CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA C.J.U.E.:

In prezent C.J.U.E. este alcatuita din 27 de judecatori (cate un reprezentant din
partea fiecarui stat membru), iar acest numar poate fi marit de catre Consiliu cu
unanimitatea voturilor la cererea Curtii.
Judecatorii sunt numiti pe baza acordului reciproc al guvernelor statelor
membre pentru o perioada de 6 ani (din 3 in 3 ani are loc o reimprospatare a
corpului de judecatori, fiind inlocuiti 13-14 dintre acestia).
Nu este necesar ca persoana aleasa sa fie, sau fi fost judecator in tara de
provenienta. Astfel:
o Judecatorii italieni si spanioli provin din randul profesorilor universitari;
o Judecatorii germani provin din randul profesorilor universitari,
functionarilor superiori ori politicienilor;
o Judecatorii francezi sunt de principiu judecatori nationali.
Conform Tratatului de la Lisabona functioneaza un comitet ce are ca
principala atributie emiterea unui aviz cu privire la adecvarea conditiilor cu
privire la exercitarea functiilor de judecatori respectiv avocat general, mai inainte
de luarea deciziei de numire de catre Guvernele statelor membre.
Acest comitet este alcatuit din 7 persoanalitati alese dintre fostii membrii ai
C.J.U.E., ai Tribunalului UE, dintre membrii instantelor nationale supreme, iar
un membru este propus de P.E.
Fiecarui judecator ii stau la dispozitie 3 referenti care sunt alesi de catre
judecatorul in cauza fiind angajati pe baza unui contract de munca pentru 6 ani.
Judecatorii cu cei 3 referenti si cu secretarii, formeaza cabinetul.
Pe toata perioada mandatului, judecatorii C.J.U.E. beneficiaza de imunitate
de jurisdictie si de inamovabilitate (pe durata mandatului neputand fi eliberati din
functie sau decazuti din drepturile lor la pensie decat cu acordul unanim al
Plenului).
Judecatorii aleg Presedintele Curtii din randul lor pentru o durata de 3 ani
(art. 253 T.F.U.E.). Astfel, din 3 in 3 ani are loc nu numai inlocuirea unei parti
dintre judecatori dar si a Presedintelui. Potrivit art. 8 din Codul de Procedura al
C.J.U.E., Presedintele este cel care conduce activitatea jurisdictionala si
administrativa a C.J.U.E.
 In virtutea acestei functii, Presedintele C.J.U.E. are urmatoarele atributii:
 Conduce procedura orala/ dezbaterile/ deliberarile plenului;
 Numeste pentru fiecare cauza judecatorul raportor (Presedintele C.J.U.E.
nu e niciodata judecator raportor).

AVOCATII GENERALI
In componenta C.J.U.E., pe langa judecatori intra si 8 avocati generali
(exista o singura situatie in care a functionat un al 9-lea avocat general, respectiv
intre 01.01.1995-06.10.2000).
Sase din avocatii generali sunt numiti de cele 4 state mari (Germania,
Franta, Spania, Italia), urmand ca restul sa fie numiti prin rotatie de celelalte state
mici. Sunt numiti pentru 6 ani iar potrivit art.252 din Tratatul de la Lisabona:
“Avocatul general are rolul de a prezenta in mod public, cu deplina impartialitate
si cu deplina independenta concluzii motivate cu privire la cauzele care necesita
interventia sa”. Altfel spus, avocatul general asista C.J.U.E. in activitatea acesteia
de asigurare a respectarii dreptului unional in interpretarea si aplicarea sa.
Avocatii generali dispun ca si judecatorii de 3 referenti si un secretariat.
In ceea ce priveste activitatea jurisdictionala a avocatului general, retinem:
 La fiecare sedinta de judecata participa un avocat general care, dupa
incheierea procedurii orale va depune concluzii finale scrise (conform
practicii judiciare, aceste concluzii sunt un fel de aprobare juridica, de aviz
pe probleme de drept formulate de un judecator solitar si se termina cu o
propunere de solutie adresata completului de judecata. Cu toate acestea,
avocatul general nu participa la deliberari si nu semneaza hotararile
judecatoresti. O specificitate a jurisdictiei U.E. consta in faptul ca la nivelul
Tribunalului si la nivelul Tribunalului Functiei Publice nu sunt angajati
avocati generali.
 COMPETENTA C.J.U.E.:
In concret, competenta este aptitudinea recunoscuta de un act normativ unei
instante judecatoresti de a judeca o anumita pricina, de a solutiona un anumit
litigiu.
C.J.U.E., Tribunalul (Tribunalul de Prima Instanta) si Tribunalul Functiei
Publice sunt singurele organe jurisdictionale unionale carora li se alatura
incepand cu 2020, Parchetul General European cu atributii in ceea ce priveste
instrumentarea cauzelor penale prin care se aduce atingere intereselor economice
ale Uniunii Europene ( ex. fraude cu fonduri europene) .
Privitor la competenta teritoriala a instantelor unionale, dreptul procesual
unional se aplica la nivelul celor 27 state membre dar si in spatiul aerian, apele
maritime interioare, in marea teritoriala, platoul continental si zonele de pescuit
ale statelor membre (zona de pescuit = 200 mile marine in Atlanticul de Nord si
Marea Nordului). Competentele celor 3 instante se rezuma la o competenta
absoluta, normele fiind obligatorii atat pentru parti cat si pentru instanta. Partile
nu pot pe cale conventionala sau intelegere sa deroge de la aceste reguli pentru a
stabili competenta altor instante.
In ceea ce priveste competenta personala a instantelor unionale, aceasta
este determinata de calitatea reclamantului. In concret, instantele unionale pot fi
sesizate de statele membre, institutiile unionale, de persoane juridice care isi au
sediul in spatiul unional, dar si de catre persoanele fizice, cetateni unionali, sau
cetateni extraunionali dar care au sedere legala in spatial UE.
In ce priveste CJUE, din punct de vedere al competentei material functionale
retinem ca judeca:
 In prima instanta (ca instanta de fond);
 In recurs (ca instanta de recurs);
 cai extraordonare de atac: revizuirea si contestatia in anulare
 COMPETENTELE JURISDICTIONALE MATERIALE ALE
C.J.U.E.:

 ACTIUNEA IN ANULARE – prin aceasta actiune reclamantul solicita

anularea unui act al unei institutii unionale, organ unional sau oficiu ori
agentie unionale;
 ACTIUNEA IN CONSTATAREA NEINDEPLINIRII
OBLIGATIILOR – permite C.J.U.E. sa controleze modul in care statele
membre respecta obligatiile ce le revin in temeiul dreptului unional.
 ACTIUNEA IN CONSTATAREA ABTINERII NEJUSTITIFCATE
DE A ACTIONA – permite Curtii sa controleze legalitatea inactiunii
institutiilor unionale (organ, oficiu, agentie unionala). Competenta de a
judeca actiunea este impartita intre C.J.U.E. si Tribunal iar actiunea poate
fi introdusa de un stat membru, o alta institutie unionala decat cea vizata,
ori de orice particular;
 ACTIUNEA PRELIMINARA – C.J.U.E. colaboreaza cu instantele
jurisdictionale din statele membre pentru a asigura o aplicare efectiva si
omogena a legislatiei unionale. In concret, instantele nationale pot si uneori
trebuie sa se adreseze C.J.U.E., solicitand instantei unionale sa clarifice un
aspect privind interpretarea dreptului unional ori dupa caz sa stabileasca
validitatea unui act normativ de drept derivat unional.
 ACTIUNEA DE ARBITRAJ – sunt implicate doar statele membre;
 C.J.U.E. are COMPETENTA DE A INVESTI CU TITLU
EXECUTORIU acele hotarari judecatoresti pronuntate de instantele
nationale prin care sunt urmarite silit bunuri apartinand U.E.;
 C.J.U.E. are COMPETENTE DE CONTROL – in cadrul procedurii de
sanctionare a statelor care incalca valorile fundamentale ale U.E..
 PROCEDURA OBISNUITA DE JUDECATA/PROCEDURA DE
DREPT COMUN/CLASICA IN FATA CURTII DE JUSTITIE A
UNIUNII EUROPENE

Conform art.20 din Statutul C.J.U.E., procedura de judecata comporta doua

faze: - FAZA SCRISA;
- FAZA ORALA.
Faza scrisa cuprinde comunicarea catre partile aflate in proces a cererilor
de chemare in judecata, a memoriilor (intampinari si cereri reconventionale),
eventual replicile memoriilor, precum si orice alte acte justificative ori copiile lor
certificate (materiale probatorii in instanta).
Faza orala: potrivit art.54 din Codul de Procedura al C.J.U.E., dupa
indeplinirea fazei scrise, Presedintele Curtii fizeza termen pentru deschiderea
procedurii orale.
Faza a 3-a a procesului o reprezinta DELIBERAREA si ADOPTAREA
hotararii.
Faza a 4-a reprezinta faza EXECUTARII deciziei adoptate.

