1. Procedura civila. Notiune.

procedura civilă are două sensuri:

-unul restrâns, privind procedura civilă propriu-zisă, cuprinzând o parte importantă a dreptului
procesual civil, reglementând modul de desfășurare a procesului civil, pe parcursul celor două faze -
judecata și executarea silită;
-unul larg, în care se includ atât conținutul procedurii propriu-zise, cât și regulile de organizare
judecătorească, de competență și cele privind acțiunea civilă.

2. Drept procesual civil. Notiune

Dreptul procesual civil reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează modul de
judecată de către instanțele judecătorești a pricinilor privitoare la drepturi civile ori la interese
legitime care se pot realiza numai pe calea justiției, precum și modul de executare silită a hotărârilor
judecătoreşti sau a altor titluri executorii

3. Autonomia DPC
Autonomia dreptului procesual civil nu poate fi contestată deși ea nu se poate încadra perfect nici
în dreptul public nici în cel privat, luând în considerare o privire dihotomică asupra dreptului.
Argumente care susțin independența dreptului procesual civil:
 Obiectul de reglementare specific, care nu se poate cuprinde în nicio ramură de drept
substanțial(organizarea şi desfășurarea procesului, competența, acțiunea civilă etc.);
 Principiile desfăşurării procesului civil distincte de principiile dreptului civil;
 Caracterul normelor de drept procesual, în mare parte imperative, distinct aşadar de caracterul
normelor de drept material (civil);
 Sancţiunile,specifice, precum şi efectele acestora (decăderea procesuală)

4. Rolul dreptului procesual civil

Rolul sancționator, destinat să asigure respectarea altor dispoziţii normative, făcând parte din alte
ramuri de drept.
În materie procesuală părţile şi judecătorul nu pot să urmeze orice conduită dorită, procedura
impunând reguli ce trebuie respectate, câmpul voinţei părţilor fiind mult limitat de dispoziţii
imperative, ceea ce denotă caracterul normativ, obligatoriu al dreptului procesual civil, care întăreşte
aspectul său sancţionator. Toţi fiind obligaţi să acţioneze în acelaşi mod, cu respectarea aceloraşi
exigenţe de formă.
Rolul de drept comun dreptul procesual civil îndeplinește şi rolul de drept comun pentru toate
celelalte ramuri de drept procesual, care protejează drepturi substanțiale aparținând fie dreptului
privat, fie dreptului public. În măsura în care acestea au o reglementare proprie, se va aplica acesta
din urmă (dreptul procesual penal), iar dacă legea respectivă lato sensu tace, se va apela la normele
procesuale civile.

5. Raportul dreptului procesual civil cu dreptul civil

Principala și cea mai importantă legătură ce trebuie stabilită este dată de raportul procedurii cu
dreptul civil, substanțial. Utilitatea fiecăreia dintre aceste ramuri se concretizează prin intermediul
celeilalte, nefiind de conceput drept material fără drept procesual și viceversa. Pentru a exprima
raportul între cele două ramuri de drept, în literatura de specialitate se arată că legătura dintre ele dă
expresie corelației dintre conținut și formă.
6. Dreptul civil si alte ramuri de drept procesual.
Dreptul procesual civil este ramură de drept comun pentru orice procedură aparținând
dreptului public, astfel încât el va asigura prevederile necesare sau completarea celor existente în
orice ramură de drept procesual.
Procedura penală apelează la procedura civilă, atunci când în discuție este executarea unor
dispoziții privind despăgubiri civile pronunțate în hotărâri penale. Importanța distincției între cele
două proceduri este determinată de situația în care una și aceeași faptă constituie un delict civil, dar
se încadrează și în sfera infracțiunii.
Procedura fiscală va fi în aceeași măsură completată cu dispozițiile procesuale civile, dacă în
procesul de aplicare a legii se ajunge la situația lipsei de reglementare, deoarece procedura civilă
conține principiile generale, iar legea trebuie interpretată pentru a produce efecte nu pentru a nu
produce asemenea consecințe

7. Dreptul procesual civil si dreptul international privat

Dreptul internaţional privat cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de
drept internaţional privat, ca raport juridic civil, comercial sau alt raport de drept privat cu element
de extraneitate.
În cazul acestor raporturi juridice nu interesează numai legea de drept substanţial aplicabilă, ci şi
regulile privind determinarea instanţelor competente, a formei şi a modului de soluţionare a litigiilor
ivite în raporturi juridice cu elemente de extraneitate, recunoaşteri şi executarea hotărârilor străine.

8. Legea interna lato sensu ca izvor de drept procesual civil

 Constituţia- Reprezintă un alt izvor formal al dreptului procesual civil, datorită faptului că
reglementează principiile fundamentale în materie, principii care urmează să fie preluat de normele
ramurii de drept procesual.
Toate reglementările în materie procesuală trebuie să se pună de acord cu Constituţia, nefiind
permisă nicio derogare de la prevederile acesteia, decât în cazurile permise de lege.
 Cel mai important şi cuprinzător izvor formal al dreptului procesual civil este Codul de procedură
civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010.
 Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995;
 Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi desfăşurarea profesiei de avocat;
 Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară etc

9. Legea supranationala ca izvor de drept procesual civil

Izvoarele formale internaționale sunt așadar tratatele la care România este parte și pe care le-a
ratificat Parlamentul, cu particularitățile dreptului european, care în condițiile tratatului nu necesită
preluare în dreptul intern.
Pentru a constitui izvoare ale dreptului procesual civil aceste acte normative internaționale
trebuie să cuprindă reglementări procesuale. (Conventia Europeana a Dr.Omului, Conventia privind
proc.civila)

10. Jurisprudenta ca izvor de DPC

Tradițional jurisprudența nu constituie izvor formal în dreptul românesc, judecătorii fiind
independenți. Prin excepţie, există şi cazuri în care soluţia unei instanţe judecătoreşti constituie
izvor de drept, în sensul că trebuie luată în considerare ca drept pozitiv de către judecătorul învestit
cu soluţionarea litigiului.
Astfel, în cazul recursului, dacă instanţa de recurs casează hotărârea atacată şi trimite spre
rejudecare, hotărârea instanţei de recurs este obligatorie pentru judecătorii fondului în ceea ce
priveşte problemele de drept dezlegate.
 In material RIL, hot pronuntate de ICCJ sub aspectul problemelor de drept dezlegate sunt
obligatorii pt instantele care judeca ulterior cauze asemanatoare.
De asemenea, in proc.sesizarii ICCJ in vederea pronuntarii unei hot.prealabile pt dezlegarea unor
chestiuni de drept, decizia prin care a fost solutionata chestiunea de drept in discutie este obligatorie
pt instant care a solicitat dezlegarea de la data pronuntarii deciziei, iar pt celelalte instante de la data
publicarii in MO.
Se ia în considerare jurisprudenţa Curţii în cadrul fiecărui proces care are legătură cu o soluţie
deja pronunţată de aceasta şi care ar putea oferi o anumită rezolvare cazului dat,
In ceea ce priveste solutiile oferite de CC, instantele judecatoresti trb sa tina seama de ele.

11. Obiceiul ca izvor de DPC

Cutuma nu poate fi primita in randul izvoarelor formale ale DPC. Uzantele se aplica numai in
masura in care legea face expres trimitere la ele.

12. Doctrina
Reprezinta un izvor secundar, fiind o sursa de inspiratie atat pentru legiutor cat si pentru judecator.

13. Clasificarea normelor de procedură civilă ‒ norme de organizare judiciară (judecătorească),

norme de competență și norme de procedură propriu-zisă.
Normele de organizare judiciară (judecătorească) reglementeaza functionarea instantelor
judecatoresti si a parchetelor, admiterea in magistratura, statutul magistratilor, compunerea si
constituirea instantei, activit.personalului auxiliar, administrativ si de serviciu, vacanta
judecatoreasca. Sediul principal al acestor norme il reprezinta Legea de organizare judecatoreasca,
dar ele pot fi intalnite si in alte acte normative.
Normele de competență reglementeaza delimitarea atributiilor instantelor judecatoresti de
atributiile altor organe de jurisdictie sau cu activitate jurisdictionala, repartizarea pricinilor civile de
competenta instantelor judecatoresti intre instante de grad diferit, precum si intre instante de acelasi
grad.
Normele de procedură propriu-zisă reglementeaza modul de judecata, precum si
executarea silita, sediul principal al acestora constituindu-l Codul de procedura civila.

14. Clasificarea normelor de procedura civila(generale/speciale)

 Normele generale se aplica in toate cazurile si in orice materie, daca legea nu prevede altfel.
 Normele speciale sunt aplicabile numai in cazurile expres stabilite de lege.
N.generala reprezinta situatia de drept comun, iar n.speciala constituie exceptia, astfel incat trb.
Respectate 2 reg: n.speciala deroga de la n.generala, insa n.gen. nu deroga de la n.speciala.
N.speciala se aplica ori de cate ori ne gasim in fata unui caz ce intra sub incienta prevederilor
sale, deci n.speciala se aplica prioritar fata de n.gen, chiar si at. cand n.speciala este mai veche decat
n.gen.
O n. de dr proc.civ. speciala nu poate fi modificata sau abrogata decat expres de o n.gen.ulterioara.

15. Clasificarea normelor de proc civ- n de dr proc de ordine publica si de ordine privata
N.de dr proc.civ. este de ordine privata daca urmareste ocrotirea unui interes individual.
N.de dr proc.civ. este de ordine publica daca depaseste cadrul interesului individual al partilor,
protejand si un interes public sau chiar interesul general al societatii.
 Normele de organizare judecătorească sunt imperative şi de ordine publică, cu unele excepţii, spre
exemplu recuzarea, care poate fi cerută sau nu, în funcţie de alegerea părţii
 Normele de competenţă generală, materială şi teritorială exclusivă sunt de asemenea de ordine
publică, restul fiind de ordine privată (competenţa teritorială de drept comun);
 Normele de procedură propriu-zisă au un caracter de ordine publica daca determina ordinea fireasca
a judecatii si a executarii silite, potrivit fazelor si etapelor procesului civil, sau daca stabilesc
principii ale procedurii civile, insa au un caracter de ordine privata daca stabilesc facilitati pt ambele
parti ori pt una dintre ele.

16. Actiunea normei procesuale in timp

Faza judecatii este guvernata de disp.legii in vigoare la mom.pornirii acesteia, resp.la data
inregistrarii cererii de chemare in judecata, iar faza execut.silite este guvernata de legea in vigoare la
mom.declansarii execut.silite, resp. al inregistrarii cererii de executare silita la executorul
judecatoresc.
C.proc.civ. prevede ca procesele in curs de judecata si executarile silite incepute sub l.veche
raman supuse disp.acesteia.
Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantei legal ]nvestite vor continua
sa fie judecate de acele instante potrivit l.sub care au inceput. Asadar, instanta competenta potrivit
l.vechi, care era deja sesizata la mom.aparitiei l.noi nu isi va declina competenta in favoarea
instantei competente potrivit l.noi.
In caz de trimitere spre rejudecare, raman aplicabile disp.legale privitoare la competenta in
vigoare la data cand a inc.procesul. Prin urmare, in cazul anularii hot. Apelate si trimiterii spre
rejudecare primei instante, se va trimite cauza spre rejudecare instantei competente potrivit l.in
vigoare la mom declansarii procesului, fiind fara relevanta faptul ca intre timp a aparut o l.noua care
stabileste competenta in favoarea altei instante. Aceeasi este solutia si in cazul admiterii recursului si
casarii cu trimitere.
In cazul in care legea noua desfiinteaza o instanta, nu se mai mentine solutia supravieturii l.vechi
pt.cauzele in curs de solutionare, ci prevede ca dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente
potrivit l.noi.
Conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor
legale vor fi guvernate de legea in vigoare la data producerii ori a savarsirii faptelor juridice care fac
obiectul probatiunii. Textul de lege nu acopera insa si admisibilitatea probelor nnepreconstituite,
ceea ce inseamna ca urmeaza sa se aplice reg.gen, deci admisibilitatea probelor nepreconstituite este
guvernata de l.in vigoare la data declansarii procesului. Administrarea probelor se face potrivit l.in
vigoare la data administrarii lor, deci l.noua este de imediata aplicare
Hot.judecat. le sunt aplicabile disp.l.in vigoare la data inceperii procesului.-,,hot.raman supuse
cailor de atac, motivelor si termenelor prev.de l. sub care a inceput procesul”.
Executarea silita este guvernata de legea in vigoare la mom.declansarii sale. Astfel, chiar daca
hot.ce urmeaza a fi pusa in executare a fost obtinuta pe vechea reglementare, in cazul in care cererea
de executare silita a fost inregistrata dupa intrarea in vigoare a unei noi reglementari, executarii silite
ii vor fi aplicabile disp.noii reglementari.

.
17. Actiunea n.p asupra persoanelor
Legea procesuală română se aplică pe teritoriul României, aşa cum este acesta definii de legile
speciale, şi tuturor persoanelor care se afli pe acest teritoriu. Astfel, ea se aplici cetăţenilor români,
dar şi celor străini sau apatrizilor, aflaţi pe teritoriul ţării.
Ea se aplică şi cetățenilor români cu domiciliul in străinătate, sub condiţia ca punctul de legătură
să ducă la aplicarea legii române.
Astfel, aplicarea legii procesuale române se va realiza cu respectarea principiului respectării
egalității cetățenilor în faţa legii şi a regimului naţional aplicat cetăţenilor străini. Conform acestei
din urmă reguli, străinii persoane fizice sau persoane juridice au, in condiţiile legii, în fața instanţelor
 române, aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii procedurale ca şi persoanele fizice de cetățenie română
şi persoanele juridice române.

18. Aplicarea normelor de procedura in spatiu

Prezinta un aspect intern si unu international.
Potrivit C.proc.civ., daca prin lege nu se dispune altfel, disp. Legii de procedura se aplica
proceselor de pe intreg teritoriul tarii.
Cartea VII a Codului contine n.j. referitoare la procesul civil international.

19. Recunoasterea hotararilor straine. State membre UE

În ipoteza în care hotărârea este pronunțată într-un stat membru al Uniunii Europene se aplică
acestor proceduri de recunoaștere și executare a hotărârilor, regulamente ale Consiliului European,
adoptate în scopul de a uniformiza și simplifica procedurile în cadrul tuturor statelor membre.
„hotărârea” care poate fi recunoscută înseamnă „o hotărâre pronunțată de o instanță dintr-un stat
membru, indiferent de denumirea acesteia, inclusiv un decret, un ordin, o ordonanță sau un mandat
de executare, precum și o decizie privind stabilirea de către un grefier al instanței a cheltuielilor de
judecată.”

20. Executarea hotararilor straine. State membre UE

Dacă acestea sunt executorii în statul în care au fost prununțate, sunt executorii în celelalte state
membre, fără a mai fi necesară o hotărâre de constituire a titlului executoriu pe teritoriul statului de
executare.

21. Recunoasterea hot straine. State nemembre UE

Pentru ca o hotărâre străină să fie recunoscută în România se cere ca:
-hotărârea să fie definitivă potrivit legii statului unde a fost pronunțată;
-instanța care a pronunțat-o să fi avut, potrivit legii statului de sediu, competența să judece
procesul fără însă a fi întemeiată exclusiv pe prezența pârâtului ori a unor bunuri ale sale fără
legătură directă cu litigiul în statul de sediu al respectivei jurisdicții;
-să existe reciprocitate în ceea ce privește efectele hotărârilor străine între România și statul
instanței care a pronunțat hotărârea.
Unele hotărâri judecătorești beneficiază de recunoaștere de drept, fără a mai fi necesar a se
urma procedura legală de recunoaștere. Astfel, hot.este recunoscuta de drept, daca se refera la
statutul personal al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat
tert, au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti, ori, in lipsa de recunoastere,
au fost pronuntate in baza legii determinate ca aplicabila conform dr internat privat roman, nu sunt
contrari ordinii publice si a fost respectat dr la aparare.

22. Executarea hot straine. State nemembre UE.

Legat de efectul hotărârii judecătorești de a fi titlu executoriu, pentru statele nemembre U.E.,
Codul reglementează procedura de exequatur.
Hotărârile străine care nu sunt aduse la îndeplinire de bunăvoie de către una dintre părți pot fi
aduse la îndeplinire pe cale silită. Exequatur-ul este procedura judiciară prin care hotărârea
judecătorească străină este declarată executorie de către instanța statului pe teritoriul căruia se va
face executarea.
Legearomana cere ca hot sa fie executorie potrivit legii straine.

23. Fazele procesului civil

Se structurează în două etape:
 Judecata (cognitio)
Executarea silită (executio)
Judecata parcurge, de reg, 4 etape : etapa scrisa, etapa cercetarii procesului, etapa dezbaterilor si
etapa deliberarii si pronuntarii hotararii.
Faza executarii silite intervine in cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de a fi puse in
executare cu ajutorul fortei de constragere a statului, precum si in cazul altor titluri executorii, daca
debitorul nu-si executa de buna voie obligatia.
Nu este obligatoriu ca procesul civil sa parcurga ambele faze. Astfel, va lipsi faza executarii
silite atunci cand debitorul isi executa de buna voie obligatia sau cand hot.judec. nu este susceptibila
de executare.
De asemenea, este posibil sa se puna in executare un alt titlu executoriu decat o hot.judec., asa
incat procesul civil nu va mai parcurge faza judecatii, ci numai pe cea a executarii silite.

24. Principul legalitatii.

Codul arată că procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii.
Legalitatea exclude concluzia că ceea ce nu este interzis expres este automat permis, ci atât mai
mult cu cât pe tărâm procedural, pentru asigurarea disciplinei procesuale, este nevoie de
reglementarea actelor de procedură şi a paşilor care trebuie parcurşi în cadru procesului.
Lipsa unei prevederi în lege neputând fi complinită pe baza normelor din cadrul altei ramuri
procesualeSpre exemplu, dacă o anumită probă nu este prevăzută de legea procesuală civilă, dar este
prevăzută de legea procesuală penală, sau este reglementată în anumite condiţii, nu se poate aplica în
procesul civil.
Același principiu presupune obligaţia judecătorului de a asigura respectarea dispoziţiilor legii
privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces fără însa a se transforma
in apărătorul acestora, el fiind totodată obligat să se menţină într-o poziţie independentă faţă de părţi.
P.legalitatii presupune ca procesul sa se desfasoare in conformit cu disp legii si ca judecat are
indatorirea de a asigura resp disp legale privind realizarea dr si indepl.obl.partilor in proces.

25. Principiul egalitatii

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele fără depsebire de rasă, naționalitatea,
origine etnică, limbă, religie, sex, opinie sau de apartenență politică, de avere sau de origine sociala.
Egalitatea partilor in procesul civil presupune ca partile au dr sa fie judecate de aceleasi organe de
putere judecatoreasca, dupa aceleasi reguli procedurale, beneficiind de dr procesuale egale, in raport
de cauza concreta dedusa judecatii, ceea ce inseamna ca in situatii identice, partilor nu li se poate
acorda un tratament diferit.

26. Principiul dreptului la un proces echitabil in termen optim si previzibil

Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de
către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să
dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecății.
Dr la o instanta presupune
- Dr persoanei de a sesiza instanta respective
- Dr persoanei de a obtine pronuntarea unei solutii
- Dr persoanei de a obtine executarea hot pronuntate in cadrul procesului
Pt a constitui o garantie a unui process echitabil, instant trebuie sa indeplinesca exigente de
independent si impartialitate si sa fie stabilita de lege.
O alta garantie vizeaza exigentele impuse procedurii de judecata, fiind necesar ca aceasta sa se
desfasoare intr-un termen optim si previzibil.
27. Tribunalul stabilit de lege ‒ art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Prin aceasta se înțelege nu numai legislația referitoare la stabilirea competențelor organelor
judiciare, dar și orice altă dispoziție internă a cărei nerespectare ar fi de natură să conducă la constatarea
iregularității participării unui membru al formațiunii de judecată la soluționarea unei anumite cauze.

