Ocluzia dentara, relaie dintre maxilarul superior i cel inferior atunci cnd se

apropie sau se ntlnesc unul cu cellalt, aa cum se ntmpl n timpul mastica iei, al
vorbirii sau al mimicii.

Malocluziile in plan transversal:

Anomaliile de cl II-a Angle :

Malocluziile de cl II/1-a (endognatie sau sindromul de compresiune maxilara cu protruzie si

spatiere dentara;

Malocluzie de cl II/2-a (endognatie sau sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire

dentara.

Laterodeviatia si laterognatia mandibulara.

Definitie

Anomaliile de clasa a II-a Angle inglobeaza tulburari de crestere, dezvoltarea si functionalitate a

maxilarelor, alveolelor, dintilor si de dinamica mandibulara,caracterizate prin reducerea, marirea sau
deviatia paramentrilor de referinta ( diametre, linii ale frenului si interincisive), fata de planul medio-
sagital.Caracteristic acestor anomalii este perturbarea predominanta in sens transversal, compensata de
procesul dento-alveolar si reflecta in relatiile:antero-posterioara, intermaxilara si ocluzala.

Aceata subclasa se caracterizata prin rapoarte posterioare ale molarilor inferiori de 6 ani asociate cu o
inclinare accentuat anterioara a dintilor frontali superiori. Este cunoscuta si sub denumirea de ocluzie
adanca in acoperis.

ETiopatogenia

Este complexa,depinzind de o multitudine de factori care pot interveni si de reactia de raspuns a

organismului la actiunea lor.Din ei fac parte:

Ereditatea-la noi-nascuti prezenta maxilarelor inguste inca de la nastere(Korkhaus-cercetari);

Factorii generali :

Carentele in metabolism-pot sta la baza unui dezechilibru capabil sa determine sindromul de

compresiune maxilara;

Rahitismul-tulburarea metabolismului calciului are drept consecinta producerea unui os cu

textura slaba.Osul este atit de fragil incit se deformeaza sub actiunea fortelor musculare
functionale;
Factorii locali :

caria si complicatiile ei

postnatal,cicatriciile chirurgicale;

Obiceiurile vicioase:

Respiratia orala;

Deglutitia atipica;

Sugerea limbii

Manifestari clinice

Starea generala.Copii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei
respiratorii, sunt predispusi laimbolnaviri bronho-pulmonare, la repetate pusee de faringo-amigdalita,
anemie, reactie generala rebela la tratament.Nivelul oxigenului in singe este in norma, cu pretul unor
reactii reflexe compensatorii cardiovasculare.Performantele scolare, considera unii specialisti, sunt
diminuate.De regula subiectul este un adenoidian

Aspectul facial

Se oserva un facies adenoidian, caracteristic retrognatic, cu profil convex.Tegumentele sunt

palide,pometii stersi, fanta labiala intredeschisa, lasa sa se vada incisivii superiori.In actul vorbirii si al
surisului se expune mucoasa gingivala.Incisivii superiori au smaltul uscat ,care si-a pierdut
transluciditatea.Ei sunt proeminenti, spatiati, sprijinindu-se pe buza inferioara.Buza superioara este
subtire si palida, tractionata la comisuri, ridicata de catre pragul narinar, de care poate fi suspendata.
Muschiul mentalis se prezinta ca o zona hiperactiva la inspectie, prin contractia sa dand impresia de
barbie dubla

Caracterstica arcadei dento alveolare si ocluzia

In sindromul de compresiune maxilara se produc modificari ale bazei alveolare fata de baza coronara a
arcadei; baza apicala este mica,apexurile se inscriu pe un spatiu redus, formind o zona cu delimitare neta,
creind impresia de strangulare a arcadei;baza coronara este larga prin inclinarea compensatorie a
dintilor.

Arcada dento-alveolara isi modifica forma in functie de nivelul compresiunii, avind aspect de:

Omega (compresiune la nivel premolar);

V (compresiune la nivel incisiv-canin);

U (compresiune la nivel molar;

Trapezoidala (turtire a arcului frontal)

Caracteristica functional

Examenul functiei masticatorii- pun in evidenta dificultatile in actul de masticatie, in limitarea

efectuarii actului de incizie a alimentelor, recurgindu-se la un act de rupere,taiere in foarfecesau
plasarea alimentelor in zona laterala.

Explorarea functiei respiratorii-atesta hipotonie uni- sau bilaterala amuschilor narinari, prezenta
unorobstacole in testele de inspir si expir.

Explorarea grupelor musculare-pune in evidenta hipotonia muschiului orbicular al buzei

superioare, hipertonia muschilor maseteri,buzei inferioare,muschiului mentalis.

Explorarea functiei de deglutitie-pune in evidenta un comportament lingual de tip protruziv.In

acest caz sindromul protruzic lingual se retine ca o problema majora de tratament.Se precizeaza
daca limba este in pozitie de deglutitie atipica si cu cine se realizeaza contactul in deglutitie
( buza inferioara, buza superioara,mucoasa palatina etc.);

Pozitia de postura a madibulei:poate fi de tip anterior- o pozitie falsa,si este adoptata de subiect
pentru a masca dezechilibrul fizionomic pe care il dau retrognatia madibulara.La astfel de relatie
de postura mandibulara apare si deglutitia de tip protruziv anterior.

Diagnosticul

Se efectueaza pe baza examenului clinic si a examenelor complementare.

