerei pulpare.
28. Indicați factorii ce provoacă cel mai frecvent parodontite apicale la copii: toxico-bacterieni;
traumatici; chimici; medicamentoşi.
29. Indicați cea mai frecventă formă de parodontită apicală depistată la copii: cronică granulantă
30. Evidențiați principiile generale ale tratamentului parodontitelor apicale la copii: înlăturarea cauzei
de apariție; crearea celor mai raţionale căi de drenare a exsudatului; tratamentul procesului inflamator
din regiunea periapicală; acţiunea asupra microflorei canalului şi microcanalelor radiculare.
31. Stabiliți obiectivele principale ale tratamentului parodontitelor apicale la copii: acţiunea asupra
microflorei canalului radicular şi a microcanaliculelor radiculare; înlăturarea sau micşorarea procesului
inflamator apical; crearea condiţiilor pentru apexogeneză; favorizarea regenerării ţesuturilor
parodonţiului apical.
32. Marcați tipurile parodontitelor apicale cronice la copii: Granulante; Fibroase; Granulomatoase.
33. Marcați tipurile parodontitele apicale acute la copii: Seroase; Purulente.
34. Precizați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor temporari la copii: Periostita; osteomielita
maxilarelor; chistul folicular.
35. Indicați materialele endodontice folosite pentru obturarea canalelor dinţilor temporari: pasta zinc-
oxid-eugenol; pasta rezorcin-formalină; hidroxid de calciu.
36. Precizați preparatele folosite pentru tratarea antiseptică a canalelor radiculare în tratamentul
parodontitelor apicale la copii: hipocloridul de sodiu; iodinolul; clorhexidin bigluconatul.
37. Cea mai întâlnită patologie a ţesuturilor parodonţiului la copii este: gingivita
38. Cauza principală a gingivitelor la copiii de vârstă preşcolară o constituie: nerespectarea igienei
cavităţii bucale.
39. Indicați factorii care determină particularităţile manifestărilor clinice a afecţiunilor parodonţiului
la copii: imaturitatea morfologică şi funcţională a ţesuturilor parodonţiului; disproporţiile creşterii şi
maturizării ţesuturilor parodonţiului, a structurilor şi sistemelor, care asigură adaptarea organismului
către mediul extern.
40. Evidențiați particularităţile manifestărilor clinice ale afecţiunilor parodonţiului la copii: raritatea
apariților afecţiunilor idiopatice ale parodonţiului cu liza progresivă a ţesuturilor parodonţiului;
frecvența formei catarale şi hipertrofice a gingivitei; procesele patologice pot dispărea fără urme sub
acţiunea unor intervenţii minimale, în special după înlăturarea cauzei.
41. Examinarea copiilor cu parodontopatii marginale cronice se realizează prin: Anamneză;
Radiografie; analiza generală a sângelui şi urinei; examenul clinic al parodonţiului marginal.
42. Aftele lui Bednar apar mai frecvent la copiii: slăbiţi, adesea care sunt alimentaţi artificial
43. La baza clasificării afecţiunilor mucoasei orale la copii după Vinogradova T. stau: evoluţia clinică;
4
 localizarea proceselor patologice; factorii etiologici; manifestările morfologice.
44. Dintre copiii cu risc maxim de infectare cu stomatita herpetică acută fac parte: copiii de la 6 pînă
la 12 luni; copiii de la 1 an până la 3 ani.
45. Indicați primele semne clinice ale stomatitei herpetice acute de grad mediu la copii: ridicarea
temperaturii corpului; schimbarea comportamentului copilului: somnolenţă, adinamie sau nelinişte,
plânset, agitaţie etc; dispepsie, refuzul să mănînce, voma etc; limfadenita regională.
46. Precizați măsurile antiepidemice în cazul stomatitei herpetice acute în grădiniţele de copii:
dezinfectarea încăperilor și a obiectelor de uz comun; izolarea şi tratamentul copiilor bolnavi;
determinarea sursei de infectare; determinarea altor căi de transmitere a infecţiei.