28. Tribunalul independent ‒ art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Ca noțiune, vizează mai multe aspecte legate de:
-durata mandatului membrilor tribunalului,
-protecția contra presiunilor externe,
-verificarea aparenței de independență.
Astfel, instrumente necesare pentru asigurarea aparenței de independență sunt: inamovabilitatea
judecătorilor, garantare independenței față de puterea executivă, legislativă și față de părțile
procesului
.
29. Tribunalul imparțial ‒ art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Tribunalul este imparțial dacă atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, nu se poate
prezuma nicio bănuială legitimă de imparțialitate.
Astfel, judecătorul trebuie să pronunțe soluția numai pe baza datelor din dosar și a
dezbaterilor de ședință, fără alte ingerințe din exterior, care ar putea atrage concluzia oricărei
influențe. Este motivul pentru care în statele membre au fost luate măsuri legate de interdicțiile de a
profesa la aceeași instanță la care soțul sau o rudă are calitatea de avocat sau de a profesa o anumită
perioadă de timp la o instanță la acare a deținut anterior calitatea de magistrat, ori de a pronunța o
soluție într-o cauză în care anterior a instrumentat în calitate de procuror.
În același sens jurisprudența Curții a respins anumite puncte de vedere legate de
imparțialitatea judecătorilor pe motiv de apartenență la o organizație secretă.

30. Derularea procedurii in timp echitabil

Pentru aceasta tribunalul este ţinut să procedeze la:
-un examen atent al tuturor capetelor de cerere formulate de către reclamant,
-al cererilor de probatorii şi să informeze toate părţile asupra cerinţelor pe care le are fiecare parte în
proces.Aşadar, nu poate fi admisă respingerea unei cereri în mod arbitrar, fără respectarea
termenelor şi formalităţilor prevăzute de lege şi fără o examinare efectivă a cererilor formulate.

31. Derularea procedurii public

Procesul trebuie să se desfăşoare public, cu excepţia cazurilor admise de reglementarea naţională
pe fondul prevederilor art. 6 teza a II-a din Convenţie.

32. Derularaea procedurii într-un termen rezonabil ‒ art. 6 din Convenția europeană a
drepturilor omului.
Procedura trebuie să se desfăşoare într-un termen rezonabil, legislaţiile naţionale având
posibilitatea să prevadă principiul celerităţii procedurii, în scopul apărării acestei cerinţe europene.
Este necesar ca întârzierea să fie imputabilă autorităţilor judiciare competente.
În orice situaţie, instanţa europeană va aprecia de la caz la caz motivele întârzierii în procedura
judiciară, în raport de circumstanţe.

33. Procedura contestatiei privind tergiversarea procesului

În scopul asigurării celerităţii în procesul civil, NCPC prevede procedura de contestaţie privind
tergiversarea procesului, arătând că aceasta este la dispoziţia oricărei părţi, precum şi a procurorului
care participă la judecată. Aceste persoane pot invoca încălcarea dreptului la soluţionarea procesului
 într-un termen optim şi previzibil şi să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie si fie
înlăturată. Legea reglementează cazurile în care se poate apela la această procedură, deoarece o lipsă
de circumstanţiere ar putea determina sesizarea instanţei cu asemenea contestaţii şi in ipoteze care nu
se încadrează în ideea de tergiversare a cauzei.

34. Principiul diponibilitatii.

Acest principiu are în vedere dreptul părţilor de a dispune de soarta procesului.
Presupune
- dr pers interesate de a porni sau nu procesul
- dr partilor de a determina cadrul procesual, atat dpdv al obiectului,cauzei si partilor, cat si din
perspectiva apararilor formulate in process
-dr partilor de a pune capat procesului, prin efectuarea unor acte procesuale de dispozitie
-dr de a exercita sau nu caile de atac
-dr de a porni sau nu execut silita
-dr paratului de a achiesa la pretentiile formulate de catre recl
-dr de a incheia o tranzactie
Instanta trb sa se pronunte numai asupra a ceea ce partile au dedus judecatii, fara a avea
posibilitatea sa dea mai mult decat s-a solicitat ori sa se pronunte asupra unei pretentii nesolicitate.
Instanta nu trb sa schimbe nici fundamental pretentiei formulate.
Posibiitatea partilor de a pune capat procedului prin efectuarea unor acte de dipozitie nu poate fi
cenzurata de instanta.

35. Rolul judecatorului in procesul civil

-stabileste situatia de fapt in baza probelor administrate
-aplica normele de dr substantial incidente situatiei respective
-pronunta o hot legala si temeinica
o Un prim aspect il constituie dr de a ordona dovezile pe care le considera necesare pt aflarea
adevarului, in afara probelor propuse de parti.
C proc civ prevede ca in cazul in care probele propuse de parti nu sunt indestulatoare pt lamurirea
in intregime a procesuli, instanta va dispune ca partile sa completeze probele si ca judecatorul poate
dispune, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate
ordina chiar daca partile se impotrivesc.
Ordonarea probelor din oficiu nu este oblig pt judecator, ci doar o facultate. Ac poate solution
cauza numai prin raportare la probele depuse de parti. Instanta poate dispune din oficiu
administrarea probelor in orice mom al judecatii, nefiind tinuta,precum partile, de respectarea unui
anumit termen.
o Un alt aspect consta in
-dr ac de a cere partilor sa prezinte explicatii oral sau in scris, cu privire la sit de fapt si
motive de drept pe care partile le invoca.
- dr de a dezbate orice imprejurare de fapt si de drept, chiar daca nu sunt mentionaate in
cerere sau intampinare.
- dr de a invoca din oficiu incalcarea nj de ordine publica, afara de cazuri in care printr-o n
speciala se dispune altfel
Invocarea motivelor de ordine publica din oficiu de catre instanta in apel si in recurs, constituie o
facultate, iar nu o oblig. In schimb, la judecata in prima instant, ac este o oblig,deoarece daca nu
invoca o exceptie absoluta din oficiu, at va pronunta o hot susceptibila de a fi desfiintata in urma
controlului judiciar.
o O alta componenta a rolului active o constituie posibilitatea judec de a dispune introducerea
in cauza a altor pers, in cond legii.
 C proc civ prevede ca judecatorul da sau restabileste calificarea juridical a actelor si faptelor
deduse judecatii, chiar daca partile le au dat o alta denumire.
o O alta forma a rolului o reprezinta atenuarea unor disp l restrictive.
Retinem si taxele care prevad posibilit pt judecator de a aplica sau nu sanctiuni prev de nj,
uneori chiar de a det sanctiunea.
o Impacarea partilor este o alta forma a rolului ac.
C.proc civ prevede
a) judec va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere
b) judec, in tot cursul procedurii, are obl de a incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile
necesare, insa cu mentinerea impartialitatii.

Rolul judecat implica si unele obl

- Oblig judec sa primesca orice cerere de competenta instantei judec
- Este obl sa solutioneze,neputant refuza pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau
incompleta
În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa
acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va
trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate
circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.

36. Principiul contradictorialitatii

Presupune ca orice aspect privitor la litigiu sa fie pus in discutia partilor, iar actele de procedura si
inscrisurile sa fie communicate intre acestea in conditiile legii. Hot.se va comunica din oficiu
partilor, in copie, chiar daca este definitive.
Partile au obl de a prezenta situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod
correct si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute, precum si de a-si expune
un pcdv.propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurarile de fapt relevante in
cauza.
Instantei ii revine obl de a dispune citarea partilor si comunicarea actelor de procedura intre
acestea, potrivit legii, de a pune in discutia partilor orice chestiune de drept procesual sau substantial
ori de fapt, precum si de a-si intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau
mijl de proba care au fost supuse,in prealabil, dezbaterii contradictorii.

37. Principiul dreptului la aparare

In toate etapele procesuale, inclusive in faza de executare silita, partile au dreptul sa fie asistate sau
reprezentate de un avocat, regula fiind aceea ca partile sunt libere sa se prevaleze sau nu de ac drept,
apreciind in concret daca este necesar sa apeleze la cunostintele unui specialist in domeniul juridic
sau daca pot intelege, fara un astfel de sprijin, procedurile judiciare.
C. proc.civ prevede posibilitatea sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, consultandu-l in cadrul
arhivei sau in sala de sedinta, sa propuna probe, sa isi faca apararile, sa isi prezinte sustinerile in
scris si oral si sa exercite caile legale de atac, in cond legii.
O garantie a ac principiu este reprezentata de ajutorul public judiciar acordat pf sub forma
onorariului pt asigurarea asistentei juridice.

38. Principiul publicitatii.

C,proc civ prevede ca sedintele de judecata sunt publice, inafara de cazurile prevazute de lege.
Se intelege faptul ca procesul civil se desfasoara, ca regula, in fata instantei, in sedinta publica, in
prezenta partilor, dar si a oricarei alte personae straine de litigiu, care doreste sa asiste la dezbateri.
 Judecata are loc la sediul instantei. Hot se pronunta in sedinta publica.
Ac p.instituie 2 exceptii
- Desfasurarea sedintei in camera de consiliu, in cazurile prev.de lege
- Declararea sedintei secrete, din oficiu sau la cerere

39. Principiul oralitatii.

Procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita
expres instantei de judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.
Oralitatea se refera la dezbateri, nefiind necesar ca partile sa isi formuleze sustinerile orale in scris
pt a fi retinute de catre instant la pronuntarea unei solutii. Exista si unele exceptii.
Oralitatea este dublata de o procedura scrisa, astfel incat sustinerile partilor, declaratiile
martorilor, rasp.la interogatoriu, precum si orice alte chestiuni dezbatute oral sunt consemnate si in
scris, pt a se putea exercita controlul judiciar asupra masurilor dispuse de instant.

40. Principiul derularii procesului in lb romana

(1) Procesul civil se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa
instanţelor de judecată, în condiţiile legii.
(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua
cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin
traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.
(4) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

41. Principiul continuitatii

Pentru a asigura încrederea în actul de justiţie şi pentru buna calitate a procedurii, codul prevede
expres că judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât
pentru motive temeinice, în condiţiile legii. Continuitatea trebuie asigurata si in caz de disjungere.
Pot fi motive temeinice de inlocuire a unui judecator detasarea, transferal, promovarea sa, intrarea
in concediu de crestere a copilului etc.
La deliberare si pronuntarea hot va lua parte numai judecatorii in fata carora au avut loc
dezbaterile.

42. Principiul nemijlocirii

Presupune ca probele se administrează de către instanţa care va pronunta Solutia in cauza, pt ca ac sa
se perceapa in mod direct, formandu-si astfel convingerea.
Exista insa si exceptii, prev de lege. Exemple-
- Administrarea probelor prin comisie rogatorie
- Administrarea probelor de catre avocati sau consilieri juridici

43. P. bunei credinte

C.proc.civ. ridica buna-credinta atat in ceea ce priveste exercitarea dr procesuale, cat si in privinta
indepl. oblig procesuale.
Exercitarea cu rea-credinta a unui dr procesual poate constitui un abuz de drept, care se
sanctioneaza cu angajarea raspunderii pt prejudiciile material si morale cauzate, si cu oblig la plata a
unei amenzi judiciare.
 44. Independenta functionala a magistratilor
Pe de o parte, judecătorul beneficiază de independență funcțională, ceea ce-i conferă dreptul de a nu
se supune niciune influențe din partea altor puteri în stat, în special cea executivă, sau din partea
altor persoane, cum sunt justițiabilii.
Argumente juridice ale realizării şi asigurării independenţei funcţionale a judecătorilor, sunt:
 Interzicerea prin lege a exercitării oricăror influente şi instrucţiuni din partea - puteri asupra instanţei
de judecată, stabilirea prin lege a regulilor de competenţă și procedură;
 Interzicerea înfiinţării de instanţe extraordinare, in afara celor reglementate de lege;
 Consacrarea principiului interdicţiei de imixtionare a conducătorilor instanţelor judecăţi (preşedinţi,
vicepreşedinţi) în activitatea de judecată a judecătorilor din instanţa respectivă.

45. Independenta personala a magistratilor

Recrutarea magistraților se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, aptitudinilor și a
bunei reputații.
Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenței și
egalității, exclusiv pe bază de concurs.

46. Compunerea si constiuirea instantei de judecata

Prin compunerea instantei se intelege alcatuirea sau formarea instantei de judecata cu nr de
judecatori prev.de lege.Compunerea instantei se refera doar la numarul judecatorilor. Atat
judecatoriile, cat si tribunalele, si curtile de apel judeca cauzele de competenta lor in prima instanta,
in complete formate dintr-un judecator, cu exceptia cererilor privind conflictele de munca si de
asigurari sociale, care se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari, apelurile se judeca in
complet format din 2 judecatori, iar recursurile in complet de 3 judecatori.
La ICCJ, in alte materii decat cea penala, completele de judecata se compun din 3 judecatori ai
aceleiasi sectii. In afara completelor de judecata ale sectiilor, la ICCJ sunctioneaza si complete
alc.din 5 judecatori care judeca apelurile impotriva hot.pronuntate in prima instanta de sectia
pen.ICCJ, solut.contesatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima instanta de
sectia pen.ICCJ, solut.cauze in materie disciplinara potrivit legii precum si alte cauze.
Solut. RIL se face de un complet format din
-pres.sau in lisa ac de unul din vicepres ICCJ
-pres.sectiei
-20 judecatori, din care 14 judecatori din sectiile a caror competenta intra in probl. de dr si cate 2 din
celelalte sectii
La toate instantele de judecata se stabilesc, la inceputul anului, de catre colegiile de conducere, iar
repartizarea cauzelor pe complete se face in sistem informatizat, aleatoriu.

Prin constituirea instanței se înțelege alcătuirea ei complexa, cu toate organele si persoanele

cerute de lege., respectiv a judecat.unic sau completului de judecata,a asistenților judiciari, procuror
(când este cazul) și a grefierului, si a magistratului-asistent la ICCJ.

47. Incompatibilitatea absoluta

Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza
nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa
trimiterea spre rejudecare.
De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat,
asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.
Nu este incompatibil judecatorul care a pronuntat in cursul procesului doar unele inchieri
preparatorii. De asemenea, nu este incompatibil nici judecatorul care s-a pronuntat in temeiul unei
 exceptii procesuale, iar instanta de control judiciar a anulat sau casat ca nelegala hotararea,
dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare, daca la instant de trimitere nu mai trb discutata si
solutionata exceptia procesuala respective.

48. Cazuri de recuzare legate de rudenie si afinitate.

Codul prevede și alte cazuri de incompatibilitate ale judecătorului, legate de legătura de
rudenie sau afinitate cu una dintre părți, sau de situații concrete, care sunt de natură să-i afecteze
imparțialitatea. Sunt asemenea situațiile în care:
a) cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie in cauza pe care a fost desemnat sa o
judece.
b) când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soțul său, ascendenții ori
descendenții lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă;
c) când este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul
unei părți sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soțului uneia dintre aceste persoane;
d) când soțul sau fostul său soț este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre părți;
e) dacă el, soțul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt
părți într- un proces care se judecă la instanța la care una dintre părți este judecător;
f) dacă între el, soțul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după
caz, și una dintre părți a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să judece
pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părți în cursul procesului, judecătorul devine
incompatibil numai în situația punerii în mișcare a acțiunii penale împotriva sa;
g) dacă este tutore sau curator al uneia dintre părți;
h) dacă el, soțul său, ascendenții ori descendenții lor au primit daruri sau promisiuni de daruri
ori alte avantaje de la una dintre părți;
i) dacă el, soțul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,
după caz, se află în relații de dușmănie cu una dintre părți, soțul ori rudele acesteia până la gradul al
patrulea inclusiv;
j) dacă, atunci când este învestit cu soluționarea unei căi de atac, soțul sau o rudă a sa până la
gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiași pricini
înaintea altei instanțe;
k) dacă este soț sau rudă până la gradul al patrutea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru
al completului de judecată;
l) dacă soțul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau
asistat partea în aceeași pricină înaintea altei instanțe;
m) atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea
sa

49. Cazuri de recuzare. Natura normelor.

Normele care reglementeaza incompatibilitatea absoluta, fiind de ordine pubica si continand
o interdictie, sunt de stricta interpretare si aplicare, asa incat cazurile de incompatibilitate absoluta nu
pot fi extinse prin analogie, chiar daca mai exista si alte situatii in care un judecator ar urma sa se
pronunte in aceeasi pricina, dar nu ca efect al exercitarii unei cai de atac si nici al rejudecarii
fondului dupa casare.

50. Invocarea incompatibilitatii de catre magistrat. Instrument procesual

Pentru judecator invocarea incompatibilitatii este o obligatie, astfel ca procedura de invocare
de catre judecator a cazurilor de incompatibilitate, anume abtinerea, este reglementata imperativ.
 Prin abtinere se intelege acea situatie in care un judecator, stiind ca se afla intr-unul dintre
cazurile de incompatibilitate prev.de lege, solicita retragerea sa de la judecata unei anumite pricini.

51. Invocarea incompatibilitatii de catre parte. Instrument procesual

Prin recuzare se intelege situatia in care una dintre parti cere, in cazurile determinate de lege,
indepartarea unuia sau a mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite cauze.

52. Procedura de solutionare a abtinerii

Cererea de abținere se formulează imediat ce judecătorul ia cunoștință că se află într-unul dintre
cazurile de incompatibilitate.
Grefierul de ședință are îndatorirea ca, înainte de primul termen de judecată, să verifice, pe baza
dosarului cauzei, dacă judecătorul desemnat se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
absoluta, urmând să întocmească un referat în acest sens.
Declaratia de abtinere se face in scris sau verbal in sedinta, caz in care este consemnata la
incheierea de sedinta. Aceasta trb facuta inainte ca partea interesata sa formulize o cerere de
recuzare, dar daca totusi cererea de recuzare a fost facuta mai intai, C.proc.civ.permite judecatorului
sa declare ca se abtine, situatie in care instanta competenta se va pronunta asupra abtinerii cu
prioritate.

53. Procedura de solutionare a recuzarii

Recuzarea se propune de oricare dintre parti, verbal in sedinta publica sau in scris, pt fiecare
judecator in parte. Cererea de recuzare trb sa cuprinda motivele de incompatibilitate si probele pt
dovedirea acestora.
Cererile de recuzare vor trb facute separate, pt fiecare judecator in parte, urmand a fi judecate
separat, fara participarea celui in cauza. Aceasta se depune intr-un sg.exemplar si este supusa taxei
judiciare de timbre de 100 lei pt fiecare participant pt care se solicita recuzarea.
Propunerea de recuzare trb facuta inainte de inceperea oricarei dezbateeri, cu exceptia cazului in
care motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea
dezbaterilor, cand aceasta va trb sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Neresp.termenului atrage sanctiunea decaderii partii din dr de a-l recuza pe cel in cauza. Cererea
de recuzare facuta dupa expirarea termenului nu va fi respinsa ca tardiva de catre instant alc.cu
judecatorul recuzat, ci tardivitatea va trb constatata cu resp.disp. prev.de art.50

Judecarea cererii de abtinere sau recuzare se face in camera de consiliu, fara prezenta partilor si in
lipsa judecatorului. Completul de solutionare are si facultatea de a asculta partile litigante cand
apreciaza ca ascultarea ar fi utila solutionarii cererii.
In cazul in care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtinere pt motive diferite,
acestea vor fi judecate impreuna.
Este interzis folosirea interogatoriului ca mijloc pt dovedirea motivelor de recuzare.
Instanta va da o incheiere, care se pronunta in sedinta publica.In cazul in care este admisa cererea,
judecatorul recuzat/care s-a abtinut se va retrage de la judecarea pricinii respective si va fi inlocuit de
un alt judecator. In cazul respingerii cererii, va fi reluata judecata pe fond cu participarea
judecatorului recuzat/care s-a abtinut.
Incheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare
poate fi atacata numai odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Daca hot.de fond este
definitive, incheierea prin care a fost respinsa recuzarea poate fi atacata cu recurs, la instant ierarhic
superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii de fond.
 54. Cereri de recuzare inadmisibile
Cererile de recuzare vor trb facute separate, pt fiecare judecator in parte, urmand a fi judecate
separat, fara participarea celui in cauza. In caz contrar, aceasta este inadmisibila.
Este inadmisibila si cererea in care se invoca alte motive decat cele prev.de art41 si art42.
Cererea de recuzare care nu cuprinde indicarea motivului de incompatibilitate invocate si a
probelor pt dovedirea acestuia va fi respinsa ca inadmisibila de chiar completul in fata caruia s-a
formulat cererea de recuzare, deci cu participarea judecatorului recuzat. Aceeasi este solutia si in
cazul in care sunt recuzati judecatori care nu fac parte din completul caruia pricina i-a fost
repartizata pt solutionare, precum si at.cand este recuzat din nou acelasi judecator pt acelasi motiv.