Semnele patognomonice sunt:

Aspectul facial;

Studiul de model (care pune in evidenta decalajele transversale si sagitale);

Examenul radiologic;

Masuratorile antropologice

Malocluzia clasa II/2

Definitie : Anomaliile de cl II/2 Angle se caracterizeaza prin ingustarea si scurtarea arcadelor
alveolare,incongruenta dento-alveolara cu palato-pozitia incisivilor centrali superiori sau a tuturor celor 4
incisivi si relatii molare de clasa a II-a.Frecvent, incisivii laterali superiori sunt in malpozitii vestibulare.

Etiopatogenie

Aceasta anomalie are caracter ereditar.Se evidentiata in dentitia temporar si se instaleaza dupa evolutia
incisivilor centrali superiori.Tual-Pierre indica actiunea factorilor ereditari la nivelul:

Tiparului scheletal:

musculaturii (tonusul si insertia musculara joasa joaca un rol primordial in stabilirea anomaliei cl
II/2 in plan vertical);

Articularii dentare la nivelul incisivilor .

Factorii generali:

Tulburari de crestere-rahitism

Factorii functionali-respiratia orala( are drept consecinta nedezvoltarea sinusurilor maxilare, care
ar stimula cresterea transversala a maxilarului.

Manifestari clinic

Examenul exo-oral. Fata este de tip fata redusa,uneori patrata, cu trasaturi accentuate ale nasului si ale
mentonului.Se mai observa reducerea dimensionala a etajului inferior al fetei, cu accentuarea santului
mentonier; un profil frecvent concav, cu buzele in contact sau in inocluzie; vizibilitatea dintilor
malpozitionati.Unghiul goniac pare redus.

Examenul endo-oral.Elementele caracteristice sunt: palato-versia celor 2 incisivi centrali ,vestibulo-versia

incisivilor laterali superiori, rotatii si ectopii dentare, marginea incizala a centralilor superiori depaseste
planul de ocluzie.La madibula ,pozitia incisivilor este normala cu o usoara inghesuire dentara.

Arcadele dentare:In functie de localizarea compresiunii acdadelor dentare pot fi:

V( compresiune la niv de canin)

Omega( la nivel de premolari)

U (la niv de molari)

M (turtirea arcului frontal si malpozitia grupului frontal cu ectopie de canin)

examen cmplementare
 Examenul modelelor- evidentiata modificarile descrise in examenul clinic endo-
oral.Aprecierea dimensiunilor arcadelor alveolare(latimea si lungimea) se face in functie de
indicii lui Pont,iar valorile obtinute sunt negative;

Examenul teleradiografic-pune in evidenta tipul facial (fata redusa),micsorarea etajului

inferior al fetei;

Examenul functional:

-limba de dimensiuni normale, intr-o pozitie inalta si posterioara, cu dispunere laterala pe fetele
masticatorii;

-hipertonia buzei superioare;

-in pozitia de postura a mandibulei ,spatiul liber este frecvent crescut la 6-8 mm;

-abraziunea progresiva a incisivilor inferiori.

Definitie: Asimentriile faciale sunt rezultatul unei dezvoltari neproportionale a aparatului dento-
maxilar in cele trei directii ale spatiului

Clasificare:

Ocluzia incrucisata;

Laterodeviere mandibulara;

Laterognatie mandibulara

Fratu clasifica:

1. Asimetrii asociate;

2. Asimentrii functionale;

3. Asimentrii morfologice.

Manifestari clinice

Exobucal- fara modificari.

Endobucal-compresiune unilaterala sau bilaterala.

Arcada inferioara fara modificari.

Examenul ocluziei se observa raport invers sau incrucisat (uni- sau bilateral), cu pastrarea
liniei interincisivale.

Este afecatata functia de masticatie prin blocaj ocluzo-articulare, dintii care au rapoarte
inverse pot fi afectati de abraziune.

Diagnosticul diferential se face cu laterognatia mandibulara.

Laterodevierea mandibulara

Definitie: Laterodevierea mandibulara

(laterognatia functionala) este o tulburarea functionala care se manifesta drumul de inchidere spre
lateral la contactul ocluzal.

Etiologia:

Abraziune neuniforma a dintilor de lapte;

Obturatii in exces;

Proteze confectionate incorect;

Compresii de maxilar cu malpozitii dentare;

Masticatie unilaterala si obiceiul vicios de interpozitie unilaterala;

Schimbari a ATM.

Manifestari clinice

Exobucal-asimentria faciala usoara, trecuta cu vederea, grave devieri a mentonului spre

lateral;

Endobucal-arcadele dentare forma normala, compresia arcadei superioare, modificari

postextractionale,abraziune neuniforma, raportul molarilor inversat unilateral, linia
interincisivala deviata de partea ocluziei incrucisate.

Examenul functional:

-tulburari fizionomice;

-blocaje ocluzo-articulare.

Laterognatia mandibulara

Definitie: Anomalie scheletica provocata de o tulburare de dezvoltare in exces sau deficit a unei
jumatati a mandibulei.

Etiologia:

Factorii ereditari- plagocefalia,microsomia hemifaciala;

Factorii dobinditi-inflamatii,tumori,absenta congenitala a condilului,dispicaturi labio-

palatine,traumatisme in timpul nasterii;

Factorii iatrogeni-tratament ortopedic incorect;

 Factorii functionali-functia musculara asimentrica.

Manifestari clinice

Exobucal-asimentrie faciala grava, devierea mentonului spre partea afectata;

Endobucal-inclinatie vestibulara a crestelor dento-alveolare laterale de partea

afectata(bolnava) si lingual de partea sanatoasa,devierea liniei interincisivale, tulburari de
fonatie si masticatie.

Prognosticul este rezervat deoarece odata cu cresterea, patologia se agraveaza.