47. Indicați perioadele în care copilul bolnav de stomatită herpetică acută nu este contagios: după
epitelizarea tuturor aftelor în cavitatea orală; peste 5 zile după epitelizarea tuturor erupţiilor în cavitatea
orală; după dispariţia gingivitei; după dispariţia limfadenitei.
48. Indicați prin ce căi are loc pătrunderea fungiilor genului Candida în cavitatea orală a copiilor:
prin contacte directe; prin obiectele de uz casnic,jucării; prin contact direct în timpul nașterii.
49. Pentru candidoza acută a cavităţii orale la copii sunt caracteristice: apariţia unor pelicule, unor
depuneri albicioase, care se aseamănă cu brânza; apariţia unor depuneri punctiforme albe pe suprafaţa
intactă sau hiperemiată a mucoasei orale.
50. Selectați preparatele indicate pentru tratamentul candidozei mucoasei cavităţii orale la copii:
preparatele iodului; antimicoticele.

Teste la Chirurgia O.M.F. pediatrică

1. Precizați care din indicații se include la tratamentul unei periodontite cronice a dinţilor de lapte
cu resorbţie patologică a rădăcinilor mai mult de 1/ 4 -1 /3 din lungime: extracţia dentară
2. Determinați în care cazuri sînt înlaturați dinţii primari cu periodontite cronice: pînă la schimbul
fiziologic au mai rămas 2 ani; resorbarea şi perforaţia planşeului dentar; acutizări repetate.
3. Marcați tratamentul pentru chisturile radiculare infectate în dentiţia primară: extracţia dinţilor
cauză, chistectomia
4. Tumefierea doloră bilaterală a apofizei alveolare în una din semiarcadele maxilare
caracterizează: osteomielita acută odontogenă
5. Indicați vîrsta,cînd înălţimea apofizei alveolare la copii este mai mare decît corpul mandibular:
sugari
6. Indicați perioada,cînd orificiul mandibular la copii se proiectează mai jos cu 5 mm de apofiza
alveolară: 9 luni - 1,5 ani
7. Bronhospasmul este un simptom clinic, care caracterizează: şocul anafilactic
8. Anestezia generală în condiţii de ambulator va fi indicată la copiii: cu afecțiuni dentare grave din
grupa I și II ASA; cu dereglări de comportament, anxioși, necooperabili; cu prezenţa componentului
alergic
9. Şocul anafilactic se caracterizează prin: edem angioneurotic de tip Quincke; urticarii; raş cutanat.
10. Determinați pentru efectuarea căror manipulații chirurgicale la copii se indică anestezia generală
în condiţii de ambulator: Frenuloplastiilor; tratamentul traumatismelor acute dentare cu luxaţii;
extracţiilor dentare.
11. Adrenalina în anestezia locală la copii de pînă la 5 ani poate provoca: accelerarea pulsului;
tulburările tonusurilor cardiace; tensiune arterială înaltă; fibrilaţii musculare cardiace.
12. Premedicaţia în chirurgia stomatologică asigură: calmarea psihologică şi emoţională a copiilor;
micşorarea salivaţiei secreţiei glandelor traheobronhiale; profilaxia reflexelor exagerate în timpul
anesteziei.
13. La vîrsta de 5-6 ani distanţa de la creasta alveolară pînă la orificiul mandibular va fi de: 10 mm
14. Anestezia mandibulară de tipul “La Gvardia” se va efectua la copiii: cu stari de comportament
neadecvat
15. Precizați tipurile de anestezii efectuate la intervenţiile chirurgicale la maxilarul superior, la
5
 nivelul apofizei alveolare în dentiţia primară: Infiltrativă; Aplicativă; Palatinală.
16. Indicați în ce vîrstă ramura mandibulei la copii este de 2 ori mai îngustă decît la maturi: la 3-4 ani
17. Indicați tipurile anesteziei de elecţie la extracţiile dentare cu indicaţii de schimb fiziologic:
Aplicativă; infiltrativă.
18. În timpul manevrărilor de anestezie locală medicul va ţine la control: respiraţia copilului; pulsul;
vorbirea clară a copilului; culoarea tegumentelor.