55. Coparticiparea procesuala. Notiune si feluri

Coparticiparea procesuala reprezinta situatia juridica in care, intr-un proces civil, participa, in
calitate de parti, mai multe organe sau persoane.
Coparticiparea procesuala este de 2 feluri:
1) coparticipare procesuala obiectiva- rezulta din conexarea a 2 sau mai multe cereri, daca in unele
dintre ele sunt si alte parti
2) Coparticipare procesuala subiectiva- situatia cand exista o pluralitate de personae cu aceleasi
interese.

Aceasta mai poate fi si:

-activa: mai multi reclamanti si un parat
-pasiva: mai multi parati si un reclamant
-mista: mai multi reclamanti si mai multi parati

Dupa rolul vointei partilor

-facultativa
-necesara/obligatorie

56. Coparticiparea procesuala. Ipoteze

Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un
drept sau o obligatie comuna, daca dr sau obl lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa
legatura.
 Dr sau obligatia comuna vizeaza ipoteza in care dr apartine in ac timp mai multor pers,
resp. obligatia incumba in ac timp mai multor subiecte de drept
 Dt sau obl avand aceeasi cauza se raporteaza la sit in care ac rezulta sau se nasc din acelasi
act sau fapt juridic
 A treia ipoteza include celelalte cazuri in care intre dr si obl.partilor este o stransa legatura

57. Coparticiparea procesuala. Regula

Mai multe persoane pot fi împreuna reclamante sau pârâte daca obiectul procesului este un
drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca între ele
exista o strânsa legatura. Regula o reprez coparticiparea procesuala facultative, iar nu cea necesara.

58. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Notiune

Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane, instituţie procesuală cu caracter de
noutate legislativă, constituie o derogare de la principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil,
fiind incidenţă numai în cazurile expres prevăzute de lege
59. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Procedura
Introducerea in cauza se dispuse din oficiu, chiar daca partile se impotrivesc, insa numai in
cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa.
 In procedura necontencioasa, instanta poate dispune introducerea fortata, din oficiu, chiar
daca partea se opune.
 In procedura contencioasa, instanta nu poate dispune direct introducerea fortata a tertului in
process, ci doar va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor
personae, at.cand rap.j. dedus judecatii o impune. Daca niciuna dintre parti nu solicita,
instanta nu va putea dispune, din oficiu, introducerea in cauza a tertului, insa, daca
apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, ac.va respinge cererea,
fara a se pronunta pe fond.
Numai prin exceptie, instant poate dispune din oficiu introduce.unor terti doar in cazurile
expres prev.de lege.

Introd.fortata in cauza se dispune prin incheiere, pana la terminarea cercet.procesului inaintea

primei instante. Prin exceptie, in ipoteza in care, cu ocazia deliberarii, instant constata ca se impune
a fi introdusa o terta persoana in proces, ac repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor initiale.
Cel introdus in process va fi citat, comunicandu-i-se si incheierea prin care s-a dispus
introducerea sa in process, cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile
anexate acestora. I se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si
celelalte mijl.de aparare de care intelege sa se foloseasca, termen care nu va putea fi mai lung decat
termenul de judecata acordat in cauza.
Ac.persoane introduce au posibilitatea de a renunta la judecata sau la dr pretins, de a achiesa
la pretentiile recl.ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.
Tertul introdus va lua procedura in starea in care ac.se afla la mom.introduc,sale in proces.
Acestuia i se recunoaste dr de a administra probe noi, precum si dr de a readministra probele, dar nu
poate solcita ca actele de procedura efect.anterior sa fie refacute inca o data si fata de el, nu poate
invoca exceptiile pt. care a expirat termenul procedural pana la care puteau fi facute, nu poate invoca
nulitati care au fost acoperite intre timp.
Toate a.de procedura vor fi effectuate si fata de ac., iar hot.finala ii va fi opozabila. Celelalte
parti in process pot solicita probe noi in leg.cu tertul nou-introdus, inclusiv proba cu interogatoriu.

60. Introducerea fortata in cauza din oficiu a altor persoane. Solutii

Ac.persoane introduce au posibilitatea de a renunta la judecata sau la dr pretins, de a achiesa la
pretentiile recl.ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.
Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea tertului in cauza, iar instanta apreciaza ca pricina
nu poate fi solutionata fara participarea tertului, se va dispune respingerea actiunii, fara a fi analizata
pe fond.
Respingerea cererii fara a fi cercetata pe fond, are drept consecinta ca hotararea astfel pronuntata nu
are autoritate de lucru judecat.
Hot prin care a fost respinsa este supusa numai apelului.

61. Efectele coparticiparii procesuale

Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita si
nici pagubi celorlalti.
Prin exceptie, in cazul in care efect.hot. se intind asupra tuturor recl.sau paratilor, a.de procedura
indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele procedurale incuviintate unora dintre ei pt indepl.
a.de procedura vor profita si celorlalti.(in rap.de solidaritate sau indivizibilitate).
 Ac.mai produce si alte efcte—cand coparticipantii au aceleasi interese, ei pot avea un sg
mandatar, caz in care se va comunica o sg copie dupa cererea de chemare in judecata sau de pe
intampinare

62. Participarea tertilor in procesul civil - notiune si feluri

Tertii desemneaza pe de-o parte, pers complet straine de process, iar pe de alta parte, pers care
sunt introduce intr-un process in curs de desf si care, din acel mom devin si ele part, fiind denumite
in cont.parti.

NCPC reglementeaza urmatoarele forme:

2) Interventia voluntara
3) Interventia fortata, care cuprinde 4 forme
 Chemara in judecata a altor persoane;
 Chemarea in garantie;
 Aratarea titularului dreptului.
 Introducerea foratta in cauza,din oficiu, a altor persoane

63. Interventia voluntara. Notiune si domeniul de aplicare

Interventia voluntara este acea forma de participare a tertelor personae la judecata ce consta in
introducerea unui tert, din propria sa initiative, intr-un proces aflat in curs de judecata, putand fi
definite ca fiind cererea unui tert de a intra intr-un process pornit de alte parti, pt a.si apara un dr
propriu sau pt a sprijini apararea uneia dintre partile din acel proces.

Ca principiu, din moment ce legea nu limitează în mod expres sfera litigiilor în care intervenţia
principală poate fi formulată, aceasta este admisibilă în orice proces civil.
Prin excepţie, cererea de intervenţie voluntară este inadmisibilă sau este admisibilă în anumite
condiţii în pricinile ce vor fi enumerate în continuare cu titlu exemplificative
-cereri cu caracter strict personal
-cereri posesorii
-litigii arbitrale
-litigii de munca

64. Interventia voluntara principala. Regim juridic

Se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterii de fond. Trb depusa
cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor de fond, chiar si atunci cand instanta a amanat
pronuntarea.
C.proc.civ. permite introducerea cererii de interventie principal si in instanta de apel, insa numai
cu acordul expres al partilor, pana la mom inchiderii dezbaterilor de fond inaintea instantei de apel.
Interventia voluntara principala este inadmisibila in recurs si in caile de atac de retractare.

65. Efectele cererii de interventie principala

 învestirea instantei cu judecarea pretentiei tertului intervenient;
 prorogarea legala de competenta, daca este cazul;
 tertul devine parte în proces, iar hotarârea pronuntata îi va fi opozabila;
 dreptul subiectiv pretins de tert devine un drept litigios;
 partile initiale sunt puse în întârziere fata de tertul intervenient;
 încep sa curga dobânzile pentru creantele care, anterior, nu erau producatoare de dobânzi;
 încetarea bunei-credinte a posesorului, care este obligat astfel sa restituie fructele;
 întreruperea prescriptiei extinctive.
66. Solutii in cererea de interventie principala
Nu pot fi admise in intregime atat cererea de chemare in judecata, cat si cerereade interventie
voluntara principal, daca ac.au acelasi obiect.
Astfel, admiterea in intregime a cererii de chemare in judecata atrage in mod automat
resp.celeilalte cereri siinvers.
Este posibil sic a ambele cereri sa fie respinse, iar in ac.situatie, paratul din cererea introductive de
instanta este cel care a castigat procesul, asa incat el are dr la acoperirea chelt.de judecata avansate,
care vor fi recuperate de la recl si de la tertul intervenient.
Este posibil ca ambele cereri sa fie admise in parte sau ca una sa fie admisa in parte iar cealalta
respinsa, in ambele situatii chelt de judecata urmand a fi suportate de toate partile.

Daca identitatea de obiect esste numai partial, solutiile vor fi urm.

-respingerea ambelor cereri
-admiterea in parte atat a cererii de chemare in judecata cat si a cererii de interventie v.princ.
-resp.unei cereri si admiterea integrala sau in parte a celeilalte
-admiterea in intregime a unei cereri si admiterea in parte a cellilalte cereri
Se mai adauga si ---admiterea in intregime a ambelor, numai pt situatia in care intre pretentia recl
initial si cea a tertului intervenient exista doar o leg de conexitate, fara a exista si identitate de obiect,
nici macar partiala

67. Interventia voluntara accesorie. Notiune si domeniul de aplicare

Cererea prin care un tert ce justifica un interes solicita introducerea sa intr-un litigiu in curs de
desfasurare, pt a sprijini apararea uneia dintre parti, se numeste interventie voluntara accesorie.
Natura juridică a cererii de intervenţie accesorie are consecinţe şi în planul domeniului său de
aplicare, aceasta fiind admisibilă, de principiu, în orice materie (contestaţie la executare, acţiuni
posesorii etc.).Nu este admisibila in litigiile cu caracter strict personal,cu excepţia situatiei in care o
n.j.speciala ar dispune in acest sens contrar si in situatia in care interventia ar privi o cerere accesorie
sau incidental ce nu are un astfel de caracter.

68. Solutii in cererea de interventie accesorie

-Interventia voluntara accesorie in sprijinul paratului se va admite daca se respinge cererea de
chemare in judecata, deoarece paratul nu a cazut in pretentii, asa incat apararea tertului urmeaza a fi
considerata utila
-In cazul in care se admite cererea principala, deci cand paratul cade in pretentii, cererea de
interventie in favoarea acestuia se va respinge ca neintemeiata
-Interventia voluntara accesorie in favoarea reclamantului se va admite in situatia in care instant
admite cerere de chemare in judecata, intrucat reclamantul are castig de cauza, deci apararea tertului
i-a profitat
-Daca insa se respinge cererea principala, va trebui sa fie respinsa ca neintemeiata si interventia in
sustinerea reclamantului, apararea tertului neducand la castigarea litigiului de catre partea pt care s-a
intervenit

69. Chemarea in judecata a altei persoane. Ipoteza

Poate fi definite ca fiind mijl.procesual prin care una dintre partile initiale solicita
introducerea in process a unei terte pers care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate,
aceleasi dr ca si recl.
70. Chemarea in judecata a altei persoane. Regim juridic
Daca partile se invoiesc, o cerere de interventie fortata depusa tardiv va putea fi solutionata
impreuna cu cererea principala. O asemenea conventie a partilor nu poate privi decat cererea de
interventie fortata formulata tardiv in fata primei instante.
Partile nu pot conveni cu primirea unei cereri de chemare in judecata a altor persoane direct in fata
instantei de apel, si nici in recurs.

71. Chemarea in garantie. Ipoteza

Partea interesata poate sa cheme în garantie o terta persoana, împotriva careia ar putea sa se
îndrepte cu o cerere separata în garantie sau în despagubiri.
În aceleasi conditii, cel chemat în garantie poate sa cheme în garantie o alta persoana.

72. Chemarea in garantie. Regim juridic

la fel ca in cazul cerererii de chemare in judecata a altor persoane

73. Chemarea in garantie. Solutii

Solutia care se va da asupra cererii de chemare in garantie depinde de Solutia ce se va pronunta cu
privire la cererea principala.
Cand cererea principal este admisa inseamna ca paratul a cazut in pretentii, astfel incat se va
admite si cererea de chemare in garantie formulata de parat, daca este intemeiata.
Cand cererea principal se respinge, inseamna ca paratul nu a pierdut procesul, asa incat cererea
prin care acesta a chemat un tert in garantie se va respinge ca ramasa fara obiect.
Cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant, respective de intervenientul
principal, in masura in care este intemeiata, se va admite daca se respinge cererea de chemare in
judecata, resp cererea de interventie principal, deoarece recl/intervenientul princ este cel care a
pierdut procesul, avand astfel dr sa se indrepte impotriva celui pe care l a chemat in garantie.
Daca se admite, at cererea de chemare in garantie formulate de recl sau interv.princ,, se va
respinge ca lipsita de obiect.

74. Aratarea titularului dreptului. Ipoteza

Pârâtul care detine un bun pentru altul sau care exercita în numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea arata pe acela în numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat
în judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Rezulta ca aratarea titularului dreptului poate fi facuta numai de catre parat si numai in cazul
cererilor prin care se urmareste valorificarea unui drept real, in masura in care intre parat si tertul
aratat ca titular al dreptului real exista un raport juridic cu privire la lucrul ce formeaza obiectul
cererii.

75. Aratarea titularului dreptului. Regim juridic

76. Aratarea titularului dreptului. Cazuri speciale

Cel aratat ca titular al dreptului are mai multe posibilitati de a actiona, ceea ce va influenta si
soarta procesului pendinte. Astfel, daca cel aratat ca titular al dreptului recunoaste cele prezentate de
catre pârât, iar reclamantul este de acord, pârâtul va fi scosdin judecata, locul sau fiind luat de catre
tert.
Daca însa reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului în proces, acesta se va purta
mai departe între toti trei urmând a se stabili cine este titularul dreptului, tertul devenind parte în
proces, în calitatea de intervenient principal.
 Daca cel aratat ca titular al dreptului se prezinta, dar nu este de acord cu sustinerile pârâtului,
el nu va lua locul acestuia, ci va ramâne în judecata, ca intervenient principal, urmând ca instanta sa
stabileasca în patrimoniul cui se afla dreptul.

77. Aratarea titularului dreptului. Solutii

Instanta se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii. Dupa admiterea cererii, tertul
indicat dobandeste calitatea de parte in process si are obligatia de a formula intampinare.
Distingem urmatoarele situatii
- tertul recunoaste sustinerile paratului, iar reclamantul consimte ca tertul sa ia locul paratului
initial
- tertul recunoaste sustinerile paratului, insa reclamantul nu consimte ca acesta sa ia locul
paratului initial
- tertul se prezinta in instanta, insa contesta sustinerile paratului
- tertul, desi legat citat, nu se infatiseaza si nici nu-si exprima pozitia fata de cele sustinute de
parat

78. Reprezentarea conventionala a persoanei fizice. Reguli aplicabile mandatarului

nespecialist. Continutul mandatului
În fata primei instante, precum si în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate decatre avocat sau
alt mandatar. Astfel, pf poate fi reprez.nu numai de avocet, ci si de o pers.care nu are ac.calitate
Reprez.pf.prin mandatar neavocat poate intervene atat in fata primei instante si in apel, cat si in
recurs, si chiar in caile extraordinare de atac(revizuirea, contestatia in anulare).
Mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin
avocet, atat in etapa cercet.procesului, cat si in etapa dezbaterilor. Mandatarul care nu are calitatea
de avocet poate sa formuleze cereri in fata instantei, sa propuna probe, sa indeplineasca alte acte de
procedura in numele si in interesul partii pe care o reprezinta, insa nu are dr.sa puna concluzii asupra
exceptiilor procesuale si asupra fondului.
Sunt exceptati licentiatii in drept, care daca sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la
gr2 inclusiv, pot pune concluzii in fata oricaror instante, inclusiv in recurs.
Continut- Trb.sa fie o procura ad litem, adica o procura speciala data pt.reprez.in judecata. Prin
exceptie, mandatarul cu procura generala poate sa il reprezinte in judecata pe mandant, numai daca
ac.dr.i-a fost dat anume.
Mandatul j.este presupus dat pt.toate a.procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante, chiar
daca nu cuprinde nicio mentiune in ac.privinta. Restrangerea mandatului este permisa de lege, dar
ac.trb.sa fie intotdeauna expresa.
Daca in procura nu se precizeaza faptul ca mandatarul are dr. de a declara si sustine cai de atac
sau de a reprezenta partea si in faza execut.silite, at.procura depusa in fata primei instante nu este
valabila in urm.etape.
Renuntarea la judecata sau la dr.dedus judecatii, achiesarea la hot.pronuntata, incheierea unei
tranzactii, precum si orice alte a.procedurale de dispozitie nu se poate face de reprezentant decat in
baza unui mandate special, distinct de mandatul de reprezentare in justitie.

79. Forma mandatului judiciar

Împuternicirea de a reprezenta o persoana fizica data mandatarului care nu are calitatea de avocat
se dovedeste prin înscris autentic.
În cazurile prevazute de lege, dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala,
facuta în instanta si consemnata în încheierea de sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei
reprezentarii.
 Împuternicirea de a reprezenta o persoana fizica sau persoana juridica data unui avocat ori
consilier juridic se dovedeste prin înscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei.

80. Reprezentarea conventionala prin mandatar avocat. Forma mandatului

Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica data unui avocet de dovedeste prin inscris,
potrivit legii de organizare si exercitare a profesiei. Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa
asiste sis a reprezinte orice pf sau pj, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dob.fata
certa prin inreg.in registrul official de evidenta.
Contractul de asistenta juridical se incheie in forma scrisa, ceruta ad probationem si trb sa
indeplineasca toate cond.cerute de lege pt incheierea valabila a oricarei conventii. Avocatul se
legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocationala (delegatie).

81. Reprezentarea conventionala prin mandatar avocat. Continutul mandatului

Contractul de asistenta juridical prevede in mod expres, intinderea puterilor pe care clientul le
confera avocatului.
Avocatul este imputernicit sa efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar
pt realizarea intereselor clientului.
Poate incheia sub semnatura private sau in forma autentica, acte de conservare, administrare ori
dispozitie in numele si pe seama clientului. Pt exercit.a.procedurale de dispozitie, nu este necesar ca
avocatul sa prezinte o procura speciala, fiind suficienta mentiunea inserata in cuprinsul contractului
de asistenta jridica.
Sustinerea caii de atac, exercitate de avocet, se poate face numai in temeiul unui nou mandat.

82. Reprezentarea conventionala a persoanei juridice in judecata

Pj.poate sa isi exercite dr.procesuale fie prin reprezentantul legal, fie prin reprezentantul
conventional.
Pj. Pot fi reprezentate conventional in fata inst.de judecata numai prin consilier juridic sau avocet,
in conditiile legii. Este exclusa reprezentarea conv.in fata inst.de judecata prin mandatar care sa nu
aiba calit.fie de avocet, fie de consilier juridic. Pj.nu pot fi reprzentate de alte pj., indif.de obiectul de
activit. Al acestora din urma.
Daca nu recurge la reprez.conv., pj.va sta in prces prin intermediul reprezentantului legal.

83. Incetarea mandatului judiciar

Mandatul nu înceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil.
Mandatul dainuie pâna la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al
incapabilului.
Renuntarea la mandate, precum si revocarea ac.nu pot fi opuse celeilate parti decat de la
comunicare, cu exceptia cazului in care au fost facute in sedinta de judecata si in prezenta partii
careia i se opune renuntarea, respective revocarea. Mandatarul care renunta la imputernicire este
tinut sa-I instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instant, cu cel putin 15 zile inainte de
termenul imediat urmator renuntarii. Ac.nu poate renunta la mandate in cursul termenului de exercit.
a cailor de atac.