PROCEDURA SCRISA/SCRIPTICA:
Potrivit Codului de procedura a C.J.U.E. partile unui proces dedus judecatii
la nivelul C.J.U.E. sunt:
 Statele membre (cele 27 de state membre);
 Institutiile U.E. – spre deosebire de statele membre care poseda capacitate
procesuala proprie institutiile unionale apar la categoria “celelalte parti”;
 Persoanele fizice si persoanele juridice (intra tot la categoria “celelalte
parti”).
In procedura contencioasa specifica C.J.U.E., reprezentarea partilor este
obligatorie. Altfel spus, intr-un proces partile nu se pot apara singure ci dupa caz
prin intermediul unui avocat, respectiv a unui agent (in cazul statelor membre ori
in cazul institutiilor unionale).
In cazul avocatului, acesta nu trebuie sa aiba o acreditare speciala din partea
C.J.U.E., ci trebuie sa demonstreze ca provine dintr-un barou din statele membre.
Acest lucru se face odata cu inregistrarea cererii de chemare in judecata (conform
art.19 alin.7/Statutul C.J.U.E., pot pleda ca avocati in fata C.J.U.E. si profesorii
universitari care sunt cetateni ai statelor membre si carora legislatia nationala le
recunoaste dreptul de a pleda in fata instantelor nationale).
In cazul Romaniei, ca stat membru U.E., functia de reprezentant al tarii la
nivelul C.J.U.E., atat in procedurile contencioase cat si necontencioaseTrimiterea
preliminara) revine agentului guvernamental, agent cu rang de subsecretar de stat,
numit si eliberat din functie prin decizia primului ministru, la propunerea
ministrului de externe.

CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA FORMULATA DE

RECLAMANT
Toate actiunile directe se introduc la C.J.U.E. de catre reclamant prin
intermediul avocatului său, care inainteaza grefei actiunea formulata, sub forma
unui inscris denumit cerere de chemare in judecata (cererea de chemare in
judecata reprezinta actul de investire -sesizare- al instantei).
Potrivit art.37-38 din Codul de procedura al CJUE cererea de chemare in
judecata trebuie sa cuprinda:
 Numele si domiciliul reclamantului (denumirea ori sediul pentru
persoanele juridice);
 Elemente de identificare in ceea ce priveste paratul;
 Obiectul litigiului;
 Scurta expunere a motivelor;
 Aratarea (indicarea) mijloacelor de proba;
 Aratarea elementelor ce vizeaza data si semnatura cererii de chemare in
judecata.
In cauzele judecate de CJUE, incepand cu octombrie 2011 functioneaza
aplicatia informatica E-CURIA care permite depunerea si comunicarea actelor
procedurale pe cale electronica.
Aceasta aplicatie se intemeiaza pe un mecanism de autentificare
electronica care combina un numar de utilizator si o parola care raspund cerintelor
de autenticitate, integritate si confidentialitate ale documentului. Astfel, actele de
procedura cat si hotararile si ordonantele sunt comunicate prin e-curia.
Cererea de chemare in judecata se depune in original si in atatea copii cati
parati sunt (exemplare autentificate). Pentru CJUE se depun 5 copii.
Cererea de chemare in judecata se trimite la sediul CJUE (daca nu se
recurge la sistemul e-curia), fiind inregistrata in registrul Grefei unde primeste un
numar curent si un numar de an.(cerereile se pot depune si in zilele nelucratoare
pe portalul CJUE care asigura permanenta).
Despre fiecare cerere de chemare in judecata se va face o informare care
va fi publicata in JOUE iar cei interesati pot consulta registrul de informari.
In ceea ce priveste cererea de chemare in judecata, aceasta trebuie sa
cuprinda 3 elemente principale:
 Solicitarea in concret a reclamantului (pretentiile lui);
 Obiectul cererii (scopul actiunii);
 Motivele actiunii (constand in totalitatea afirmatiilor de fapt si a punctelor
de vedere juridice prezentate de reclamant in sprijinul cererii sale. Se mai
numesc si argumente de fapt si de drept).

