1.

Elaborarea Standardelor Internationale de Contabilitate si impactul asupra situatiilor financiare

Standardele de contabilitate sunt elaborate folosind un cadru acceptabil si coerent de principii
fundamentale, principii ce pot fi identificate in manuscrisul “Cadrul general pentru intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare, publicat de catre Comitetul pentru Standarde Internationale de
Contabilitate in anul 1989
Cadrul general trateaza obiectivele, caracteristicile calitative, structurile (recunoasterea structurilor si
evaluarea acestora) si nu in ultimul rand trateaza conceptele de capital si de mentinere a capitalului.
Obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara (bilant),
performantele (contul de profit si pierdere) si modificarile pozitiei financiare (situatia fluxurilor de
numerar) ale unei entitati; aceste informatii sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor
economice.
Conceptele de baza ale situatiilor financiare sunt urmatoarele:
1. Contabilitatea de angajamente. Efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
cand tranzactiile si evenimentele se produc (nu cand apar fluxurile de numerar). Ele sunt apoi
inregistrate si raportate in situatiile financiare ale perioadelor eferente.
2. Continuitatea activitatii. Se presupune ca o intreprindere isi va continua activitatea si in viitorul
previzibil.
Caracteristicile calitative sunt atributele care determina utilitatea informatiei oferite de situatiile
financiare pentru utilizatori:
1. Relevanta. Informatile relevante influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-I pe
acestea sa evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor
anterioare. Relevanta informatiei este afectata de natura sa si de pragul de semnificatie.
2. Credibilitatea. Informatia credibila nu contine erori semnificative sin u este partinitoare, iar
utilizatorii au incredere ca prezinta cu fidelitate ceea ce se presupune ca ar trebui sa reprezinte sau ceea
ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte. Urmatori factori contribuie la credibilitate:
-reprezentarea fidela
-prevalenta economicului asupra juridicului
-neutralitate
-prudenta
-integralitate.
3. Comparabilitatea. Informatia trebuie sa fie prezentata intr-o maniera consecventa de-a lungul
timpului si intre entitati pentru a permite utilizatorilor efectuarea de comparatii semnificative.
4. Inteligibilitatea. Informatia trebuie sa fie usor inteleasa de utilizatorii care dispun de cunostinte
suficiente privind desfasurarea afacerilor si a activitatilor economice, de notiuni de contabilitate si au
dorinta de a studia informatiile prezentate cu diligentele cuvenite.
Furnizarea de informatii relevante si credibile este limitata de urmatoarele prezumtii:
Oportunitatea. O intarziere exagerata in raportare poate duce la o pierdere a relevantei, dar poate creste
credibilitatea.
Raportul cost-beneficiu. Beneficiile de pe urma informatiei ar trebui sa depaseasca costul furnizarii
acesteia.
Echilibrarea caracteristicilor calitative. Pentru a indeplini obiectivele situatiilor financiare si pentru a le
face adecvate unui anumit mediu, furnizorii de informatii trebuie sa realizeze un echilibru
corespunzator intre caracteristicile calitative.
Aplicarea principalelor caracteristici calitative si a standardelor de contabilitate adecvate pot avea drept
rezultat situatii financiare care ofera o prezentare fidela atinsa prin furnizarea de informatii utile,si
complete ce garanteaza transparenta.
2. Importanta aplicarii Standardelor Internationale de Contabilitate
Aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate este foarte importanta deoarece asigura
comparabilitatea indicatorilor economici de la noi cu cei din afara. In plus, noile criterii dau
certitudinea ca datele contabile sunt reale, ceea ce va insemna ca nu se vor mai putea face anumite
artificii contabile sau, mai corect spus, daca se vor mai face asemenea artificii vor fi foarte usor de
detectat, mai ales ca firmele vor fi obligate sa angajeze cu contract un auditor extern.