84. Reprezentarea legala

Intervine in cazul pf.lipsite de cap.procesuala de exercitiu, in cazul pj., precum si in alte
cazuri prev. de lege.
 Articolul 80 alin. (2) NCPC reglementează ipoteza reprezentării legale care intervine în cazul în
care partea este o persoană fizică lipsită de capacitate de exerciţiu. Pentru persoanele fizice lipsite de
capacitate de folosinţă (decedate), problema reprezentării nu se pune, acestea neputând fi părţi în
proces, prin raportare la art. 56 alin. (1) NCPC.
Reprezentanţii legali ai persoanelor fizice pot fi părinţii (fiind suficient un singur părinte
pentru o reprezentare valabilă a părţii minore) şi tutorele.
Deşi art. 80 alin. (2) NCPC face referire exclusiv la persoanele fizice, reprezentarea legală
intervine şi în cazul persoanelor juridice. Astfel, potrivit art. 209 NCC, persoana juridică îşi exercită
drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii
lor111. Ca atare, reprezentanţii legali ai persoanelor juridice sunt administratorii acestora.

85. Asistarea in judecata

Minorul care a implinit varsa de 14 ani poate sta in judecata, insa nu singur, fiind obligatoriu sa
fie present reprezentantul legal. In acest cazz nu este vb de reprezentare,ci de asistare, actele de
proccedura fiind facute de minor cu incuvintarea reprezentantului legal si autorizarea instaantei daca
este cazul. NCPC arata ca daca dr de reprezentare izvoraste din lege, asistarea reprezentantului de
catre avocat nu este oblig, cu exceptia redactarii cererii si a motivelor de recurs, precum si a
exercitarii si sustinerii recursului, ipoteza in care pf, fara cap de ex si cu cap de ex restransa, prin
reprezentantii lor, vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un
avocat.

86. Curatela speciala

Se poate numi curator special de catre instant daca
- pj fara capac de ex sau cu cap ex restransa nu are un reprezentant legal si exista o urgenta
-exista conflict de interese intre reprez legal si cel reprezentat
-o pj ori o entitate, chemata sa stea in judecata, nu are reprezentat
Numirea se face de instant care judeca procesul, care va allege un curator din lista de avocati,
anume desemnati de barou, iar remunerarea provizorie numit se fixeaza de aceeasi instant, prin
incheiere.

87. Reprezentarea judiciara

NCPC se refera indirect la reprezentarea judiciara, impunand si mentionarea prevederilor speciale,
care se refera la numirea unui reprezentant prin hotarâre judecatoreasca.
Potrivit art. 80 alin. (4) NCPC, când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun
pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din
proces un reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata
reprezentării.
Numirea curatorilor speciali se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume
desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate
drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
Ca atare, reprezentarea judiciară are în vedere situaţia în care reprezentantul părţii este numit de
către instanţă, aceasta intervenind în două ipoteze:
a) când legea prevede în mod expres obligaţia instanţei de a numi un curator special pentru
reprezentarea părţii, subsumându-se acestei ipoteze cazurile enumerate de art. 58 alin. (1) şi (2)
NCPC;
b) când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul părţii la un proces echitabil.
Apreciem că această ipoteză are în vedere situaţia în care partea, din cauza bătrâneţii, a bolii sau a
unei infirmităţi fizice, deşi capabilă, nu poate, personal, să-şi apere interesele în condiţii
 corespunzătoare şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant convenţional.
De asemenea, o altă situaţie ar putea fi aceea în care partea a dispărut fără a exista informaţii
despre ea şi nu a lăsat un mandatar. în aceste cazuri, chiar şi în ipoteza în care partea are numit un
curator de către instanţa de tutelă, instanţa care judecă procesul îi poate desemna un curator special,
în condiţiile art. 58 NCPC.

88. Procurorul ca parte in procesul civil

Procurorul este parte in procesul civil, cu mentiunea ca aceasta calitate ii este recunoscuta
numai sub aspect procesual, fara a influenta raporturile de drept substantial ale partilor asupra carora
se resfrang in final efectele hotararii judecatoresti.
Procurorul este acel participant in procesul civil care reprezinta interesele societatii si apara
ordinea de drept, precum si dr si libertatile cetatenilor.

89. Formele participarii procurorului la procesul civil

 Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de câte ori este necesar pentru apararea drepturilor si
intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si în
alte cazuri expres prevazute de lege.
Poate introduce orice actiune civila, inclusive cele cu character strict personal.
 Procurorul poate sa puna concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia,daca apreciaza ca
este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor.
 În cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt
obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute a hotarârii.
 Procurorul poate sa exercite caile de atac împotriva hotarârilor pronuntate în cazurile prevazute de
lege, chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci când a participat la judecata, în
conditiile legii.
 Procurorul poate sa ceara punerea în executare a oricaror titluri executorii emise în favoarea
persoanelor prevazute de lege.

90. Actiunea civila. Notiune

Actiunea civila reprezinta ''ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pt protectia
dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pt
asigurarea apararii partilor in proces''.
Instrumentul juridic procesual prin care se asigura protectia dreptului subiectivcivil sau a
unor situatii ocrotite de lege este ACTIUNEA CIVILA.

Elementele actiunii civile.

 Parti. In mom in care se exercita actiunea civila este nevoie de cel putin 2 persoane – una
care pretinde si alta care se opune, contesta aceasta pretentie.
 Obiectul. Il constituie protectia dr sub civ sau a unui interes ce se poate realiza numai pe
calea justitiei.
 Cauza. Reprez scopul catre care se indreapta vointa celui ce reclama sau se apara, ce trb
cautat in complexul de circumstante care determina si intretin vointa partii interesate de a
reclama sau de a se apara si de a starui in ceea ce reclama ori in ceea ce contesta.

91. Cereri in realizare, cereri in constatare si cereri in constituire de drepturi

a) Cererea în realizarea dreptului este aceea prin care reclamantul,ce se pretinde titularul unui dr.sub,
solicita instantei sa-l oblige pe pârât la respectarea dreptului sau, iar în cazul în care acest lucru nu
mai este posibil, sa-l oblige pe pârât la despagubiri.
b) Cererea în constatarea unui drept este aceea prin care reclamantul solicita instantei sa constate
existenta unui drept al sau sau inexistenta unui drept al pârâtului împotriva sa.
Acestea pot fi pozitive sau negative.
Se clasifica in
-declaratorii= prin care se solicita constatarea existentei sau inexistentei unui rap.j.
-interogatorii=prin care,in mod preventive, titularul dr cheama in judecata o pers care ar putea
eventual sa-I conteste dr, pt a rasp si a se lua act daca recun sau nu dr
-provocatorii=titularul unui dr il cheama in judecata pe cel care, prin atitudinea sau actele sale, ii
cauzeaza o tulburare serioasa in exercitiul dr sau
c) Cererea în constituire de drepturi este aceea prin care reclamantul solicita instantei aplicarea legii la
o situatie de fapt, în vederea crearii unei situatii juridice noi între parti.

92. Cereri personale, reale si mixte

a) Cererea personala este acea actiune prin intermediul careia se incearca valorificarea unui drept de
creanta. Cererile personale sunt la rândul lor mobiliare si imobiliare dupa cum dreptul de creanta
valorificat are ca obiect un bun mobil sau imobil.
b) Cererea reala este cea prin care se urmareste valorificare unui drept real sau apararea posesiei unui
bun (revendicarea, cererile confesorii, negatorii, cererea creditorului gajist în cazul neexecutarii
creantei garantate).
c) Cererea mixta este aceea prin care se urmareste valorificarea, in ac.timp, a unui dr real si a unui dr de
creanta, daca ac dr sunt efectul aceleiasi cauze sau se regasesc intr-un raport de conexitate.

93. Cereri principale, accesorii, aditionale si incidentale

a) Cererile principale sunt acelea care au o existenta de sine statatoare, fiind exercitate independent,
fara a fi formulate în cadrul unei alte actiuni. Este aceea prin care se declanseaza procedura judiciara.
b) Cererile incidentale pot fi independente de alte cereri, asemanator cererilor principale, însa ele sunt
formulate în cadrul unui proces în curs, deja început.
c) Cererile accesorii sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere
principal. Ele nu au o existenta de sine statatoare, fiind formulate alaturi de o cerere principala,
deoarece soarta lor depinde de soarta cererii principale.
d) Cererile aditionale sunt acelea prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare, în conditiile
legii.

94. Capacitatea. Conditie de exercitiu a actiunii civile

I. Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea unei personae de a avea dr si obl pe plan
procesual.
Poate fi parte în judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile, precum si
asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.
Orice persoana are cap de folosinta, ac fiind recun tuturor persoanelor.
Au capac procesuala de folosinta toate pf incepand cu mom nasterii, precum si toate pj din mom
nasterii lor ca subiecte distincte de drept, prin actul de autorizare, infiintare sau avizare.
Cap proc de fol inceteaza odata cu decesul pf sau la incetarea personalitatii j a pj, odata cu
finalizarea ultimului act de lichidare.
Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata în orice stare a proce-sului. Actele de
procedura îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.
II. Capacitatea procesuala de exercitiu reprez aptitudinea pers de a sta personal si singura in
judecata pt valorificarea dr sale procesuale si indeplinirea obl procesuale, deci de a sta in judecata.
Cel care are calitatea de parte îsi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin
reprezentant, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel.
Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecata decât daca este
reprezentata, asistata ori autorizata în conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care îi
reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.
Reprezentarea legala intervine in cazul pf lipsite de cap ex(minorii sub 14 ani si interzisii
judecat).
Asistarea intervine in cazul pers cu cap ex restransa (minorii intre 14-18 ani). Ac vor fi citati
si vor sta personal in process, dar asistati de parinti sau tutore, care vor semna alaturi de minori
cererile adresate intantei, iar in ac scop, parintii/tutorele vor trb citati.
Daca minorul implineste 14 ani in cursul procesului, reprezentarea legala se transforma in
asistare, astfel incat, dupa implin ac varste, minorul va fi citat personal. Cu toate ac, in litigiile
privitoare la munca, se citeaza numai minorul personal si tot el efectueaza exclusive actele de
procedura.
In cazul in care partea cu cap ex restransa nu are un ocrotitor legal si exista urgenta, instant,la
cererea celui interest, va numi un curator special. Instanta va numi un curator special si at cand
exista contrarietate de interese intre cel cu cap ex restransa sic el care il asista.
Autorizarea intervine in cazul in care reprez legal al celui lipsit de capac de ex sau minnorul cu
cap ex restransa si ocrotitorul legal care il asista efectueaza acte procesuale de dispozitie.
In cazul pj, cap de ex, inclusive cea procesuala, se realiz prin intermediul organelor sale de
administrare, ac fiind pf sau pj care prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa
actioneze, in rap cu tertii, in numele si pe seama pj. Cand pj nu are reprezentat, instant va numi un
curator special dintre avocatii desemnati in ac scop de barou.
Exceptia lipsei cap de folosinta este o exceptie de fond, absluta si peremtorie. Lipsa
capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata în orice stare a procesului.Actele
de procedura îndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile, fiind
susceptibile de acoperire prin confirmarea actului de reprezentantul/ocrotitorul legal.

95. Calitatea. Conditie de exercitiu a actiunii civile

Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios,
astfel cum acesta este dedus judecatii.
Recl, fiind cel care porneste actiunea, trb sa justifice atat calitatea procesuala active, cat si
calitatea procesuala pasiva a pers pe care a chemat-o in judecata, prin indicarea obiectului cererii si a
motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Instanta trb sa verifice atat calit proc active cat si calit proc pasiva, fie inainte de incep
dezbaterilor, daca ac lucru este posibil, fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului. Existenta
sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Dr si oblg procedural pot fi transmise in cursul procesului, ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a
calitatii procesuale, active sau passive. Transmisiunea poate fi legala sau conventionala.
In cazul pf, transmisiunea legala se realizeaza pe calea mostenirii, mostenitorii care accepta
seccesiunea preluand pozitia procesuala pe care o avea decuius, cu exceptia cazurilor in care legea
nu prevede ac (dr strict personale).
In cazul pj, transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii pj care este parte in process.
Transmisiunea conventionala poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanta, a vanzarii sau
donarii bunului litigious, a preluarii datoriei cu consimtamantul creditorului, precum si a altor mijl j
indirecte de schimbare a sub activ sau pasiv al rap j substantial dedus judecatii. Ac poate fi universal,
cu titlu universal sau cu titlu particular.
 Cel care dob calit proc ca ef al transmisiunii este introdus in process in locul autorului sau si preia
procedura in starea in care ac se regaseste in mom in care a avut loc transmisiunea, actele procedural
indeplinite de autorul sau fiindu-I opzabile.
Exceptia lipsei calit procesuale este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie. Daca instant
constata lipsa calitatii procesuale, va respinge cererea ca fiind introdusa de o pers fara calitate sau ca
fiind introdusa impotriva unei pers fara calitate.

96. Pretentia/Dreptul invocat. Conditie de exercitiu a actiunii civile

Pt declansarea oricarui proces civil este necesar sa se formuleze o pretentie.
Reclamantul trebuie sa invoce în fata instantei o pretentie, în legatura cu un drept sau un interes
ocrotit de lege. Actiunea nu poate fi conceputa fara pretentia reclamantului,care de cele mai multe
ori se bazeaza pe un drept subiectiv civil.
Dr sub.civil trb sa indepl urm conditii
- Sa fie recunoscut si ocrotit de lege
- Sa fie exercitat in limitele sale externe, de ordin material si juridic, precum
si in limitele sale interne
- Sa fie exercitat cu buna credinta
- Sa fie actual

97. Sanctiunea nerespectarii conditiilor dreptului invocat

In cazul in care, in urma probelor administrate si dupa dezbaterile contradictorii, instanta
constata ca dr sub pretins de recl nu exista, at cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca
neintemeiata. Daca se constata ca dr pretins nu este actual, ceea ce inseamna ca s a invocat exceptia
de prematuritate a cererii, cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca premature, fara a mai fi
cercetata pe fondul pretentiei, iar recl va fi indreptatit sa realizeze o noua cerere in mom in care dr
sub devine actual, fara a I se opune exceptia autoritatii de lucru judecat.

98. Interesul. Conditie de exercitiu a actiunii civile

Interesul actiunii civile este reprezentat de avantajul, folosul practic, pe care-l spera reclamantul in
urma castigarii procesului.
Poate fi material(cand se urmareste obtinerea unui folos material) sau moral (cand se urmareste
obtinerea unei satisfactii de ordin nepatrimonial).Nu are importanta natura interesului
(material/moral) singurul aspect important este existenta acestuia in momentul depunerii actiunii si
la efectuarea oricarui act de procedura care se incadreaza in actiunea in justitie.
Interesul trb sa indepl urm cerinte
- Sa fie determinat- at cand apelarea la un mijloc procesual din continutul actiunii civile poate fi
justificata de un avantaj, folos concret
- Legitim-nu contravine legii si bunelor moravuri
- Personal – sa il vizeze pe cel care recurge la forma procedural, iar nu pe altcineva
- Sa fie nascut si actual – sa existe in momentul in care se exercita actiunea civila

99 Sanctiunea nerespectarii conditiilor interesului.

Lipsa uneia dintre cerinte se invoca pe calea de exceptie,exceptia lipsei de interes fiind o exceptie de
fond, absoluta si peremptorie. In situatia in care instant considera ca aceasta exceptie este intemeiata,
cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca lipsita de interes.
100. Notiunea de competenta generala
Prin competenta se intelege aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de a
judeca un anumit litigiu. Competența generală se raportează la instanța de judecată sau la un alt
organ cu activitate jurisdicțională

101. Notiunea de competenta jurisdictionala

Competenţă jurisdicţională, instituţie procesuală prin intermediul căreia se delimitează atribuţiile
instanţelor judecătoreşti între ele. In cadrul acesteia se distinge intre competenta materiala si
teritoriala

102. Notiunea de competenta functionala

Competenţa funcţională determină funcţiile şi rolul fiecăreia dintre categoriile de instanţe carefac
parte din sistemul judiciar.Ea se referă, în primul rând la ierarhia instanţelor, în sensul că stabileşte
care dintre acestea sunt abilitate să judece cauza în fond, care să exercite controlul judiciar ordinar
sau extraordinar.

103. Notiunea de competenta materiala

Presupune o delimitare intre instante de grad diferit.
Este de doua feluri: competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor
jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante si competenta materiala procesuala, care se
stabileste in raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului dedus judecatii

104. Notiunea de competenta teritoriala

Capacitatea unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri, din punct de
vedere al teritoriului arondat acesteia prin lege, si care se determina functie de domiciliul sau sediul
partilor din cauza dedusa judecatii. Ac este
-de dr comun
-alternativa/facultativa
-exclusiva/exceptionala

105. Notiunea de competenta internationala

Distinge situatiile in care competenta de judecata apartine instantelor romane in raport cu instantele
straine.

106. Competenta in materia controlului de constitutionalitate

Curtea Constituţională este organ de jurisdicţie specializat, independent de orice autoritate
publică, învestit de lege cu soluţionarea litigiilor contenciosului constituţional. Acesta cuprinde:
pronunţarea Curţii cu privire la constituţionalitatea legilor înainte de promulgare, a tratatelor
internaţionale sau altor acorduri internaţionale, a regulamentelor Parlamentului, a legilor şi
ordonanţelor în vigoare, a partidelor politice, a iniţiativelor de revizuire a Constituţiei.
Curtea are şi atribuţii legate de verificarea şi respectarea Constituţiei şi a legilor în cadrul
anumitor proceduri: alegerea Preşedintelui României, constatarea interimatului funcţiei, suspendarea
Preşedintelui României din funcţie, referendumul, exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.
Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize.
Competenţa Curţii Constituţionale nu poate fi contestată de nicio autoritate publică, Curtea fiind
independentă faţă de orice astfel de autoritate, astfel că nici instanţele judecătoreşti nu vor putea
interveni asupra chestiunilor date exclusiv în competenţa Curţii.
107. Competenţa jurisdicţională în dreptul administrativ
In dreptul administrativ Constituţia şi Legea nr. 554/2004 reglementează accesul la justiţie al
oricărei persoane ale cărei drepturi, libertăţi şi interese legitime au fost afectate de către o autoritate
administrativă printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat de a întocmi un atare act.
Astfel, actul administrativ emis de către organul competent, care încalcă un drept sau un interes
legitim al cetăţeanului poate fi atacat în termen de 6 luni în faţa instanţei judecătoreşti de contencios
administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile.
Legea consacra obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile pt actele administrative, cu
consecinta respingeii cererii de chemare in judecata ca inadmisibila, in ipoteza neparcurgerii acesteia
anterios sesizarii instantei si caracterul facultative al procedurii administrative jurisctionale, anterior
sesizarii instantei de judecata, fiind posibila si renuntarea la procedura jurisdictionala inceputa, fara a
se pierde posibilit sesizaarii instantei.

108. Competenta in domeniul fiscal

S-a exprimat opinia calificarii ca administrativ jurisdictionala a caii de atac impotriva actului
fiscal.

109. Competenta materiala a judecatoriei.

Conform NCPC, judecătoriile judecă în primă instanţă, dar şi căile de atac împotriva hotărârilor
autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de
activitate, în cazurile prevăzute de lege, precum si alte cereri date in competenta sa.
Judecatoria solutioneaza doar cererile expres si limitative prev de lege ca fiind de competenta sa.
Prin urmare, normele care instituie competenta judecatoriei sunt de stricta interpretare si aplicare si
nu pot fi extinse prin analogie.
Judecatoriile judeca in prima instant
a) Cererile date de C Civ in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in
care prin lege se prevede in mod expres altfel
b) Cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrvit legii
c) Cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii
aflate in prop exclusive a unor pers diferite, precum si cele privind rap j stabilite de
asociatiile de prop cu alte pf sau pj
d) Cereri de evacuare
e) Cereri referitoare la zidurile si santurile commune, distanta constructiilor si plantatiilor, dr de
trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dr de prop prev de lege, stab de parti
ori instituite pe cale judecat
f) Cereri privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire
g) Cererile posesorii
h) Cererile priv obl de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indif de izvorul lor
contractual sau extracontractual, cu exceptia celor data de lege in competenta altor instante
i) Cererile de declarare judecat a mortii unei pers
j) Cereri de imparteala judiciara, indif de valoare
k) Orice cereri evaluabile in bani in val de pana la 200 000 lei inclusiv, indif de calit partilor.
Profesionisti sau neprofesionisti
Judecatoria este instant careia ii revine, in principiu, competenta de a exercita controlul judecat
asupra legalitatii si temeiniciei hot pronuntate de alte organe cu activit jurisdictionala, in cazurile
prev de lege
 110. Competenta materiala a tribunalului.
Tribunalul este instant de dr comun in prima instanta si instant de exceptie in ceea ce priveste
apelul si recursul.
Tribunalul judecă în primă instanţă toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor
instanţe. Ac va judeca, in prima instanta, in orice materie siindif de calit partilor ori de caracterul
patrim ori nepatrim al cererii, ori de cate ori prin lege nu se prevede expres competenta materiala a
altei instante.
Acesta va soluţiona:
-cererile privind obl de de a face sau a nu face neevaluabile in bani, indif de izvorul lor contractual
sau extracntractual, in cazul in care legea stab competenta sa
-cererile evaluabile în bani în valoare de peste 200.000 lei indiferent de calitatea părţilor,
profesionişti sau neprofesionişti;
Vor fi incompetent exclusive a trib cererile evaluabile in bani, indif de val obiectului lor, precum
si neevaluabile in bani in cazurile expres prev de lege. (conflictele individuale de munca.)
In material de contenc-adm si fical, tribunalul este instanta de dr comun in ceea ce priv judecata
in prima instant.
Ca instanta de apel- apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima
instanta.
Ca instanta de recurs, tribunalul judeca in cazurile anume prevazute de lege.
Ac judeca si orice alte cereri date prin lege in competenta tribunalului.