INTAMPINAREA PARATULUI
Asa cum am mai mentionat, procedura scrisa cuprinde depunerea cererii de
chemare in judecata de catre reclamant,respectiv inaintarea intampinarii,(
procedura unionala denumeste acest act procedural ca memoriu) de catre parat.
Potrivit art.39 din Codul de procedura al CJUE , cererea de chemare in
judecata trebuie sa fie comunicata paratului pentru ca acesta sa-si pregateasca
apararea, astfel ca in termen de 30 de zile de la comunicarea cererei de chemare
in judecata paratul prezinta o intampinare (memoriu de aparare) care va cuprinde:
 Numele si domiciliul paratului;
 Argumentele invocate in fapt si in drept;
 Materialul probator propus spre administrare;
 Concluziile acestuia (termenul de 1 luna poate fi prorogat de Presedintele
CJUE la cererea motivata a paratului).
Intampinarea reprezinta posibilitatea paratului de a se apara, parat care pe
aceasta cale “contrazice” expunerile din cererea de chemare in judecata. Paratul
este liber sa aduca toate argumentele impotriva admisibilitatii cererii de chemare
in judecata.
Cererea de chemare in judecata si intampinarea pot fi completate printr-o
replica a reclamantului respectiv printr-o contrareplica a paratului.
Cele doua posibilitati de atac si aparare sunt facultative iar daca
reclamantul renunta la replica, se stinge posibilitatea paratului la contra replica.
 INTERVENIENTII IN PROCES CEREREA DE INTERVENTIE
Litigiile judecate la nivelul C.J.U.E., prin problema de fond ce urmeaza a
fi solutionata pot avea efecte si asupra altor persoane care nu participa la proces,
dar carora, de exemplu, li se aplica norma juridica atacata. Astfel, aceste persoane
numite terti intervenienti au interesul de a interveni in proces pentru
recunoasterea propriului drept.
Institutia intervenientului este reglementata in art.93 din Regulamentul de
procedura al Curtii, respectiv art. 40 din Statutul C.J.U.E.
In concret, in actiunile directe, statele membre si institutiile unionale pot
participa in litigii judecate de C.J.U.E., fara exceptie si fara sa fie nevoie sa
indeplineasca anumite conditii, beneficiind astfel de pozitia de intervenient
privilegiat.
In cazul persoanelor fizice si juridice acestea trebuie sa dovedeasca un
interes atunci cand solicita interventia intr-un litigiu judecat intre statele membre,
state membre si institutiile unionale sau intre institutiile unionale.
Interesul justificat trebuie sa priveasca in mod concret solutia finala,
nefiind suficienta justificarea unui interes orientat spre aprobarea unei anumite
conceptii juridice.
In cazul actiunii preliminare interventia este imposibila datorita
caracterului necontencios al procedurii. Cu toate acestea, potrivit art.23/Statutul
C.J.U.E., intervenientii din procesul de fond, judecat in fata instantei nationale,
devin participanti in procesul de fond la C.J.U.E.
Cei care doresc sa intervina intr-un proces unional (intervenienti) trebuie
sa depuna o cerere de interventie care sa cuprinda:
 Indicarea cauzei;
 Indicarea partilor litigante;
 Indicarea numelui si domiciliului intervenientului;
 Concluziile in sustinerea carora intervenientul solicita sa intervina, cu
expunerea circumstantelor care demonstreaza dreptul de a interveni.
Cererea de interventie trebuie depusa intr-un termen maxim de 6 saptamani
dupa publicarea informatiilor privind cererea de chemare in judecata in JOUE.
 Acest termen are diferite obiective:
 Partile trebuie ca in 6 saptamani sa stie cu cine se vor judeca pentru a-si
formula o protectie fata de solicitarile acestora;
 intervenientului i se aplica regulile generale de reprezentare obligatorie;
 cererea de interventie trebuie comunicata partilor, acestea putand
formula observatii scrise iar dupa ascultarea avocatului general
completul de judecata va decide asupra admisibilitatii acestora printr-o
incheiere.

DESFASURAREA PROCEDURII SCRISE

Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, Presedintele CJUE
numeste pentru fiecare cauza un judecator raportor (art.9 alin.2/Codul de
procedura al Curtii).
Prin desemnarea judecatorului raportor, Presedintele CJUE practic,
desemneaza completul de judecata, deoarece fiecare judecator face parte dintr-un
complet si in consecinta nu poate fi raportor un judecator dintr-un alt complet.
Activitatea concreta a judecatorului raportor incepe practic dupa epuizarea
etapei de depunerea a actelor de catre parti si participant la proces, atunci cand
intocmeste un raport prealabil pentru informarea celorlalti judecatori din complet
cu privire la starea de fapt ce rezulta din documentele depuse de parti.
Raportul prealabil este un document secret si contine aprecieri ale
judecatorului raportor cu privire la:
 administrarea de noi probe;
 dificultatea cauzei.
Acest raport va fi prezentat in sedinta generala in prezenta celorlalti
judecatori ai completului si in prezenta avocatului general. In cadrul acestei
intalniri se va decide incadrarea cauzei intr-un tip de actiune.
Dupa aceasta sedinta, judecatorul raportor:
 va intocmi un nou raport de sedinta in cazul in care urmeaza procedura
orala;
 va intocmi un raport al judecatorului raportor in acele cazuri in care
nu se organizeaza procedura orala.
 Continutul acestor doua rapoarte este practic identic desi denumirea lor
difera si nu au un caracter secret. Ele sunt aduse la cunostinta partilor de principiu
cu 3 saptamani inainte de desfasurarea sedintei si asigura partilor posibilitatea de
a lua la cunostinta pozitia partii adverse din perspectiva instantei.
Judecatorul raportor va insoti cauza ( va face parte din completul de
judecata) pe tot parcursul solutionarii ei.