19. Marcați localizarea preponderentă a fracturilor subperiostale localizate: regiunea laterală a
mandibulei; regiunea mentonieră
20. Periostitele, clinic prezentate prin tumefacţia obrazului cu extinderea către regiunea
submandibulară, sunt cauzate de dinţii: premolarii şi molarii inferiori
21. Abcesul subperiostal odontogen se prezintă prin: inflamaţia de periost a maxilarelor cauzat de
infecţiile dentare sau periodontale
22. Indicați complicaţiile osteomielitei hematogene cu localizare la mandibulă: dezvoltarea insuficientă
a procesului articular; dezvoltarea insuficientă a jumătăţii mandibulare.
23. Smulgerea mugurilor dinţilor permanenţi în timpul extracţiei dinţilor primari se va produce în
cazurile: rizalizei radiculare de tip vertical; rizalizei radiculare de tip orizontal.
24. Menționați indicațiile extracției dinților temporari: dinții afectați care întrețin procesele septice
generale; dinții cu gangrene care au provocat supurații perimaxilare; dinții cu gangrene, care au
provocat și întrețin procese cronice în limfonodulii perimaxilari; dinții din focarele de fractură ale
maxilarelor.
25. Precizați indicațiile extracției dinților temporari cu scop ortodontic: dinții temporari, care produc
malpoziții ale dinților permanenți; dinții care rămîn pe arcada dentară după perioada de erupție
fiziologică a dinților permanenți; anchilozia molarilor primari
26. Precizați în care cazuri mugurii dentari sunt înlăturaţi: mugurii mortificaţi (sechestraţi); cu scop
ortodontic.
27. Indicaţi în care cazuri clinice se indică înlăturarea dinţilor permanenţi la copii: pierderea valoarii
funcţionale a coroanei dentare; pierderea valoarii anatomice a dintelui; dinții supranumerari.
28. Concretizaţi indicaţiile de extracţie dentară la dinţii primari, în caz de traumatism acut: luxaţii
totale; luxaţii parţiale; fractură radiculară.
29. Marcați etapele de înlăturare a dintelui primar: Aplicarea; Fixarea.
30. Sindromul “Pierre-Roben” include triada: despicătura palatinală; ptoza musculară a limbii şi a
muşchilor care participă la glutiţie; dezvoltarea insuficientă a mandibulei în plan sagital.
31. Precizați localizarea frecventă a procesul inflamator în condiţii de osteomielită hematogenă la
mandibulă: regiunea procesului condilian
32. Precizați acţiunile de tratament într-o fractură radiculară apărută după înlăturarea molarilor
primari: apexul se va lasa în alveolă; apexul se va resorba sau erupe odata cu dintele permanenti
33. Indicați la ce vîrstă forma cronică a osteomielitei productive afectează mai frecvent: 9-12 ani
34. Precizați cu ce patologii se efectuează diagnosticul diferenţiat al osteomielitelor cronice
proliferative: displaziile fibroase; sarcomul Ewing; osteoblastoclastomul.
35. Imaginea radiologică a unei osteomielite cronice destructive se prezintă prin: zona de os condensat
înconjurat de o zonă radiotransparentă
36. Indicați la ce vîrstă sînt întîlnite mai des procesele de inflamaţie ale gangliionilor limfatici: 3-5 ani
37. Indicaţi grupele de ganglioni limfatici, care sunt prioritar prezenţi numai la copii: Jugulari;
Paramandibulari.
38. Precizați ce cuprinde tratamentul complex al despicăturilor labio-maxilo-palatinale cuprinde:
tratament ortodontic; tratament logopedic; consultaţie genetică; tratament chirurgical.
39. Despicăturile buzei, care interesează parţial buza (ancosa buzei) sau buza şi pragul narinar lăsînd
indemnă creasta alveolară caracterizează: despicăturile incomplete
40. Diagnosticul fracturilor mandibulare subperiostale şi în “lemn verde” la copii se va face în baza
examenului: radiologic
6
41. Precizați prin ce se caracterizează clinic chisturile de erupție: tumefiere cu fluctuență pe marginea
alveolară la nivelul dintelui în erupție; frecvent localizată la nivelul molarilor; este prezentă la copiii
pînă la 10 ani.