111. Competenta materiala a curtii de apel

Curţile de apel judecă:
-în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii speciale;
-ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă
instanţă;
-ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;
-orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

112. Competenta materiala a Inaltei curti de casatie si justitie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile
prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

113. Determinarea competentei dupa valoarea obiectului

Competenta se determina dupa val obiectului cererii aratata in capatul principal al cererii.
Val se stabileste de catre recl care trb sa indice in cererea de chemare in judecata obiectul acesteia si
valoarea lui, dupa pretuirea sa, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea ac
valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare.
Momentul care intereseaza in stabilirea val obiectului cererii introductive de instanta este acela al
sesizarii instantei, deci al introducerii cererii de chemare in judecata.. Instanta legal investita ramane
competenta sa judece, chiar daca, ulterior investirii, intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul
valorii aceluiasi obiect.
114. Determinarea competentei dupa valoarea obiectului. Mai multe capete de cerere.
In cazul in care, prin cererea de chemare de judecata, recl sesizeaza instanta cu mai multe capete
princ de cerere, competenta materiala se determina diferit, dupa cum acestea sunt intemeiate pe fapte
ori cauze diferite sau pe un titlu comun ori avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in
stransa legatura.
Daca unul din capetele princ de cerere este de competenta altei instante, instanta sesizata va
dispune disjungerea si isi va declina in mod corespunzator competenta.
In situatia in care recl formuleaza un capat de cerere principal si unul sau mai multe capete de
cerere accesorii, valoarea capatului principal este cea care determina competenta, iar nu suma valorii
tuturor capetelor de cerere.
Valoarea obiectului cererii principale este aceea care determina instanta competenta si atunci
cand se formuleaza cereri incidentale sau aditionale, chiar si atunci cand, dpdv al valorii lor, ar fi fost
de competenta unei alteinstante, daca ar fi fost formulate pe cale principal.

115. Determinarea competentei dupa valoarea obiectului. Cereri indreptate impotriva mai
multor parati.
Daca mai multi recl, prin aceeasi cerere de chemare in judecata, formuleaza pretentii impotriva
aceluiasi parat, invocand rap j distincte si neaflate intr-o legatura care sa faca necesara judecarea lor
impreuna, determinarea instantei se face cu observarea valorii sau naturii ori a obiectului fiecarei
pretentii in parte. Ac disp sunt aplicabile si at cand unul sau mai multi recl formuleaza pretentii
impotriva mai multor parati, invocand rap j distincte si fara leg intre ele.
At cand mai multi recl formuleaza pretentii impotriva aceluiasi parat sau impotriva mai multor
parati, invocand rap.j.avand aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, trb
sa se distinga dupa cum este vb de un sg rap j obligational sau de mai multe creante deduse judecatii.

116. Determinarea competentei dupa valoarea obiectului cererii introductive de instanta.

Contestarea valorii obiectului cererii.
In caz de contestatie, valoarea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de
parti., nefiind permisa administrarea si altor probe, precum expertiza.
In literat specialitate s-a aratat ca aceasta s-ar putea face in masura in care evaluarea obiectului
litigiului nu ar fi in legatura directa cu solutionarea fondului pretentiei.

117. Competenta teritoriala de drept comun

Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau
îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.
Pt stabilirea competentei terit prezinta interes domiciliul sau sediul pe care paratul il avea in mom
introducerii cererii de chemare in judecata, astfel ca o eventuala schimbare ulterioara nu influenteaza
competenta. Se presupune ca paratul are domiciliul sau sediul in tara si acesta este cunoscut.
De asemenea, în ipoteza în care pârâtul nu are domiciliu/sediu cunoscut, cererea se introduce la
instanţa în a cărei circumscripţie se află reşedinţa sau reprezentanţa acestuia, iar dacă nu are nici
reşedinţa ori reprezentanţa cunoscută, la instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are
domiciliul, sediul, reşedinţa ori reprezentanţa, după caz. Ac disp nu se refera la situatia in care
domiciliul/sediul paratului se afla in strainatate.

118. Competenta teritoriala alternativa-4 cazuri

Pot exista unele situatii, in care, pe lângă instanta de la domiciliul/sediul pârâtului, competenta de a
solutiona pricina poate apartine si unei alte instante, alegerea instantei care va solutiona procesul
fiind un atribut exclusiv al reclamantului.
1. Când cererea este formulată împotriva mai multor pârâţi reclamantul are alegerea intre instanţele de
la domiciliul unuia dintre ei; dacă printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la
instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
2. In cazul in care o pj de dr privat are un dezmembramant fara personalitate j, cererea se poate face si
la instant locului unde ea are dezmembramantul fara personalit j
3. In cazul cererilor indreptate impotriva statului, autorit si institutiilor cetrale sau locale, precum si a
altor pj dr public, ac pot fi introduce la instanta de la domiciliul/sediul recl ori la inst.de la sediul
paratului
4. In materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instant in
circumscriptia careia se afla fie domiciliul sau sediul asiguratului, fie bunurile asigurate, fie locul
unde s a produs riscul asigurat

119. Competenta teritoriala in cazuri avand ca obiect executarea contractului incheiat cu un

profesionist.
se depun la instanţa domiciliului consumatorului sau la instanţa de la domiciliul ori sediul pârâtului,
dacă reclamant este consumatorul. Când cererea este formulată împotriva consumatorului şi derivă
din raporturile sus-menţionate, competenţa teritorială este exclusivă, fiind obligatorie sesizarea
instanţei în raza căreia domiciliază consumatorul

120. competenta teritoriala in materia cererilor de despagubiri in materie de asigurare,

Cererea de despăgubiri în materie de asigurare, se poate face, în afară de instanţa de la sediul
asigurătorului şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: 1. domiciliul asiguratului; 2. bunurile
asigurate; 3. locul unde s-a produs riscul asigurat

121. competenta teritoriala in materia competentei facultative

Când pârâtul exercită în mod statornic, în afara domiciliului său, o activitate profesională ori o
activitate agricolă, comercială, industrială sau altele asemenea, cererea de chemare în judecată se
poate introduce şi la instanţa în circumscripţia căreia se află locul activităţii respective, pentru
obligaţiile patrimoniale născute sau care urmează să se execute în acel loc.

122. Competenta teritoriala exclusiva. Cazuri enumerare.

1. Cererile privitoare la dr reale imobiliare se introduc exclusive la instanţa în a cărei circumscripţie
este situat imobilul.
2. In materie de mostenire, pana la iesirea din indiviziune sunt exclusiv in competenta instanţei celui
din urmă domiciliu al defunctului, până la ieşirea
- Cererile privit.la validitatea sau executarea disp.testamentare
- Cererile privit.la mostenire si la sarcinile ac, precum si cele privit.la
pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia
- Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar
3. Cererile in materie de societate, pana la sf lichidarii, sau pana la radierea societatii, sunt de
competenta exclusiva a instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul principal
4. Tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul, este competent exclusiv să soluţioneze
cererile din materia insolvenţei sau a concordatului preventiv
5. Este exclusiv competent tribunalul în circumscripţia căruia arc loc arbitrajul, în ceea ce priveşte
soluţionarea incidentelor privind arbitrajul.
6. Este exclusiv competentă instanţa domiciliului consumatorului pentru rezolvarea cererilor formulate
de un profesionist împotriva unui consumator
7. Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de
familie se soluţionează exclusiv de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa persoana ocrotită.
8. În materie de divorţ NCPC stabileşte competenţa exclusivă a judecătoriei în circumscripţia căreia se
află cea din urmă locuinţă comună a soţilor.
9. Cererea de încuviinţare a adopţiei este de competenţa instanţei (tribunalului) de la domiciliul
adoptatului, iar dacă acesta nu se cunoaşte, competenţa revine Tribunalului Bucureşti.
10. Cererea de declarare a morţii unei persoane se introduce la instanţa competentă în a căra
circumscripţie acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut
11. Cererea de anulare, completare sau modificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe
acestea sunt de competenţa instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului
12. Cererea in materie contravenţională se soluţionează de către instanţa de la locul săvârşirii
contravenţiei
13. In materia conflictelor de muncă cererile se soluţionează de instanţa în circumscripţia căreia
reclamantul îşi are sediul, domiciliul sau după caz reşedinţa.

123. Competenta in materia cererilor privitoare la drepturile reale imobiliare.

Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei
circumscripţie este situat imobilul.
Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa
domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în
caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul.

124. Competenta in materie de mostenire.

In materie de mostenire, pana la iesirea din indiviziune sunt exclusiv in competenta instanţei celui
din urmă domiciliu al defunctului, până la ieşirea
- Cererile privit.la validitatea sau executarea disp.testamentare
- Cererile privit.la mostenire si la sarcinile ac, precum si cele privit.la
pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia
- Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar
Pt a fi competenta instant de la ultimul domiciliu al defunctului, recl trb sa aiba calit de creditor al
succesiunii. Cererea reala imobiliara introdusa de un tert impotriva mostenitorilor este de
competenta instantei de la locul situarii imobilului.
Cand cererile privesc mai multe mosteniri deschise succesiv, competenta exclusive apartine
instantei ultimului domiciliu al oricaruia dintre defuncti.

125. Competenta in materie de societate

Cererile in materie de societate, pana la sf lichidarii, sau pana la radierea societatii, sunt de
competenta exclusiva a instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul principal.
Parti in process trb sa fie asociatii intre ei sau asociatia si asociatii. Nu sunt cuprinse aici si
litigiile dintre societate sau asociati,pe de-o parte, iar pe de alta parte, terte personae. Pt ac litigii,
competenta teritoriala se determina conform reg de dr comun.
Daca un tert formuleaza o cerere impotriva unei societati, prin care se pretinde un dr real asupra
unui imobil, competenta teritoriala apartine instantei in a carei raza teritoriala este situat imobilul,
nefiind vb de o cerere in materie de societate.
Competenta exclusive a instantei in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul principal al
societatii se mentine pana la sf lichidarii, sau pana la radierea societatii, adica si in cazul litigiilor
ivite in timpul si cu prilejul lichidarii.
126. Competenta de rezolvare a cererilor formulate de un profesionist impotriva unui
consumator
Este exclusiv competentă instanţa domiciliului consumatorului pentru rezolvarea cererilor formulate
de un profesionist împotriva unui consumator.
Profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o alta instant decat cea de la domiciliul
consumatorului. Fiind o n de ordine publica, partile nu ar trb sa aiba posibilitatea de a conveni
stabilirea competentei terit in favoarea altei instante. Cu toate ac, o asemenea conventie poate fi
incheiata dupa nasterea dr la despagubire.

127. Competenta privind ocrotirea p.f

Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de
familie se soluţionează exclusiv de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau
reşedinţa persoana ocrotită, dacă legea nu prevede altfel.
În materie de divorţ NCPC stabileşte competenţa exclusivă a judecătoriei în circumscripţia căreia
se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor.
Cererea de încuviinţare a adopţiei este de competenţa instanţei (tribunalului) de la domiciliul
adoptatului, iar dacă acesta nu se cunoaşte, competenţa revine Tribunalului Bucureşti.
Cererea de declarare a morţii unei persoane se introduce la instanţa competentă în a căra
circumscripţie acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut
Cererea de anulare, completare sau modificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe
acestea sunt de competenţa instanţei de la domiciliul sau sediul reclamantului
Cererea de punere sub interdictie judecatoreasca a unei pers sau de ridicare a interdictiei se
solutioneaza de instant de tutela in a carei circumscriptie pers respectiva isi are domiciliul.
Cauzele privind stabilirea masurilor de protective speciala sunt in competenta tribunalului de la
domiciliul copilului.

128. Competenta in materie conventionala.

Cererea in materie contravenţională se soluţionează de către instanţa de la locul săvârşirii
contravenţiei, daca printr-o n speciala nu se prevede competenta teritoriala in favoarea altei instante.

129.Prorogarea legala de competenta. Cazuri. Enumerare.

Prorogarea legala de competenta are loc atunci cand instanta sesizata isi prelungeste competenta
a) In cazul in care mai multe capete principale de cerere intemeiate pe un titlu comun ori avand
aceeasi cauza sau chiar cauze diferite, dar aflate in stransa legatura, au fost deduse judecatii
printr-o unica cerere de chemare in judecata, instanta competenta sa le solutioneze se
determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage competenta unei instante de grad
mai inalt
b) Instanta sesizata de reclamant in raport de domiciliul sau sediul unui parat devine competenta
sa solutioneze litigiul si fata de paratii care domiciliaza sau isi au sediul in circumscriptiile
altor instante
c) Situatia, care,pentru ipoteza mostenitorilor prin retransmitere stabileste competenta exclusiva
a instantei utimului domiciliu al oricaruia dintre defuncti, ar putea duce la un al 3 lea caz de
prorogare a competentei,in masura in care mostenirile succesive s-au deschis in
circumscriptiile unor instante judecatoresti diferite
d) Cererile accesorii, aditionale, precum si cele incidentale se judeca de instanta competenta pt
cererea principala, chiar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante
judecatoresti, cu exceptia celor prev de c proc civ
1. Cazul competenței teritoriale alternative;
2. Cazul în care instanța competentă cu soluționarea cererii principale își va extinde competența și
asupra cererilor accesori, adiționale, precum și a cererilor incidentale, chiar dacă, potrivit legii,
acestea ar fi de competența meterială sau teritorială a altei instanțe judecătorești;
3. Cazul conexității – mai multe cereri sunt conexate, în scopul asigurării unei bune judecăți, în primă
instanță;
4. Competența facultativă. in temeiul unei dispozitii exprese a legii.

130.Prorogarea legala de competenta. Competenta teritoriala alternativa.

Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă, după alegerea reclamantului la
instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia, iar dacă printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu,
cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali. Instanţa sesizată
cu toate cererile nu este în mod normal competentă teritorial să judece unele dintre acestea, date de
lege în competenţa instanţelor de la domiciliile paraţilor, dar in temeiul textului competenţa sa se
extinde şi asupra acestora.

131. Prorogarea legala de competenta.Conexitatea si litispendenta.

 Conexitatea- presupune exitenta a doua sau mai multe pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante
sau a unor instante diferite, de acelasi grad sau de grad diferit,în care sunt aceleaşi părţi sau chiar
împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură. Poate fi invocata de
parti sau de instanta cel tarziu la primul termen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate.
 Litispendenta- presupune acelasi proces, in legatura cu care s-au format mai multe cereri la aceeasi
instanta sau la instante deosebite, dar deopotriva competente. Daca una dintre instantele sesizate cu
aceeasi cerere este necompetenta, atunci se va invoca exceptia de necompetenta, iar nu cea de
litispendenta

132. Prorogarea legala de competenta.Cererile incidentale

 NCPC arată că instanţa competentă cu soluţionarea cererii principale îşi va extinde competenţa şi
asupra cererilor accesorii, adiţionale, precum şi a celor incidentale, chiar dacă, potrivit legii, acestea
ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti.
 NCPC prevede şi că incidentele procedurale sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în
afară de cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

133. Prorogarea judecatoreasca.Delegarea instantei

Prorogarea judecatoreasca intervine in temeiul unei hot judecat. Un caz il reprezinta delegarea unei
alte instante.
Delegarea instanţei are loc atunci când, din pricina unor împrejurări excepţionale, instanţa
competentă este împiedicată un timp îndelungat să funcţioneze. In asemenea situaţie se poate solicita
instanţei supreme desemnarea unei alte instanţe, egale în grad cu prima, care să soluţioneze pricinile
aflate în competenţa acesteia.

134. Stramutarea. Ipoteze

In anumite situatii in care judecarea in bune conditii a unei pricini este sub semnul indoielii, legea
permite stramutarea oricinii la o alta instanta decat cea care in mod normal ar ficompetenta sa o
judece.
Motivele de stramutare sunt
- bănuială legitimă;
- siguranţă publică.
135.Stramutarea. Instanta competenta.
Pricina poate fi stramutata numai la o instanta de acelasi grad cu instanta de la care s-a cerut
stramutarea, iar nu la o instant de grad diferit.
Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de
apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia
acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa de soluţionare revine Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie.
Stramutarea pt siguranta publica nu poate fi ceruta de parti, ci numai de procurorul gen de la
Parchetul dpl ICCJ. Rezolvarea cererii este de competenta ICCJ

136. Stramutarea. Procedura de judecata.

Cererea de stramutare se depune la instant competenta sa o solutioneze, care va instiinta de indata
instanta la care s-a cerut strmutarea despre formularea cererii de stramutare.Cererea de strămutare se
judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor din proces.
La solicitarea celui interest, completul de judecata poate dispune, daca este cazul, suspendarea
judecatii procesului, cu darea unei cautiuni de 1000 lei.
Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
Instanţa de la care s-a cerut strămutarea va fi încunoştinţată, de îndată, despre admiterea sau
respingerea cererii de strămutare.
Impotriva hotararii de stramutare pot fi exercitate contestatia in anulare de dr comun si revizuirea
pt motive cu privire la care legea permite sa fie invocate in cazul hotararilor care nu evoca fondul.
Apelul/recursul impotriva hot date de instanta la care s-a stramutat procesul este de competenta
instantei ierarhic superioare acesteia.

137.Stramutarea. suspendarea judecatii.

La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul, suspendarea
judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru motive temeinice,
suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii, fără citarea părţilor, chiar înainte de primul termen
de judecată.
Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac.
Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a cerut
strămutarea.

138. Stramutarea. Solutii

In caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte
instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va strămuta judecarea
cauzei la una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre
curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa de la care se cere
strămutarea.

139. Prorogarea conventionala de competenta. Conditii de fond

Conditii de fond:
- partile sa aiba capac procesuala de ex, iar consimtamantul lor sa fie liber si neviciat
- conventia sa fie expresa
- in conventie sa se determine exact instanta aleasa
- instanta sa nu fie necompetenta absolut

140. Prorogarea conventionala de competenta. Conditii de forma

 Conditii de forma:
- pot conveni în scris
- în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală, în fața instanței

141. Exceptia de necompetenta

Necompetenţa este de ordine publică sau privată.
Necompetenţa este de ordine publică se imparte in:
-necompetenta generala, care poate fi invocata de parti ori de judecator in orice stare a pricinii, chiar
si in caile de atac
-necompetenta materiala si teritoriala exclusive, care trb invocate de parti ori judecator la primul
termen de judecata la care partile sunt legal citate
Necompetenta de ordin privat poate fi invocate doar de catre parat prin intampinare, sau daca
intampinarea nu este obligatory, cel tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal
citate.
Exceptia de necompetenta relative trb invocate inaintea altor exceptii, si in cazul in care
intampinarea nu este obligatory, inainte de a se intra in etapa cercetarii procesului, sub sanctiunea
decaderii din dreptul de a mai invoca necompetenta relativa.
Instanta are oblig de a verifica numai resp normelor de competenta publica, nu si a celor de
ordine privata.
Exceptia de necompetenta este o exceptie de procedura ce se rezolva inainte de administrarea
probelor, inainte de discutarea fondului pretentiei formulate de reclamant. Ac exceptie trb pusa
obligatoriu in discutia partilor.
Daca instant respinge exceptia, declarandu-se competenta, va pronunta o incheiere si va trece la
judecarea priciinii. Incheierea poate fi atacata doar odata cu fondul cauzei.
Daca exceptia este admisa si instant se declara necompetenta, ac este obl sa stabileasca instant
judecat competenta ori un alt organ cu activit jurisdictionala competent, urmand prin hotarare sa isi
decline competenta.