1
Situatiile financiare la nivelul unei entitati economice trebuie sa reflecte imaginea fidela a acesteia in
conformitate cu premisele aplicarii corecte a acestor Standarde Internationale de contabilitate. In tara
noastra toate entitatiile economice precum si institutiile de credit sunt obligate sa-si desfasoare
activitatea financiar-contabila in interdependenta cu reglementarile impuse de standardizarea
internatinala.

IFRS 1 Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

IFRS 2 Plată pe bază de acțiuni
IFRS 3 Combinări de întreprinderi
IFRS 4 Contracte de asigurare
IFRS 5 Active imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte
IFRS 6 Explorarea și evaluarea resurselor minerale
IFRS 7 Instrumente financiare: informații de furnizat
IFRS 8 Segmente operaționale
IAS 1: Prezentarea situațiilor financiare
IAS 2: Stocuri
IAS 7: Situația fluxurilor de trezorerie
IAS 8: Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori
IAS 10: Evenimente ulterioare perioadei de raportare
IAS 11: Contracte de construcții
IAS 12: Impozitul pe profit
IAS 16: Imobilizări corporale
IAS 17: Contracte de leasing
IAS 18: Venituri
IAS 19: Beneficiile angajaților
IAS 20: Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de
asistentă guvernamentală
IAS 21: Efectele variației cursurilor de schimb valutar
IAS 23: Costurile îndatorării
IAS 24: Prezentarea informațiilor privind părțile afiliate
IAS 26: Contabilizarea și raportarea planurilor de pensii
IAS 27: Situații financiare consolidate și individuale
IAS 28: Investiții în entitățile asociate
IAS 29: Raportarea financiară în economiile hiperinflationiste
IAS 31: Interese în asocierile în participație
IAS 32: Instrumente financiare: prezentare
IAS 33: Rezultatul pe acțiune
IAS 34: Raportarea financiară interimara
IAS 36: Deprecierea activelor
IAS 37: Provizioane, datorii contingente și active contingente
IAS 38: Imobilizări necorporale
IAS 39: Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
IAS 40: Investiții imobiliare
IAS 41: Agricultura

Cap. 5 Analiza performanţelor întrep. pe baza rentabilităţii

Abordări conceptuale

2
 Obiectivul principal al situaţiilor financiare constă în furnizarea de informaţii cu privire la
performanţele, poziţia financiară şi modificarea poziţiei financiare, principalilor utilizatori pentru
luarea deciziilor economice.
Informaţiile principale cu privire la performanţă sunt furnizate de contul de profit şi
pierdere, de celelalte situaţiile financiare, precum şi de contabilitatea de gestiune.
Informaţiile cu privire la poziţia financiară sunt furnizate de bilanţul contabil şi notele
explicative.
Informaţiile cu privire la modificarea poziţiei financiare sunt furnizate în principal de
situaţia fluxurilor de numerar.
Performanţele firmei pot fi măsurate cu ajutorul indicatorilor, cum ar fi:
- profitul şi ratele de rentabilitate
- cifra de afaceri
- indicatori de creare de valoare, etc.
Indicatorii de performanţă diferă în funcţie de categoriile de utilizatori ai informaţiilor
financiare. Unii indicatori sunt importanţi pt:
- acţionari – rata rentabilităţii financiare
- ???? – rata lichidităţii, rata solvabilităţii
- manageri – masa profitului, perioada de colectare a creanţelor, ponderea salariilor
Cota de piaţă – vânzări şi vânzări în %cota de piaţă

Indicatori de rentabilitate
Rentabilitate – capacitatea unei firme de a obţine profit (venituri >cheltuieli)
- sintetizează eficienţa cu care sunt folosite resursele umane, materiale, financiare
ale firmei
- poate fi măsurată cu ajutorul a 2 categorii de indicatori:
a) indicatori în mărime absolută ( indicatori de rezultat - profit sau
pierdere)
 rezultatul aferent CA
 rezultatul exploatării
 rezultatul financiar
b) indicatori în mărime relativă – ratele de rentabilitate (comercială,
economică, financiară)
De ce e necesar: masa profitului poate să crească, dar unele rate ale profitului pot să scadă; numai
profit e perfect, dar luând în calcul ratele rentabilităţii, dacă ele sunt în scădere  profitul nu a
fost eficient.