42. Indicați în ce perioadă de vîrstă tumorile şi pseudotumorile oaselor maxilare sunt întîlnite cel mai
frecvent: 12-16 ani
43. Tumorile benigne la copii se caracterizează prin: creşterea lentă; lipsa recidivilor; fiind nesensibile la
tratamentul radiologic.
44. Semnele clinice ale unui chist folicular pot fi următoarele: deformaţia maxilarelor în regiunea unui
segment; absenţa unui dinte permanent; persistenţa unui dinte primar.
45. Imaginea radiologică a chistului dentar se caracterizează prin aceea că: în interiorul zonei
radiotransparente se află coroana dintelui neerupt
46. Numiţi hemangioamele adevărate (tuberate): Cavernoase; Capilare.
47. Indicați în ce peioadă a vieții copilului se depistează mai des hemangioamele feţei: noi născuţi
48. Indicați semnele clinice caracteristice sindromului “Olbrait”: pubertate precoce; pigmentații
cutanate; displazii poliosoase.
49. Precizați proveniența neoformațiunii “ranula”: glandele salivare sublinguale
50. Precizați ce reprezintă insuficiența vasculară cerebrală de scurtă durată: lipotemia
Teste la Ortodonţie
1. Indicele facial se calculează după măsurarea distanţelor: N- Gn şi Zy- Zy.
2. Indicați la ce vîrstă se manifestă deglutiţia infantilă: 0-6 luni
3. Respiraţia orală în mod normal o întîlnim: la eforturi mari
4. Accentuarea şanţului labio-mentonier apare în: etajul inferior al feţei micşorat
5. Precizați variatatea de ocluzie, în care apare treapta labială inversată: acoperire incisivă inversă
6. Marcați clasa anomaliei dento-maxilare în care apare faciesul adenoidian: clasa a II/1-a
7. Indicați ce anestezie se utilizează la amprentarea copiilor: nu se utilizează anestesice
8. La copil se amprentează mai întîi: arcada mandibulară
9. Indicați ce trebuie să cuprindă amprenta maxilară: *frenul buzei; *şanţul vestibular; *bolta palatină;
arcada dentară.
10. Indicați în care situaţii clinice nu se pot stabili indicii Pont: *distrucţia coronară a dintelui 36;
*incluzia dintelui 46.
11. Orizontala de Frankfurt se trasează de la:*orbitale la auriculare
12. Indicați valoarea unghiului SNB în retrognatismul mandibular: *76o
13. Precizați semnele clinice în malocluzia de clasa a II/2-a Angle: *retruzia incisivilor centrali; *relație
molară distală.
14. În secţia de ortodonţie pentru un fotoliu se rezervează nu mai puţin de: *7 m²
15. Marcați sălile de bază a laboratorului de tehnică dentară: *sala de modelare; *sala de sudare; *sala
de gipsare.
16. Indicați cauzele apariţiei diastemei: *inserţia joasă a frenului buzei superioare; *meziodensul.
17. Indicați aparate ortodontice utilizate în tratamentul diastemei: *aparatul ortodontic fix; *aparatul
mobilizabil cu arcuri în diapazon.
18. Indicați ce perioadă de timp ocupă organogeneza: *primele 3 luni ale veţii intrauterine
19. Indicați ce perioadă de timp ocupă morfogeneza: *de la 3 luni de viaţă intrauterină, pănă la
maturitate
20. Numiţi tipul de ocluzie fiziologică din cele enumerate: *ocluzie ortognatică
21. Enumeraţi perioadele de înălţare fiziologică a ocluziei: *după erupţia molarilor temporari; *după
erupţia molarului de şase ani; *după erupţia caninului şi molarului doi permanent.
22. Indicați metoda folosită la studiul diametrelor transversale ale arcadelor dentare: *Pont
23. Determinați care este profilul facial în malocluzia de clasa II/I, forma gnatică: *profil convex
24. Indicați metodele de creare a spaţiului în arcada dentară în cazul malocluziei de clasa I Angle:
*deplasări mezio-distale a dinţilor; *expansiune de maxilar.