142. Conflictul pozitiv de competenţă

Se iveste in situatia in care 2 sau mai multe instante, sesizate cu acelasi process, se declara
deopotriva competente sa-l judece.

143. Conflictul negativ de competenţă

Apare atunci cand 2 sau mai multe instante si-au declinat reciproc competenta de a judeca acelasi
process. Astfel, instanta care a primit dosarul in urma hotararii de declinare a competentei constata
ca este necompetenta, si,apreciind ca fiind competenta instnata care i-a trmis dosarul, isi declina la
randul sau competenta in favoarea primei instante.

144. Solutionarea conflictelor de competenta

Conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta, de catre instant
imediat superioara si comuna instantelor aflate in conflict.
Nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ, iar hot de declinare a competentei sau de
stabilire a competentei pronuntata de ICCJ este oblig pt instanta de trimitere.
Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecata cauzei
si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul.
Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu fara citarea partilor.
Ac hot are autoritate de lucru judecat, astfel incat instant careia I se trimite dosarul este oblig sa
resolve pricina.
 Se admite ca poate ridica din nou exceptia de necompetenta, dar numai daca au aparut temeiuri
noi, neverificate de instant care a pronuntat regulatorul, cu conditia sa nu se fi deposit mom
procesual pana la care se putea invoca necompetenta

145. Actele de procedură. Noţiune

Actul de procedură este orice act (operaţiune juridica seu înscris) făcut pentru declanşarea
procesului civil, în cursul şi în cadrul procesului civil de către instanţa judecătorească, părţi şi ceilalţi
participanţi la proces, legat de activitatea procesuală a acestora.

146. Actele de procedura. Conditii de fond si forma

 Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă
indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori,
după caz,denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor,
dacă este cazul,obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.
De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au
fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.
 Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin
înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
 Atunci cand urmeaza sa fie comunicata, cererea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pt
comunicare. In toate cazurile este necesar si un exemplar pt instanta.
 În cazurile anume prevăzute de lege, cererile făcute în şedinţă, la orice instanţă, se pot formula şi
oral, făcându-se menţiune despre aceasta în încheiere.
 Dacă din orice motive, cererea nu poate fi semnată la termenul când a fost depusă sau, după caz, la
primul termen ce urmează, judecătorul va stabili identitatea părţii prin unul dintre mijloacele
prevăzute de lege, îi va citi conţinutul cererii şi îi va lua consimţământul cu privire la aceasta. Despre
toate acestea se va face menţiune în încheiere.
 Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel.
 Trb indepl in lb romana

147. Actele de procedură. Clasificare

 În funcție de organele/persoanele care le întocmesc ori de la care emană:
a. Actele părților (cererea de chemare in judecată, întâmpinarea, cererea reconvențională, cererea de
apel etc.);
b. Actele instanței (încheieri, sentințe, decizii etc);
c. Actele organelor auxiliare justiției (dovezi de comunicare a actelor de procedură, procese verbale);
d. Actele altor participanți (depoziția de martor, raportul de expertiză, cererea de reexaminare etc.).
 În funcție de conținut:
a. Acte care conțin o manifestare de voință (cererea de chemare in judecată, achiesarea, tranzacția etc.);
b. Acte care constată o operație procedurală (citația, procesul verbal de sechestru etc.).
 În funcţie de natura lor:
a. Acte judiciare. care se îndepinesc în fața instanței (interogatoriul părții, depoziția de martor etc.);
b. Acte extrajudiciare, ce se fac în cadrul procesului, dar în afara instanței (raportul de expertiză, actele
de executare etc.).
 În funcție de modul de efectuare:
a. Acte scrise (cererea reconvențională, încheierea, hotărârea);
b. Acte orale (depoziția martorului, răspunsul la interogatoriu, citirea minutei etc.).
148. Clasificarea modurilor de citare si de comunicare.
Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura pt care legea prevede comunicarea se va
face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si
prin agenti ori salariati ai altor instante in ale caror circumscriptii se afla cel caruia I se comunica
actul.
Comunicarea se va face în plic închis, cu mențiunea ”PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU
PRIORITATE”, la care se alatura dovada de inmanare/procesul-verbal si instiintarea.
In cazul in care aceasta nu poate posibila,comunicarea se face prin poștă, cu scrisoare
recomandată, cu conținut declarant si confirmare de primire, în plic închis însoțit de dovada de
primire/ procesul-verbal și înțtiințarea prevăzită de Cod, sau prin servicii de curierat rapid.
Se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura
transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia,daca partea a indicat instantei datele
corespunzatoare in acest scop.
In cazul in care partea allege sa procedeze la comunicarea actelor de procedura prin executori
judecatoresti, competenta apartine oricarui executor j care isi desfasoara activitatea in circumscriptia
curtii de apel in raza caruia se afla domiciliul/sediul pers care urmeaza sa I se faca comunicarea.
C.proc.civ. prevede si posibilitatea comunicarii directe intre parti, daca acestea au avocat sau
consilier juridic.
Astfel, se vor putea fi communicate nu numai citatiile, ci si orice alte acte de procedura supuse
comunicarii, inclusiv hotararea judecatoreasca.

149. Citarea. Notiune

Citarea părţilor este un act procedural de importanţă majoră în desfăşurarea procesului civil, a
cărui îndeplinire are ca scop încunoştinţarea părţilor asupra termenului la care sunt chemate să se
înfăţişeze în faţa organului de jurisdicţie învestit cu soluţionarea litigiului dintre ele, pentru a-şi
formula apărările şi susţinerile referitoare la obiectul acelui litigiu.
Citaţie este un act de procedură ce îndeplineşte funcţia de a încunoş-tinţa pe participanţii la procesul
civil despre termenul de judecată şi instanţa care soluţionează litigiul.

150. Citarea. Regula

Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat,
personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. C proc civ oblige
instanta sa amane judecarea cauza si sa dispuna citarea, ori de cate ori constata ca partea care
lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor impuse de lege, sub sanctiunea nulitatii. Astfel se
desprind 2 principii :
-in proc civ, partile nu sunt obl sa se infatiseze, insa este necesar ca toate partile din process sa fi fost
legal citate
- regula este citarea partilor, si numai prin exceptie, judecata are loc fara citarea partilor, in cazurile
prev de lege, ori citarea partilor este lasata la aprecierea instantei

151. Comunicarea. Notiune

Comunicarea a de proc este un mijloc juridic prin care instanţa încunoştinţează părţile sau alţi
participanţi despre îndeplinirea unor acte procedurale.

152. Comunicarea. Regula

Este necesară doar în acele împrejurări în care legea impune încunoştinţarea persoanelor interesate
despre conţinutul unor acte de procedură.
153. Inmanarea citatiei.
Citaţia şi celelalte acte de procedură, sub sancţiunea nulităţii, vor fi înmânate părţii cu cel puţin 5
zile înaintea termenului de judecată. În cazuri urgente sau atunci când legea prevede în mod expres,
judecătorul poate dispune scurtarea termenului de înmânare a citaţiei ori actului de procedură, despre
aceasta făcându-se menţiune în citaţie sau în actul de procedură.
Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul celui citat. In cazul in
care nu locuieste la domiciliu, inmanarea se va face la resedinta sa cunoscuta ori la locul ales de el.
In lipsa unei resedinte cunoscute sau a unui loc ales pt comunicare, inmanarea se va face la locul
cunoscut unde cel citat isi desfasoara permanent activitatea curenta.
Inmanarea se poate face oriunde se afla cel citat, numai daca acesta este de accord cu primirea
citatiei si semneaza de primire, iar in cazul in care cel citat nu este de acord cu primirea citatiei,
agentul procedural va trebui sa faca inmanarea sau afisarea la locul citarii.
Partea prezenta in instanta personal, prin avocat sau alt reprezentat este obligata sa primeasca
actele de procedura si orice inscris care I se comunica in sedinta. Daca refuza primirea, actele se
considera communicate prin depunerea lor la dosar, de unde partea le poate primi, sub semnatura.
Citatia si celelalte acte de procedura se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de
inmanare, agentul procedural certificandu-I identitatea si semnatura acestuia.
Daca destinatarul nu este gasit la domiciliu/resedinta/sediu, agentul ii va inmana citatia unei pers
majore din familie, sau oricarei alte pers majore care locuieste cu destinatarul si care, in mod
obisnuit, ii primeste corespondenta.Persoana care primeste citatia va semna dovada de primire,
agentul certificandu-I identitatea si semnatura acesteia si incheind un process verbal cu privire la ac
imprejurari. Daca per mentionate nu pot sau nu vor sa semneze dovada de primire, agentul le lasa
citatia si incheie un process verbal. Daca per resp nu voiesc sa primeasca actul de procedura, sau nu
este nimeni la domiciliu, agentul va lasa citatia in cutia postala, iar in lipsa acesteia, va afisa pe usa
locuintei acestuia o instiintare, intocmind un process verbal.

154. Locul citarii. Persoanele de dr public

Statul,reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe desemnate in ac scop, va fi
citat la sediul acestora.
Unit adm-teritoriale si celelalte pers de dr public, vor fi citati la sediul celor care sunt insarcinati
sa le reprezinte in justitie.

155.Locul citarii. Incapabiliii

Incapabilii sau cei cu capac ex restransa, vor fi citati la domiciliul/sediul reprezentantilor sau
ocrotitorilor legali. In caz de numire a unui curator special, citarea se va face la sediul sau
professional.

156.Locul citarii. Persoanele fizice

Pf vor fi citate la domiciliul lor. In cazul in care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la
resedinta cunoscuta sau la locul ales de ele. In lipsa acestora, citarea poate fi facuta la locul cunoscut
unde isi desfasoara permanent activitatea curenta

157.Locul citarii. Persoana supusa procedurii insolventei

Cei supusi procedurii insolventei, precum si creditorii acestora,vor fi citati la domiciliul lor
sau, dupa caz, la sediul acestora.

158.Locul citarii. Persoanele aflate in strainatate

Pers care se afla in strainatate, daca au domiciliul sau resedinta cunoscuta, vor fi citati printr o
citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut declarant si confirmare de primire,
recipisa de predare a scrisorii la posta romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se
expediaza, tinand loc de dovada a indeplinirii procedurii, daca prin tratate sau conventii international
la care este parte Romaniia ori prin acte n speciale, se prevede altfel. Daca cei aflati in strainatate au
mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai acesta din urma.
Pers aflate in strainatate care au fost citate pt primul termen de judecata, vor fi instiintate prin
citatie ca au obl de a-si allege domiciliul in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile
privind procsul. In cazul in care acestea nu se conformeaza, comunicarile li se vor face prin scrisoare
recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in care se mentioneaza actele ce se
expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.

159.Locul citarii. Persoanele cu domiciliul necunoscut + 160.Locul citarii. Persoanele cu

resedinta necunoscuta
Pers cu domiciliul necunoscut si cu resedinta necunoscuta, inclusive cei aflati in strainatate, vor
fi citati prin publicitate.
Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, pe portalul Internet al
instantei de judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat, aceste modalit de
afisare fiind cumulative. In cazurile in care considera ca este necesar, instanta va dispune si
publicarea citatiei in MO al Romaniei sau intr-un ziar de larga raspandire. In cazul citarii prin
publicitate, procedura se socoteste indeplinita in a 15 zi de la publicarea citatiei.
Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii anume
desemnati in acest scop de barou, care va fi citat la dezbateri pt reprezentarea intereselor paratului.
Pt a se dispune citarea prin publicitate, nu este sufficient ca recl sa afirme ca nu cunoaste
domiciliul paratului, ci trb sa invedereze imprejurari concrete din care sa rezulte imposibilitatea de a
afla domiciliul partii adverse. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate
cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar
recl care a cerut o asemenea citare va fi condamnat la plata unei amenzi judiciare si a unei
despagubiri catre partea vatamata.
Daca recl isi schimba locul citarii pe parcursul judecatii, fara a instiinta instanta si partea
adversa, procedura de citare la vechiul loc este considerate legal indeplinita.

161. Citarea celor cu domiciliul în străinătate

Personalul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare şi cetăţenii români trimişi să lucreze în
cadrul personalului organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii de familie care locuiesc cu ei,
cât timp se află în străinătate, prin Ministerul Afacerilor Externe; alţi cetăţeni români, aflaţi în
străinătate în interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care îi însoţesc, prin organele centrale
care i-au trimis sau în subordinea cărora se află unitatea care i-a trimis în străinătate;

Pers care se afla in strainatate, daca au domiciliul sau resedinta cunoscuta, vor fi citati printr o
citatie scrisa trimisa cu scrisoare recomandata cu continut declarant si confirmare de primire,
recipisa de predare a scrisorii la posta romana, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se
expediaza, tinand loc de dovada a indeplinirii procedurii, daca prin tratate sau conventii international
la care este parte Romaniia ori prin acte n speciale, se prevede altfel. Daca cei aflati in strainatate au
mandatar cunoscut in tara, va fi citat numai acesta din urma.
Pers aflate in strainatate care au fost citate pt primul termen de judecata, vor fi instiintate prin
citatie ca au obl de a-si allege domiciliul in Romania unde urmeaza sa li se faca toate comunicarile
privind procsul. In cazul in care acestea nu se conformeaza, comunicarile li se vor face prin scrisoare
recomandata, recipisa de predare la posta romana a scrisorii, in care se mentioneaza actele ce se
expediaza, tinand loc de dovada de indeplinire a procedurii.
 162. Citarea persoanei juridice
Statul,reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice sau alte organe desemnate in ac scop, va fi
citat la sediul acestora.
Unit adm-teritoriale si celelalte pers de dr public, vor fi citati la sediul celor care sunt insarcinati
sa le reprezinte in justitie.

163.Citarea entitatilor fara personalitate juridica.

Asociatiile, societatiile si alte entitati fara personalitate juridica,l constituite potrivit legii vor
fi citate prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia.

164. Citarea prin poştă

Această modalitate va interveni atunci când se constată că nu este posibilă comunicarea citaţiilor
şi a tuturor actelor de procedură prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al
acesteia, deoarece asemenea persoane nu figurează în grila de personal a instanţelor judecătoreşti,
nefiind posibilă asimilarea acestor agenţi cu cei poştali.
 Codul arată că la scrisoarea recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis
se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea, fără a arăta dacă agentul poştal va fi
obligat să procedeze ca şi agentul procedural.

Daca per resp nu voiesc sa primeasca actul de procedura, sau nu este nimeni la domiciliu, agentul
va lasa citatia in cutia postala, iar in lipsa acesteia, va afisa pe usa locuintei acestuia o instiintare,
intocmind un process verbal.

165. Citarea prin mijloace care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii
acestuia
Citatia se emite in forma scrisa si trebuie sa cuprinda mentiunile expres prevazute de lege. Citatia
este compusa din doua parti- citatia propriu-zisa si dovada de inmanare a citatiei (process verbal).
Dovada de inmanare a citatiei sau a procesulul verbal pe care il incheie agentul procedural se
restituie instantei.
Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura pt care legea prevede comunicarea se va
face, din oficiu, prin agentii procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si
prin agenti ori salariati ai altor instante in ale caror circumscriptii se afla cel caruia I se comunica
actul.
Comunicarea se va face în plic închis, cu mențiunea ”PENTRU JUSTIȚIE. A SE ÎNMÂNA CU
PRIORITATE”, la care se alatura dovada de inmanare/procesul-verbal si instiintarea.
In cazul in care aceasta nu poate posibila,comunicarea se face prin poștă, cu scrisoare
recomandată, cu conținut declarant si confirmare de primire, în plic închis însoțit de dovada de
primire/ procesul-verbal și înțtiințarea prevăzită de Cod, sau prin servicii de curierat rapid.
Se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura
transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia,daca partea a indicat instantei datele
corespunzatoare in acest scop.
Pentru a se întoarce la dosar dovada citării sau comunicării actului de procedură, legea prevede
că odată cu actul de procedură, se va comunica persoanei şi un formular care va conţine: denumirea
instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor
comunicate.
Astfel, se vor putea fi communicate nu numai citatiile, ci si orice alte acte de procedura supuse
comunicarii, inclusiv hotararea judecatoreasca

166. Citarea prin publicitate

 Dacă reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să
afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa are posibilitatea să
încuviinţeze citarea acestuia prin publicitate.
Pers cu domiciliul necunoscut si cu resedinta necunoscuta, inclusive cei aflati in strainatate, vor
fi citati prin publicitate.
Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, pe portalul Internet al
instantei de judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut al celui citat, aceste modalit de
afisare fiind cumulative. In cazurile in care considera ca este necesar, instanta va dispune si
publicarea citatiei in MO al Romaniei sau intr-un ziar de larga raspandire. In cazul citarii prin
publicitate, procedura se socoteste indeplinita in a 15 zi de la publicarea citatiei.
Odata cu incuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii anume
desemnati in acest scop de barou, care va fi citat la dezbateri pt reprezentarea intereselor paratului.
Pt a se dispune citarea prin publicitate, nu este sufficient ca recl sa afirme ca nu cunoaste
domiciliul paratului, ci trb sa invedereze imprejurari concrete din care sa rezulte imposibilitatea de a
afla domiciliul partii adverse. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate
cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar
recl care a cerut o asemenea citare va fi condamnat la plata unei amenzi judiciare si a unei
despagubiri catre partea vatamata.
Disp legale privind citarea prin publicitate, ca regula, nu se aplica si in cazul pj.

167. Comunicarea actelor de procedura intre avocati sau consilieri judiciari ori direct in
instanta.
Partea prezenta in instanta personal, prin avocat sau alt reprezentat este obligata sa primeasca
actele de procedura si orice inscris care I se comunica in sedinta. Daca refuza primirea, actele se
considera communicate prin depunerea lor la dosar, de unde partea le poate primi, sub semnatura.

168. Termenele procedurale. Notiune.

Termenul procedural este intervalul de timp in care poate fi indeplinit un act de proceduraa sau
in care este interzisa indeplinirea acestuia.

169. Termenele procedurale. Feluri

 Dupa modul in care sunt stabilite
- Legale
- Judecatoresti
- Conventionale
 In functie de caracterul lor
- Imperative/peremptorii
- Prohibitive/dilatorii
 In functie de sanctiunea care intervine
- Absolute
- Relative
 In functie de durata lor, termenele sunt stabilite fie:
o pe ore;
o pe zile;
o pe saptamani;
o pe luni;
o pe ani
 170. Curgerea termenelor procedurale. Momentul de inceput
Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura, daca legea nu prevede altfel.
Data comunicarii trb sa rezulte din dovada de inmanare sau procesul-verbal intocmit de agentul
procedural, aceste acte oficiale neputand fi completate cu probe extrinseci. Legea prevede 4 situatii
de echivalenta cand comunicarea actului de procedura, ca mom de la care incepe sa curga termenul
procedural este inlocuita cu un a lt act echivalent.
1. daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile ori alte acte se pot
comunica direct intre acestia.
2. Se considera ca actul a fost comunicat partii si in cazul in care aceasta a primit sub
semnatura copie de pe act, precum si in cazul in care ea a cerut comunicarea actului unei alte
parti.
3. In cazul in care apelul a fost introdus inainte de termen, hotararea se considera comunicata la
data depunerii cererii de apel.
4. In situatia in care hotararea s-a comunicat odata cu incheierea de incuviintare a executarii
silite, termenul de apel, sau dupa caz, de recurs, curge de la aceasta comunicare, chiar daca
ea a avut un alt obiectiv.
Exista si situatii cand termenele incep sa curga de la alte momente decat comunicarea actului de
procedura, cum ar fi pronuntarea hotararii, data licitatiei, incuviintarea probei etc.