Analiza structurală a rezultatelor

- are ca scop stabilirea contribuţiei fiecărui tip de rezultat
la modificarea rezultatului brut şi, în final, a rezultatului exerciţiului (profit net sau
pierdere).
- se poate realiza în 2 moduri şi anume:
1) după natura veniturilor şi cheltuielilor
 abordarea obiectivă
 se foloseşte în România – explicaţia: contul de profit şi pierdere e construit
având în vedere această grupare a cheltuielilor (exploatare, financiare,
extraordinare)
2) dupa funcţiile întrep. (destinaţia cheltuielilor)
 abordare subiectivă

2.1. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor şi cheltuielilor

3
Analiza structurală a rezultatului exerciţiului (profit net sau pierdere) poate fi realizată având în
vedere următoarea schemă:
Venituri
exploatare
Rezultatul
exploatării -
Cheltuieli
exploatare
Rezultatul
curent +
Venituri
financiare
Rezultatul
Rezultatul financiar -
brut + Cheltuieli
financiare

Venituri
Rezultatul extraordinare
Rezultatul
exerciţiului - extraordinar -
Cheltuieli
extraordinare

Impozit
pe profit

Influenţa fiecărui element asupra modificării rezultatului exerciţiului se determină aplicând

metoda balanţieră. Se face soldul elementului şi se ţine seama de semn.
OBS:
Se poate să avem rezultatul exerciţiului cu minus şi totuşi să avem impozit pe profit.
A nu se confunda rezultatul fiscal cu rezultatul exerciţiului.
Rezultatul fiscal = rezultatul brut + elemente nedeductibile fiscal – elemente deductibile fiscal
Dacă elemente nedeductibile fiscal  elemente deductibile fiscal şi
elemente nedeductibile fiscal  rezultatul brut (pierdere)
atunci se datorează impozit pe profit deşi rezultatul exerciţiului e cu “-“.
Altă soluţie pentru analiza structurală a rezultatului după natura veniturilor şi cheltuielilor
e reprezentată de soldurile intermediare de gestiune, sursa informaţiilor fiind contul de profit şi
pierdere.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

4
Nr.crt. Indicatori Simbol N-1 N %
1 Vânzări de mărfuri Camf #####
2 Costul mărfurilor vândute #####
3 MARJA COMERCIALĂ (1-2) MC 0 0 #####
4 Producţia vândută #####
5 Variaţia producţiei stocate #####
6 Producţia imobilizată #####
7 PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI (4+5+6) Qe 0 0 #####
8 Consumuri de la terţi #####
9 VALOAREA ADĂUGATĂ (3+7-8) Qa 0 0 #####
10 Subvenţii pentru exploatare #####
11 Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate #####
12 Cheltuieli cu personalul #####
13 EXCEDENT (DEFICIT) BRUT DIN EXPLOATARE (9-10-11-12) EBE 0 0 #####
14 Alte venituri din exploatare #####
15 Alte cheltuieli din exploatare #####
16 Ajustări privind imobilizările corporale şi necorporale #####
17 Ajustări privind activele circulante #####
18 Ajustări privind provizionele pentru riscuri şi cheltuieli #####
19 REZULTATUL EXPLOATĂRII (13+14-15-16-17-18) Rexpl 0 0 #####
20 Venituri financiare #####
21 Cheltuieli financiare #####
22 REZULTATUL CURENT (19+20-21) Rcrt 0 0 #####
23 Venituri extraordinare #####
24 Cheltuieli extraordinare #####
25 REZULTATUL EXTRAORDINAR (23-24) Rextra 0 0 #####
26 REZULTATUL BRUT (22+25) Rbrut 0 0 #####
27 Impozit pe profit #####
28 REZULTATUL EXERCIŢIULUI (26-27) RE 0 0 #####
NOTĂ: la rândurile 16, 17 şi 18 valoarea înscrisă e diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile
privind provizioanele şi deprecierile
 rd.16 cheltuieli cu amortizare + provizioane – venituri din reluări de provizioane
 rd 17 cheltuieli cu provizioane - venituri din reluări de provizioane
 rd 18 cheltuieli cu provizioane - venituri din reluări de provizioane
Pentru analiza soldurilor intermediare de gestiune, pe lângă comparaţiile bazate pe indici,
se mai recomandă şi folosirea ratelor financiare care pot fi construite pe baza tabloului soldurilor
intermediare de gestiune şi a contului de profit şi pierdere.
Prezintă importanţă următoarele rate:
a) rata marjei comerciale (echivalentul cotei medii de adaos comercial, iar marja comercială e
echivalentul sumei de adaos comercial)
MC ( RMC CA mf )
RMC  100 MC 
CAmf 100
b) rata valorii adăugate – reflectă ponderea valorii adăugate în volumul total de activitate
industrială şi de comerţ
Qa RQa (Qa  MC )
RQa  100 Qa 
Qe  MC 100
c) rata excedentului brut din exploatare – reflectă fluxul potenţial de lichidităţi degajat de
exploatare în cadrul volumul total de activitate industrială şi de comerţ
(lichidităţi la 100 u.m. de activitate)