7
 25. Marcați dereglările procesului de erupţie: *incluzia dentară; *dinţi natali.
26. Transpoziţia este o anomalie, ce se caracterizează prin: *schimbarea dinţilor vecini cu locul său pe
arcada dentară.
27. Hipodonţiea este o anomalie, ce se caracterizeză prin: *reducerea numerică a dinţilor de pe arcada
dentară; *prezentă atât în dentiţia temporară, cât şi cea permanentă.
28. Selectaţi metodele de diagnostic aplicate pentru anomaliile de ocluzie în sens sagital:
*ortopantomografia maxilarelor; *teleradiografia de profil; *examenul biometric al modelelor de gips
(metoda Pont, Korkhaus, Gherlach).
29. Indicați alte denumiri ale sindromului de ocluzie adîncă: *termenii de „over bite” şi „deep bite”;
*alungire dentoalveolară în regiunea incisivă și scurtare în regiunea molară.
30. Indicați elementele de ancorare ale aparatelor ortodontice mobilizabile: *croşetul Adams;
*gutierele; *croşetul Ştahl; *croşetul Schwarz.
31. Regulatorul funcţional Frenкel de tipul ІІІ este indicat la tratamentul: *malocluziei de clasa ІІI
Angle
32. Bionatorul Balters tip ІІ se foloseşte la tratamentul: *inocluziei verticale
33. Indicați variaţiile de malformaţii congenitale a feţei: *despicătura oblică a feţei; *despicătura
transversală a feţei; *despicătura labio-maxilo-palatină.
34. Selectați aparatele de contenţie: *aparate folosite la stabilizarea rezultatelor obţinute
35. Indicați ce reprezintă o mişcare de pivot în jurul axului radicular: *rotaţie
36. Deplasarea rădăcinii dintelui în plan vestibulo-oral prezintă: *mişcarea de torgue
37. Indicați elementul ce se foloseşte la înclinarea orală a dinților: *arcul vestibular de retracţie
38. Indicați elementele de expansiune maxilară: *şurubul ortodontic; *arcul Coffin.
39. Selectaţi aparatele ortodontice folosite în cazul malocluziilor în sens sagital: *tehnica adezivă
( bracket-sistem); *regulatorul funcţiilor Frenkel,tip II; *aparate ortodontice mobilizabile.
40. Selectaţi părţile componente ale protezelor mobile: *baza din acrilat; *dinţi artificiali; *croşete.
41. În cazul anodonţiei secundare parţiale în dentiţia mixtă sunt folosite: *proteze mobile parţiale;
*menţinătoare de spaţiu.
42. Determinați în ce cazuri sunt indicate protezele mobile parţiale: *pierderea precoce a dinţilor
temporari; *stimularea erupţiei dinţilor permanenţi; *anodonţii parţiale.
43. Recidiva reprezintă: *dezechilibrul dintre formă şi funcţie, apărut după finalizarea tratamentului
ortodontic
44. Enumeraţi complicaţiile întălnite în urma aplicării forţelor excesive: *apariţia mobilităţii patologice
dentare; *resorbţii radiculare; *afecţiunile periodonţiului.
45. Ocluzia distalizată este însoţită de: *profilul convex; *subnazale înaintea planului nazo-frontal;
*prezenţa sau absenţa inocluziei sagitale.
46. Indicați formele arcadelor în sindromul de compresie: *îngustate simetric; *alungite; *îngustate
asimetric.
47. Precizați indicațiile la profilaxia compresiei de maxilar: *decondiţionarea tuturor obiceiurilor
vicioase; *eliberarea pasajului aerian nazo-faringian.
48. Relaţia molară neutră se stabilizează atunci, cînd planul postlacteal este: *cu treaptă mezială-2mm
49. Relaţia molară mezială se stabilizează atunci, cînd planul postlacteal este: *cu treaptă cu mult
mezializată
50. Indicați la ce niveluri se analizează ocluzia în plan transversal: *la nivelul de incisiv cu devierea
centrului estetic; *la nivelul grupului lateral.

Șef catedra
Prof.univ., dr.hab.med Lupan Ion
Șef studii
Conf. univ. Spinei Iurie