171. Curgerea termenelor procedurale. Implinire

Punctul de implinire este acela in care termenul procedural isi realizeaza efectul, in sensul ca fie
inceteaza posibilitatea de a mai exercita dreptul in vederea caruia termenul a fost acordat, fie
dimpotriva se naste dreptul de a efectua anumite acte de procedura.
Termenul care se socoteste pe zile, saptamani, luni sau ani se implineste la ora 2400 a ultimei
zile in care se poate indeplini actul de procedura. Daca este vorba de un act ce trebuie depus la
instanta s-au intr-un alt loc, termenul se va implini la ora la care activitatea inceteaza in acel loc in
mod legal.
Termenele procedurale pe zile, se inteleg pe zile libere, neintrand in calcul ziua de la care incepe se
curga termenul, nici ziua cand acesta se implineste.
Indiferent ca termenul este stabilit pe zile, saptamani, luni sau ani, termenul care se sfarseste intr-o
zi de sarbatoare legala sau neluccratoare, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru
urmatoare.

o 172. Sanctiunea nerespectarii termenelor

o In cazul nerespectarii termenelor procedurale sanctiunea ce intervine este decaderea din dreptul de a
mai indeplini actul, actul de procedura facut peste termen fiind lovit de nulitate.
o Pentru termenele dilatorii, cand legea opreste indeplinirea unui act de procedura, inauntrul unui
termen, daca totusi actul este facut inaintea implinirii termenului, este anulabil, dupa cererea partii
interesate.
o In situatii exceptionale, cand partea nu poate efectua actul de procedura in termen datorita unei
imprejurari temeinic justificate, legea in confera posibilitatea de a formula instantei competente o
cerere de repunere in termenul pierdut, invocand si dovezi in sprijinul sustinerii ca a fost impiedicata
de motive temeinice sa actioneze.

173. Nulitatea procesuala. Forme

Nulitatea procesuala reprezinta sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de
procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma.
 Nulitatea reprezinta o sanctiune ce determina ineficienta actelor de procedura îndeplinite fara
respectarearegulilor de desfasurare ale procesului civil si care se poate rasfrânge si asupra actelor
anterioare sau ulterioare.

 Nulitatea actelor de procedura civila se clasifica dupa cum urmeaza:

1 In functie de interesul ocrotit prin norma incalcata:
a. nulitate absoluta;
b. nulitate relativa.
2 Dupa cum nulitatea afecteaza actul pentru neindeplinirea de catre acesta a conditiilor legale
sau datorita legaturii actului cu un alt act de procedura nul:
a) nuliati proprii;
b) nulitati derivate
3 Dupa cum implica sau nu existent unei vatamari
a) Nulitati conditionate de vatamare;
b) Nulitati neconditionate de vatamare.
4 Dupa cum sanctiunea este prevazuta expres in text:
a) nulitati exprese;
b) nulitati virtuale.
5 Dupa cum nulitatea afecteaza intregul act sau numai o parte
a) nulitati totale;
b) nulitati partiale.
6 Dupa cum conditia nerespectata este externa, sau, dimpotriva, intrinseca actului
a) nulitati intrinseci;
b) nulitati extrinseci.

174. Nulitatea absoluta

Nulitatea este absoluta atunci cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care
ocroteste un interes public si poate fi invocata de orice parte interesata, de instanta sau de procuror,
in orice stadiu al judecatii si nu se poate renunta la a invoca nulitatea absoluta.

175. Nulitatea relativa

Nulitatea este relativa in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care
ocroteste un interes privat si poate fi invocata numai de partea al carei interes a fost incalcat, daca nu
a fost provocata de aceasta, partea putand renunta la efectele nulitatii expres sau tacit.

176. Nulitatile proprii si nulitatile derivate

o Nulitatea proprie poate produce efecte strict asupra actului de procedura afectat.
o Nulitatile derivate isi pot extinde efectele si asupra altor acte, care ''nu pot avea o existenta de sine
statatoare.

177. Nulitatile conditionate de existenta unei vatamari

Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o
vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.
In cazul nulitatilor expres prevazute de lege, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face
dovada contrara.
Nulitatea actului de procedura intervine daca sunt indeplinite cumulativ, urmatoarele conditi
- Sa existe un act de procedura care a fost intocmit cu neresp cerintei legale
- Actul de procedura sa fi produs partii o vatamare
- Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului
 178. Nulitatile neconditionate de vatamare
Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor
legale referitoare la:
1. capacitatea procesuala;
2. reprezentarea procesuala;
3. competenta instantei;
4. compunerea sau constituirea instantei;
5. publicitatea sedintei de judecata;
6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel.

179. Instrumentul prin care se poate invoca nulitatea procesuala

Daca judecata este in curs, in fata primei instante ori in cursul judecarii unei cai de atac,
incalcarea formelor procedural se invoca pe calea exceptiei. Instanta se pronunta asupra exceptiei
nulitatii prin incheiere sau hotarare.

180. Decaderea. Notiune

Decaderea, sanctiune specifica drepului procesual, reprezinta pierderea dreptului de a mai
indeplini un act de procedura in cazul in care nu a fost respectat termenul imperativ sau peremptoriu,
prevazut de lege, pentru efectuarea actului respectiv.

181. Cazuri in care nu opereaza decaderea

Decaderea nu va opera daca:
- legea prevede expres acoperirea sanctiunii/ este inlaturata printr-o dispozitie a legii
- legea prevede expres o alta sanctiune decat decaderea;
- partea care putea invoca decaderea renunta la acest drept
- in cazul in care decaderea priveste pe una dintre partile legate printr-un raport de solidaritate sau
indivizibilitate, iar cel putin una dintre celelalte parti a efectuat actul de procedura in termen

182. Decaderea. Efecte

Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage
decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Actul de procedura
facut peste termen este lovit de nulitate
Din textul de mai sus reiese:
 efectul principal al decaderii (pierderea dreptului procesual neexercitat in termen)
 efectul secundar (anulabilitatea actului procesual indeplinit peste termen)
Decaderea lipseste actul de procedura de efectele sale procedural firesti.
Aceasta isi produce efecte numai daca a fost constatata si pronuntata de instanta.

183. Decaderea si nulitatea. Relatia de determinare dintre acestea

Ca si nulitatea, decaderea nu opereaza de drept, ea trebuie ceruta instantei de judecata,
instrumentul principal pentru invocarea acesteia în cursul procesului în prima instanta fiind exceptia.
Dupa pronuntarea unei hotarâri în cauza, decaderea poate fi invocata prin intermediul cailor de
atac, cu distinctia ca daca norma care reglementeaza termenul în care trebuie efectuat actul apara
interese generale aceasta poate fi invocata direct si în calea de atac, iar daca norma protejeaza
interese private decaderea trebuie invocata mai întâi în fata primei instante si numai daca aceasta a
respins exceptia de decadere ea va putea fi reiterata prin calea de atac.
Decaderea atrage pierderea dreptului procesual neexercitat in termenul prevazut de lege.Acest
efect al decaderii se aseamana cu efectul nulitatii, actul de procedura indeplinit totusi peste acest
 termen fiind nul, in realitate cele doua sanctiuni completandu-se.Astfel, decaderea atrage interzicerea
efectuarii actului peste termenul legal prevazut datorita faptului ca nu mai exista dreptul de a-l face,
iar nulitatea afecteaza actul implinit in ciuda acestei interdictii.

184. Perimarea. Notiune

Perimarea este o sanctiune procesuala care intervine in cazul nerespectarii cerinntei de a exista
continuitate intre actele de procedura si consta in stingerea procesului in faza in care acesta se
gaseste, din cauza ramanerii lui in nelucrare, din vina partii, un anumit timp, prevazut de lege.

185. Perimarea. Conditii

 O instanta sa fi fost învestita cu o cerere, fie în prima instanta f1ie într-o cale de atac;
 Ramanerea cauzei in nelucrare timp de 6 luni
 Lasarea in nelucrare sa se datoreze culpei partii

186. Perimarea. Efecte

Principalul efect al perimarii consta in stingerea procesului, in faza in care se gaseste,
impreuna cu toate actele de procedura effectuate in acea instanta, partile fiind deci repuse in situatia
anterioara introducerii cererii perimate.
Perimarea produce efecte împotriva oricarei persoane fizice sau juridice, inclusiv împotriva
incapabililor.
Efectul acesteia de a intrerupe prescriptia extinctive nu se mai produce. Daca reclamantul, in
termen de 6 luni de la data la care hotararea de constatare a perimarii a ramas definitive, introduce o
noua cerere, prescriptia este considerata intrerupta prin cererea de chemare in judecata sau de
arbitrare precedent, cu conditia insa ca noua cerere sa fie admisa.
In cazul in care dreptul la actiune nu s-a prescris, reclamantul poate introduce o noua cerere de
chemare in judecata, intrucat perimarea nu afecteaza dr sub civ.
Ca efect al perimarii epelului, hot de prima instanta devine executorie, insa numai din mom
pronuntarii hot prin care s-a constatat perimarea apelului.
Cand s a perimat cererea de recurs, exercitarea unui nou recurs nu mai este posibila, astfel incat
hot recurata devine definitive.
Daca s-a perimat o contestatie in anulare sau o revizuire, calea extraordinara de atac pt motivul
invocate prin cererea perimata nu mai poate fi reiterate.

187. Perimarea. Procedura de constatare

Perimarea opereaza de drept, adica prin simpla implinire a termenului de perimare. Este insa
necesar ca perimarea sa fie constatata printr-o hotarare judecatoreasca,prin care sa se declare stins
procesul in faza in care se gaseste, deoarece trb verificat, in contradictoriu, daca sunt indeplinite
conditiile ca aceasta sanctiune sa opereze.
Instanta va verifica urmatoarele aspect
-cererea sa fi ramas in nelucrare timp de 6 luni
-ramanerea in nelucrare sa se datoreze culpei partii
-sa nu fi intervenit o cauza de intrerupere sau de suspendare a termenului de perimare
-sa nu existe o cauza de stingere a procesului, prev de o n speciala care se aplica cu prioritate
Pentru constatarea perimarii instanta va trebui sa fie sesizata cu o cerere sau sa se sesizeze din
oficiu. Codul arata ca perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie, în camera de consiliu sau în
sedinta publica, dar nu pentru prima data în apel.
Este regl de n de ordine publica, astfel ca poate fi invocate, indif de mijl procesual, de instanta din
oficiu, de procurer daca ac participa la judecata, precum si de partea interesata.
Exceptia de perimare este o ex de procedura,absoluta si peremptorie.
 Se cere numai ca atunci când perimarea se invoca de catre o parte aceasta sa justifice un interes în
constatarea perimarii.De regula, interesul apartine paratului. Uneori si recl ar justifica interesul de a
invoca perimarea ( procesele de partaj).
Judecatorul va cita de urgenta partile si va dispune grefierului sa intocmeasca un referat asupra
actelor de procedura in legatura cu perimarea.
Cererea de perimare este un incident procedural fata de cererea principal, astfel incat trb rezolvata
de instanta in aceeasi compunere si constituire ca pt judecarea cererii perimabile.
Daca instanta constata ca perimarea nu a intervenit, va pronunta o incheiere care poate fi atacata
odata cu fondul procesului.
Daca se constata ca perimarea a intervenit, instanta va pronunta o hotarare care poate fi atacata
numai cu recurs, la instanta ierarhic superioara, in t de 5 zile d la pronuntare, cu precizarea ca atunci
cand hot de perimare se pronunta de o sectie ICCJ, recursul se judeca de completul de 5 judecatori.
Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata pt prima data in instanta de apel.

188. Sanctiunea suspendarii judecatii

Suspendarea judecatii este tratata de cod ca un incident procedural, care intervine pe parcursul
procesului, fie din cauze independente, fie dependente de vointa partilor in process.
Legea a reglementat si suspendarea judecatii ca urmare a atitudinii partilor, care nu-si
îndeplinesc obligatiile procesuale ori care se dezintereseaza de proces. Aceasta suspendare are
caracter de sanctiune procesuala, deoarece tinde sa avertizeze partile despre faptul ca nerespectarea
legii le poate atrage consecinte negative.
Suspendarea cu caracter de sanctiune reprezinta oprirea cursului procesului datorita unor
împrejurari imputabile partilor în proces, legea referindu-se expres la cazul reclamantului, care nu
îndeplineste obligatiile stabilite de judecator în cursul judecatii.

189. Sanctiuni pecuniare

Atunci când partile în proces nu îsi îndeplinesc obligatiile procesuale sau daca îsi exercita
abuziv drepturile procesuale, legea prevede sanctiuni pecuniare, sub forma amenzilor judiciare si a
despagubirilor.
Astfel, codul sanctioneaza cu amenda judiciara cuprinsa 100 lei la 1.000 lei:
i. Introducerea, cu rea-credinta, a unor cereri principale, accesorii, aditionale sau incidentale, precum si
pentru exercitarea unei cai de atac, vadit netemeinice;
ii. Formularea, cu rea-credinta, a unei cereri de recuzare sau de stramutare;
iii. Obtinerea, cu rea-credinta, a citarii prin publicitate a oricarei parti;
iv. Obtinerea, cu rea-credinta, de catre reclamantul caruia i s-a respins cererea a unor masuri asiguratorii
prin care pârâtul a fost pagubit;
v. Contestarea, cu rea-credinta, de catre autorul ei a scrierii sau semnaturii unui înscris ori a
autenticitatii unei înregistrari audio sau video;
vi. Nerespectarea de catre oricare dintre parti sau de catre alte persoane a masurilor luate de catre
instanta pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata; 7) Nerespectarea de catre orice
persoana a dispozitiilor privind desfasurarea normala a executarii silite;
vii. Refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, în situatiile
în care a acceptat, potrivit legii.
Atât amenda, cât si despagubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se va comunica
celui obligat, daca masura a fost luata în lipsa sa. Când fapta consta în formularea unei cereri cu rea-
credinta, amenda si despagubirea pot fi stabilite fie de instanta în fata careia cererea a fost formulata,
fie de catre instanta care a solutionat-o, atunci când acestea sunt diferite. Cel obligat la amenda sau
despagubire are posibilitatea ca împotriva încheierii, sa formuleze motivat cerere de reexaminare,
pentru a se reveni asupra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acesteia.
 190. Cererea de chemare in judecata. Notiune
Cererea de chemare in judecata este actul de procedura prin care partea interesata se adreseaza
instantei pentru a invoca aplicarea legii la un caz determinat, punand in miscare actiunea civila.
Asadar, cererea de chemare in judecata constituie actul de procedura prin care se declanseaza
procesul civil.

191. Cererea de chemare in judecata. Conditii de validitate

Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda:
1. Numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor, pentru persoane fizice, iar pentru pj,
denumirea si sediul lor, codul numeric personal sau dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de
identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul
persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda
ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt
cunoscute de reclamant.
Nu intereseaza atat domiciliul in sensul de locuinta principal, ci locul unde persoana poate fi gasita
pt a se I comunica actele de procedura. Domiciliul poate fi cel real sau unul ales. Pt ca alegerea
domiciliului sa produca efecte, este necesar ca partea sa indices si persoana insarcinata cu primirea
actelor de procedura la domiciliul ales. Alegerea de domiciliu poate fi facuta si la casuta postala.
2. Numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazukl reprezentarii prin
avocat,numele, prenumele acestuia si sediul profesional.
3. Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in
bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea
inscrisurilor corespunzatoare.
4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.
5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
6. Semnatura.
In anumite cazuri prevzaute de lege, este necesara indeplinirea unei proceduri prealabile sesizarii
instantei de judecata.
Cererea se depune in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, cu exceptia cazurilor
in care partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand se
depune un singur exemplar pentru comunicare si unul pentru instanta.

192. Nulitatea cererii de chemare in judecata

Nulitatea cererii de chemare in judecata pt lipsa unuia dintre elem sale, considerate de lege
esentiale, poate fi dispusa in cadrul procedurii regularizarii.
Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, recl I se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea
ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trb sa faca completarile sau modificarile
dispuse. Daca obl privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul
mentionat, prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
Lipsa semnaturii, precum si alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare in
judecata se pot acoperi de reclamant in tot cursul judecatii in fata primei instante.
In cazul in care cel care a formulat cererea nu a mentionat ca actioneaza in calitate de
mandatar, sanctiunea care intervine este respingerea cererii ca fiind formulate de o pers fara calitate
procesuala active. Daca insa s-a mentionat ca aceasta actioneaza in calitate de reprezentant, dar nu
se depune dovada acestei calitati, cererea va fi anulata.
Daca nu se indica in cererea de chemare in judecata dovezile pe care se spriijina fiecare capat
de cerere, sanctiunea care intervine dupa fixarea primului termen de judecata este decaderea.
 193. Cererea de chemare in judecata in forma electronica
Cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instantelor judecatoresti pot fi formulate si
prin inscris in forma electronica, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de
validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a
incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa.
In cazul in care cererea a fost comunicata, potrivit legii, prin fax sau prin posta electronica,
grefierul de sedinta este tinut sa intocmeasca din oficiu, copii de pe cerere, pe cheltuiala partii care
avea aceasta obligatie.

194. Sanctiunea lipsei datelor partii din cererea de chemare in judecata

Lipsa datelor partii din cerere se sanctioneaza cu nulitatea cererii de chemare in judecata.

195. Sanctiunea lipsei obiectului cererii de chemare in judecata

Lipsa obiectului in cerere se sanctioneaza conform NCPC cu nulitatea acesteia, vatamarea
fiind presupusa, insa nulitatea va interveni dupa urmarea procedurii de regularizare a cererii.

196. Sanctiunea lipsei motivarii din cererea de chemare in judecata

In cazul lipsei motivarii din cererea de chemare in judecata, legea prevede expres sanctinea
nulitatii.

197. Sanctiunea lipsei semnaturii din cererea de chemare in judecata

Lipsa semnaturii, precum si alta neregularitate in legatura cu semnarea cererii de chemare
in judecata se pot acoperi de reclamant in tot cursul judecatii in fata primei instante.

198. Sanctiunea lipsei mentiunii referitoare la probe din cererea de chemare in judecata
Nerespectarea acestei obligatii procesuale atrage decaderea din dreptul de a mai solicita
probe.

199. Sanctiunea lipsei datelor mandatarului din cererea de chemare in judecata

In cazul in care reprezentantul nu indica in cererea de chemare in judecata ca actioneaza in
aceasta calitate, se prezuma ca el actioneaza in nume propriu, sanctiunea fiind aceea ca el nu va mai
putea sa pretinda unterior, in instanta, ca are calitatea de reprezentant, iar cererea de chemare in
judecata se va respinge ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala active, deoarece recl
nu este titularul dr sub civ dedus judecatii.
In cazul in care cel care a formulat cererea nu a mentionat ca actioneaza in calitate de mandatar,
sanctiunea care intervine este respingerea cererii ca fiind formulate de o pers fara calitate procesuala
active. Daca insa s-a mentionat ca aceasta actioneaza in calitate de reprezentant, dar nu se depune
dovada acestei calitati, cererea va fi anulata.

200. Modificarea cererii de chemare in judecata

Reclamantul poate sa-si modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii,
numai pâna la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanta dispune amânarea
pricinii si comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formularii întâmpinarii, care, sub
sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel putin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetata
de reclamant la dosarul cauzei.
Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de sedinta declaratiile
verbale facute în instanta când:
- se îndreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
- reclamantul mareste sau micsoreaza cuantumul obiectului cererii;
- se solicita contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
- se înlocuieste o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când
cerereaîn constatare este admisibila.
Modificarea cererii de chemare în judecata peste termenul prevazut la alin. (1) poate avea loc
numai cu acordul expres al tuturor partilor.

201 Cazuri in care cererea nu se socoteste modificata

201. Efectele cererii de chemare in judecata. Enumerare

a) învesteste instanta judecatoreasca cu solutionarea cererii
b) determina cadrul procesual în care se va desfasura judecata.
c) stabileste instanta competenta sa solutioneze cererea, in cazul competentei teritoriale
alternative
d) punerea în întârziere a debitorului pârât
e) incetarea bunei-credinte a posesorului unui bun
f) posibilitatea continuariijudecatii anumitor cereri cu character strict personal
g)dreptul ce se urmareste a fi valorificat prin cererea de chemare in judecata devine litigious
h) intreruperea prescriptiei extinctive a dr la actiune

202. Intampinarea. Notiune si trasaturi

Intampinarea reprezinta actul de procedura prin care paratul se apara, in fapt si in drept, fata
de cererea de chemare in judecata.
Este obligatorie. Numai in cazurile prev de lege, intampinarea are character facultativ.