EBE R EBE (Qe  MC )

R EBE  100 EBE 
Qe  MC 100
d) ponderea excedentului brut din exploatare în valoarea adăugată – cât din valoarea
adăugată reprezintă fluxul de lichidităţi;

5
 evoluţia acestei rate depinde, în principal, de modificarea cheltuielilor cu personalul
şi a cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
EBE g Qa
g EBE  100 EBE  EBE
Qa 100
e) rata marjei brute din exploatare – reflectă rentabilitatea comercială brută a firmei 100
lei vânzări care e fluxul potenţial de lichidităţi, fluxurile viitoare
EBE RmbeCA
Rmbe  100 EBE 
CA 100
f) ponderea cheltuielilor financiare cu dobânzi în excedentul brut din exploatare – reflectă
cota procentuală din excedentul brut din exploatare care e necesară acoperirii
cheltuielilor cu dobânzile; o pondere
 50% denotă un risc financiar semnificativ, iar resursele care pot fi alocate pentru
reînnoirea potenţialului tehnic, cel puţin la nivelul amortizării, şi remunerarea
acţionarilor se reduce f.f.mult
Chd g EBE
g Chd  100 Chd  Chd
EBE 100
g) ponderea amortizării în excedentul brut din exploatare – cât din excedentul brut din
exploatare se alocă pentru acoperirea
Cham g EBE
g am  100 Cham  am
EBE 100
h) ponderea cheltuielilor cu provizioanele în excedentul brut din exploatare - cât din
excedentul brut din exploatare se alocă pentru acoperireaa
Ch proviz g proviz EBE
g proviz  100 Ch proviz 
EBE 100
i) rata rentabilităţii veniturilor din exploatare – care e rezultatul la 100 u.m. venituri din
exploatare
Re xpl RV exp l V exp l
RV exp l  100 Re xpl 
V exp l 100
j) rata rentabilităţii veniturilor curente – care e rezultatul la 100 u.m. venituri curente
(ordinare)
Rcrt R Vcrt
RVcrt  100 Rcrt  Vcrt
Vcrt 100
k) rata marjei comerciale faţă de costul mărfurilor vândute
MC MC  ( RMC  C mf ) / 100
RMC   100
Cmf
l) raportul dintre rezultatul din exploatare şi excedentul brut din exploatare
Re xpl
  100
EBE

m) ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea adăugată

g Chpers
Chpers  100
Qa

n) ponderea cheltuielilor cu personalul în valoarea total activ

g Chpers
Chpers  100
MC  Qe

Dintre SIG unele sunt de natura unor rezultate economice, de exemplu: MC, Qe, Qa, EBE, iar
restul sunt de natura rentabilităţii (profit sau pierdere)