203. Intampinarea. Continut

Intampinarea va cuprinde:
a) Numele si prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau resedinta paratului ori,
pentru persoanele juridice denumirea si sediul, precum si, dupa caz, codul unic de inregistrare sau
codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in
registrul persoanelor juiridice si contul bancar, daca reclamantul nu le-a mentionat in cererea de
chemare in judecata;
b) Exceptiile procesuale pe care paratul le invoca fata de cererea reclamantului;
c) Raspunsul la toate pretentiile si motivele de fapt si de drept ale cererii;
d) Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere;
e) Semnatura.
Pe langa acestea, intampinarea trb sa cuprinda numarului dosarului acordat ca urmare a inregistrarii
cererii de chemare in judecata si indicarea instantei careia ii este judecata.

204. Sanctiunea nedepunerii intampinari

Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul
de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu
prevede altfel.

205. Cererea reconventionala. Notiune si efecte

Cererea reconventionala reprezinta actul procedural prin care paratul formuleaza propriile
pretentii impotriva reclamantului.
De aceasta data paratul nu mai raspunde doar la capetele de cerere ale reclamantului
impotriva sa, ci adopta o pozitie ofensiva, pretinzand si el ceva de la adversar.
 Cererea reconventionala ofera multiple avantaje atat paratului, cat si reclamantului, deoarece
prin acelasi proces se solutioneaza doua sau mai multe cereri, care in mod normal ar fi constituit
obiectul unor dosare separate, uneori supuse unor reguli de competenta teritoriala sau materiala
diferite, ceea ce ar atrage eforturi financiare si de alta natura mult mai importante.
Pe de alta parte, judecarea cererilor in acelasi cadru procesual atrage evitarea pronuntarii
unor hotarari judecatoresti contradictorii.
Pretentiile formulate prin cerere reconventionala pot sa se refere si la alte persoane decat
reclamantul, caz in care acestea pot fi chemate in judecata ca parati, dupa dispozitia paratului,
situatie in care vor avea aceasta calitate numai in raport cu paratul din cererea principala.
o Atunci când pârâtul tinde numai la respingerea cererii formulate de catre reclamant si are al
îndemâna aparari de fond care atrag o atare consecinta, nu este nevoie de depunerea unei cereri
reconventionale, fiind suficienta prezentarea punctului de vedere, respectiv pe calea întâmpinarii.
o Spre deosebire de întâmpinare, care are caracter obligatoriu, cererea reconventionala este
facultativa, pârâtul putând opta pentru judecarea separata a propriilor sale pretentii, daca acest aspect
îl avantajeaza.
o în consecinta, este necesar a se determina sfera de aplicare a cererii reconventionale, anume a
contura un anumitdomeniu în care se impune sau este posibila formularea unei atare cereri.
o Prin urmare, ori de câte ori pârâtul doreste nu numai respingerea pretentiilor reclamantului, ci
si sa obtina un rezultat concret care sa se materializeze în dispozitivul hotarârii, el va trebui sa
formuleze cerere reconventionala.

206. Cererea reconventionala. Domeniul de aplicare

Este admisibila formularea unei cereri reconventionale de catre partile din litigiul initial
indreptate impotriva intervenientului principal. Partile nu pot formula o cerere reconventionala
impotriva interventiei accesorii.
Nu este permis ca paratul sa introduca o cerere reconventionala direct in apel sau in recurs.
Numai in material divortului C proc civ permite paratului sa formuleze cerere reconventionala direct
in apel, in cazul in care motivele de divort s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor asupra fondului la
prima instanta si in timp ce judecata cererii principale se afla in apel.
In ceea ce priveste posibilitatea formularii unei cereri reconventionale in cursul rejudecarii dupa
casare, o astfel de cerere nu este admisibila in cazul casarii cu retinere spre rejudecare.. Cererea
reconventionala nu este admisibila nici in cazul casarii sau anularii cu trimitere spre rejudecare la
prima instanta, chiar si in ipoteza casarii totale cu trimitere.
In cazul rejudecarii fondului ca urmare a admiterii contestatiei in anulare, cererea
reconventionala ar putea fi admisa exclusive in acele situatii in care obiectul caii extraordinare de
atac l-a constituit o hotarare pronuntata in prima instanta, deci numai in cazul contestatiei in anulare
de dr comun, si doar atunci cand nelegala citare, care a constituit motivul de contestatie in anulare, l-
a privit pe parat.

207. Cererea reconventionala. Conditii si solutionare

Trebuie sa îndeplineasca toate cerintele legale de validitate pentru cererea de chemare în judecata.
Trb sa cuprinda elementele prev art 194, si sa se indice instanta de judecata careia aceasta I se
adreseaza. In cererea reconventionala trb sa se faca referire la cererea principal, deci este necesar sa
fie mentionat si nr dosarului in care ste depusa cererea incidental.
Pentru anumite elemente ale acesteia din urma,care se regasesc în cererea principala nu va
interveni nicio sanctiune daca lipsesc din cererea reconventionala,atâta vreme cât ele se pot
determina simplu din coroborarea celor doua cereri (ex. domiciliul partilor).
Este supusa comunicarii,in toate cazurile. Trb sa se respecte si cerintele referitoare la nr exemplare
necesar pt comunicare. Cererea reconventionala este supusa taxelor judiciare de timbre.
 Legea recunoaste dr de a formula cererea reconventionala doar paratului din cererea initiala.
Desi reclamantul din cererea initiala devine parat in cererea reconventionala, acesta nu poate formula
cerere reconvetionala la cererea reconvetionala a paratului initial.
Dupa primirea cererii,nimic nu l poate impiedica pe recl sa si modifice cererea de chemare in
judecata.
Este admisibila formularea unei cereri reconventionale de catre partile din litigiul initial
indreptate impotriva intervenientului principal. Partile nu pot formula o cerere reconventionala
impotriva interventiei accesorii.
Cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu întâmpinarea, iar daca
pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecata. O cerere
reconventionala depusa peste termen va fi respinsa ca tardiva.Aceasta este o norma de ordine
private, astfel incat daca partile se invoiesc, cererea incidental depusa tardiva putea fi solutionata
impreuna cu cererea principala.
Cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principal, insa atunci cand numai cererea
principal este in stare de a fi judecata, instanta poate dispune, prin incheiere, disjungerea si judecarea
separate a cererii reconventionale,care se va face tot de catre aceeasi instanta.
Disjungerea nu poate fi dispusa in cazurile anume prevazute de lege sau daca judecarea ambelor
cereri se impune pt solutionarea unitara a procesului. Disjungerea nu ar putea fi dispusa nici atunci
cand pretentiile celor doua parti decurg din acellasi titlu.
Cererea reconvetionala va trebui solutionata, chiar daca reclamantul a renuntat la judecata sau la
dr pretins sau cand cererea de chemare in judecata a fost respinsa ca prescrisa, anulata ori s-a
perimat. In cazul unei cererei reconventionale subsidiare, daca se respinge cererea de chemare in
judecata, atunci se va respinge si cererea reconventionala, ca lipsita de obiect sau interes.

208. Timbrarea cererilor. Reguli generale

În România justitia este gratuita, în sensul ca judecatorii nu sunt platiti de partile procesului, ci
de catre stat, fara a întelege aici ca achitarea unei taxe de timbru pentru promovarea unei cereri
presupune înfrângerea acestui principiu. In final, taxele de timbru se recupereaza de catre partea care
a câstigat de la partea care a pierdut procesul, numai în anumite împrejurari, determinate de
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, ajungându-se ca taxa de timbru stabilita sa puna
în discutie însusi dreptul la un tribunal.
In cazul in care cererea este supusa timbrarii, dovada achitarii taxei datorate se ataseaza
cererii. Taxele sunt stabilite de OUG nr 80/2013. Ele se stabilesc in mod diferentiat, dupa cum
obiectul cererii este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege.
Orice cerere formulata în fata justitiei trebuie sa fie timbrata pentru a se învesti în mod legal
instanta de judecata. Achitarea unei taxe judiciare de timbru se impune prealabil sesizarii instantei de
judecata, care va verifica, înainte de toate celelalte aspecte, îndeplinirea cerintei timbrarii.
Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului
Justitiei si Parchetului de pe lânga înalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de
timbru. Taxele judiciare de timbru sunt datorate de catre toate persoanele fizice si juridice, cererile
fiind scutite de la plata taxelor judiciare de timbru, în cazurile anume prevazute de lege. Ca atare,
regula o constituie timbrarea cererilor adresate justitiei, iar netimbrarea reprezinta exceptia, astfel ca
are nevoie de prevedere legala expresa.

209. Cereri scutite

Anumite cereri sunt scutite de taxa judiciara de timbru, în considerarea raporturilor juridice
implicate, a importantei acestora, a rolului vointei partilor în purtarea unor asemenea litigii sau a
calitatii speciale avute de titularul cererii.
De exemplu, sunt scutite de taxa de timbru:
 a.Actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, ordinare si extraordinare,
referitoarela:
- Stabilirea si plata pensiilor, precum si alte drepturi prevazute prin sistemele de asigurari sociale;
- Stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesionala si a alocatiei de sprijin, a
ajutorului social, a alocatiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilitati si a altor
forme de protectie sociala prevazute de lege;
- Valorificarea drepturilor Societatii Nationale de Cruce Rosie;
- Exercitarea drepturilor electorale;
- Cauzele penale, inclusiv despagubirile civile pentru prejudiciile materiale si morale decurgând din
acestea;
- Orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de
taxa judiciara de timbre
b.Actiunile si cererile, inclusiv caile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor,
Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul
Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor Publice, indiferent
de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea
procesuala a acestora, când au ca obiect venituri publice.

210. Timbrarea cererii de interventie si a cererii reconventionale

Cererea reconventionala, interventia principala si chemarea în garantie se taxeaza dupa
aceleasi reguli ca si cererea principala, dupa cum aceasta este sau nu evaluabila în bani.

211. Timbrarea cererii de apel

Pentru exercitarea apelului împotriva hotarârilor judecatoresti se datoreaza 50% din:
- Taxa datorata pentru cererea sau actiunea neevaluabila în bani, solutionata de prima instanta, dar nu
mai putin de 20 lei;
- Taxa datorata la suma contestata, în cazul cererilor si actiunilor evaluabile în bani, dar nu mai putin
de 20 lei.

212. Obligatia instantei privind timbrajul

Desi taxele se platesc anticipat, este posibil ca cererea de chemare în judecata sa fíe
netimbrata sau insuficient timbrata, caz în care instanta îi pune reclamantului în vedere obligatia de a
timbra cererea în cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei
judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii instantei.
Totodata instanta ii pune in vedere reclamantului posibilitatea de a formula, in conditiile
legii, cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbre, in t de 5 zile de la primirea
comunicarii, fara ca ac situatie sa se repercuteze asupra posibilitatii instantei de a anula cererea daca
lipsesc celelalte elemente. Comunicarea cerererii de chemare in judecata catre parat se poate face
numai dupa solutionarea cererii de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru.

213. Aplicarea sanctiunii pentru netimbrare

Netimbrarea sau timbrarea insuficienta atrage anularea cererii de chemare in judecata, in cond
legii.
Astfel, daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insufficient timbrata,
reclamantului ii se pune in vedere obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta si de
a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbre, in t de cel mult 10 zile de la primirea
comunicarii. Prin aceeasi communicare, instanta ii pune in vedere reclamantului posibilitatea de a
formula, in conditiile legii, cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbre, in t de
5 zile de la primirea comunicarii, fara ca ac situatie sa se repercuteze asupra posibilitatii instantei de
a anula cererea daca lipsesc celelalte elemente.
Neindeplinirea cerintei timbrarii cererii de chemare in judecata se poate complini in cadrul
procedurii regularizarii, iar nu pana la primul termen de judecata, iar in cazul in care recl nu face
dovada achitarii taxei jud de timbru in termenul indicat de instanta, ac va anula cererea.

214. Primul termen de judecata. Notiune si mod de stabilire

Primul termen de judecata marcheaza un moment extrem de important în procesul civil, deoarece,
în raport de acesta, sunt reglementate acte de procedura importante, care stabilesc limitele învestirii
instantei.
se determină dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:
a) părţile să fi fost legal citate;
b) ele să poată pune concluzii (de exemplu, părţile nu pot pune concluzii dacă sunt lipsite de apărare
sau dacă pârâtului nu i s-a comunicat copia de pe cererea de chemare în judecată).

(3) In termen de 3 zile de la data depunerii raspunsului la intampinare, judecatorul fixeaza prin
rezolutie primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand
citarea partilor.
(4) In cazul in care paratul nu a depus intampinare in termenul prevazut la alin. (1) sau, dupa caz,
reclamantul nu a comunicat raspuns la intampinare in termenul prevazut la alin. (2), la data expirarii
termenului corespunzator, judecatorul fixeaza prin rezolutie primul termen de judecata, care va fi de
cel mult 60 de zile de la data rezolutiei, dispunand citarea partilor.

215. Primul termen de judecata. Consecinte

La acest termen de judecata, legea permite efectuarea unor acte de procedura destinate a
intregi cadrul initial al procesului si de a suplini anumite lipsuri semnalate pana la aceasta data.
Neefectuarea acestor acte la primul termen de judecata atarage, de regula, sanctiunea decaderii din dr
de a le mai putea indeplini.
Pâna la primul termen la care reclamantul este legal citat se poate modifica cererea de chemare
în judecata. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comuncarea cererii modificate
paratului, in vederea formularii intampinarii, care, sub sanctiunea decaderii, va fi depusa cu cel mult
10 zile inaintea termenului fixat, urmand a fi cercetata de reclamant la dosarul cauzei.
Si dupa primul termen de judecata, daca toate partile sunt de accord, reclamantul poate sa isi
modifice cerera.Modificarea cererii poate avea loc numai in fata primei instante. Tot la primul
termen de judecata la care este legal citat, recl va putea propune probe noi.
In acele situatii de exceptie in care intampinarea nu este obligatorie, paratul va putea invoca, cel
tarziu la primul termen de judecata, nulitatile relative rezultand din neregularitati savarsite pana la
inceperea judecatii si va putea formula cererea pt introducerea unui tert in process. Paratul va putae
sa propuna probele de care intelege sa se foloseasca in dovedirea apararilor sale, sub sanctiunea
decaderii.

216. Cercetarea judecatoreasca si dezbaterea in fond a pricinii. Notiune

Cercetarea judecatoreasca reprezinta activitatea specifica desfasurata de instanta de judecata,
pentru stabilirea adevarului in cauza supusa judecatii, scop in care se administreaza si se verifica
toate probele existente la dosar in asa fel incat sa se ajunga la solutionarea legala si temeinica a
cauzei respective.
Dezbaterea in fond a pricnii reprezinta partea finala a judecatii in care partile au posibilitatea de a-
si expune, in sedinta publica, pretentiile si apararile lor, solicitand, fiecare, pronuntarea unei hotarari
favorabile.
 Este posibil ca intr-un process sa nu se ajunga la etapa dezbaterilor in fond, judecata finalizandu-
se chiar in etapa cercetarii procesului.

217. Incheierea de sedinta. Notiune

La fiecare termen de judecata al dosarului, se întocmeste câte o încheiere de sedinta, în care
sunt trecute toate actele de procedura care s-au efectuat la acel termen, pentru a se putea retine exact
cum s-a desfasurat procesul.
NCPC prevede ca încheierea se întocmeste pe baza notelor de sedinta, mentionate în caietul
grefierului iar. in completare, daca este cazul si pe baza înregistrarilor efectuate, înregistrarea
sedintei nu scuteste instanta de întocmirea încheierii, care trebuie cusuta la dosar. Neîntocmirea
încheierii la un termen de judecata atrage nulitatea hotarârii finale.

218. Incheierile de sedinta. Feluri

Incheierile se clasifica in:
-> preparatorii= acelea prin care instanta de judecata ia unele masuri in vederea cercetarii si
solutionarii cauzei, pregatind darea hotararii, fara insa a se anticipa solutia, deci necontinand niciun
indiciu in sensul orientarii probabile spre o solutie
-> interlocutorii=acelea prin care, fara a se hotari in totul asupra procesului, se solutioneaza
exceptiile procesuale, incidente procesuale ori alte chestiuni litigioase, prevazand totodata ca
instanta nu este legala de incheierile cu c preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii.

219. Exceptiile procesuale. Notiune

Exceptia procesuala este mijlocul prin care, în conditiile legii, partea interesata, procurorul
sau instanta invoca, fara sa puna în discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale privitoare la
compunerea completului sau constituirea instantei, competenta instantei ori la procedura de judecata
sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amânarea
judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

220. Exceptiile procesuale. Feluri

I.Dupa obiectul lor
a) exceptiile de fond – acelea care sunt in stransa legatura cu pretentia dedusa judecatii, mai exact,
cu exercitiul dreptului la actiune
b) Exceptiile de procedura - prin intermediul carora se invoca anumite neregularitati procedural

II. Dupa caracterul de ordine publica sau private

a) Exceptii absolute – cele care privesc incalcarea unor n j de ordine publica
pot fi invocate in orice stare a pricinii, de orice parte, de procurer sau de instanta din oficiu;
b) Exceptii relative – prin care se invoca incalcarea unor norme care ocrotesc cu precadere
interesele partilor
se pot ridica numai de partea interesata si numai cel tarziu la termenul urmator celui la care s-a
savarsit incalcarea normei respective, in etapa cercetarii procesului si inainte de a se pune
concluzii in fnd.

III. Dupa efectul lor

a) Exceptii dilatorii- cele care tind la intarzierea judecatii pe fond
b) Exceptii peremptorii- care tind la impiedicarea judecatii pe fond
221. Exceptiile procesuale. Invocare
Exceptiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanta în orice stare a procesului, daca
prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instantei de recurs numai daca, pentru
solutionare, nu este necesara administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi. In cazul anumitor
exceptii absolute, legea limiteaza posibilitatea invocarii lor pana la o anumita etapa procesuala.
Exceptiile relative pot fi invocate de partea care justifica un interes, cel mai târziu la primul
termen de judecata dupa savârsirea neregularitatii procedurale, în etapa cercetarii procesului si
înainte de a se pune concluzii în fond.
Neinvocarea exceptiilor relative in termenele prev de lege atrage sanctiunea decaderii din
dreptul de a le mai invoca.
Cu toate acestea, partile sunt obligate sa invoce toate mijloacele de aparare si toate exceptiile
procesuale de îndata ce le sunt cunoscute. În caz contrar, ele vor raspunde pentru pagubele pricinuite
partii adverse.

222. Exceptiile procesuale. Solutionare

Instanta se va pronunta mai întâi asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de
fond care fac inutila,în tot sau în parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea în fond a
cauzei.
Exceptiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai daca
pentru judecarea lor este necesar sa se administreze aceleasi dovezi ca si pentru finalizarea etapei
cercetarii procesului sau, dupa caz, pentru solutionarea fondului.
În cazul în care s-au invocat simultan mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de
solutionare în functie de efectele pe care acestea le produc. Astfel va solution cu prioritate exceptiile
procesuale care, in vaz de admitere, fac inutila cercetarea celorlalte.
Daca instanta nu se poate pronunta de îndata asupra exceptiei invocate, va amâna judecata si
va stabili un termenscurt în vederea solutionarii exceptiei.
Daca exceptia procesuala invocate este intemeiata, instanta o va admite, pronuntand,
dupa caz, o incheiere cu c interlocutoriu, atunci cand decide amanarea judecatii, respectiv o hotarare,
atunci cand se dezinvesteste de solutionarea litigiului pe fond. Daca exceptia procesuala este
neintemeiata, instanta o va respinge printr-o incheiere interlocutorie si va continua solutionarea
cauzei pe fond.
Încheierea prin care s-a respins exceptia, precum si cea prin care, dupa admiterea exceptiei,
instanta a ramas în continuare învestita pot fi atacate numai odata cu fondul, daca legea nu dispune
altfel.
Hotararea prin care s a admis exceptia procesuala are acelasi regim j ca si hot ce ar fi urmat sa se
pronunte pe fond, daca l nu prevede altfel.