Nervul Hipoglos (XII)

Este un nerv exclusiv motor. Originea reala a fibrelor motorii este situat in
nucleul motor din bulb, situat imediat sub planseul fosei Lambdoide. Originea
aparenta este pe fata ant. a bulbului, la niv. Santului preolivar, prin 10-15 filete
supraetajate.

Traiect si rapoarte. De la O.A. nervul strabate fosa craniana post. si se

angajeaza prin canalul hipoglosului situate ant. de condilii occipitalului. Iese din
craniu si ajunge sub baza acestuia, fiind situate in spatiul retrostilian, fiind aplicat
pe mm. prevertebrali si in contact cu peretele post al faringelui. Are rapoarte
importante cu elementele ce formeaza pachetul vasculonervos al gatului: este
situate medial de vena jugulara interna si lateral de artera carotida interna si n. vag.
! Pachetul vasculonervos al gatului este format din carotida interna, nervul vag si
vena jugulara interna. ! Coboara in trigonul carotidic, de aici coboara in regiunea
suprahioidiana ajungand pe fata lat a limbii si apoi in regiunea sublinguala, unde se
termina distribuindu-se m. limbii.

Ramuri colaterale.

1. Meningeale, le da in canalul hipoglosului, inervand meningele de la acest

nivel.

2. Radacina superioara a ansei cervical, este formata din filete nervoase

provenite din primele 2-3 perechi ale nn. Spinali cervical care se alatura
hipoglosului la baza craniului. Coboara impreuna cu n. Hipoglos ajungand in teaca
carotica unde se anastomozeaza cu radacina inferioara a ansei cervicale care
provine din plexul cervical.

3. Ramul pentru muschiul tirohiodian . Ramuri muscular pentru mm.

genioglos, hioglos si geniohioidian.

Ramuri terminale. Ramurile terminale ale celor doi nervi hipoglosi ( stang
si drept) se anastomozeaza intre ele in dreptul V-ului lingual, patrund in grosimea
limbii, formand plexul lingual care inerveaza: m. genioglos, hioglos, stiloglos,
palatoglos, longitudinali superiori si inferiori ai limbii, transvers si o portiune din
m. constrictor superior al faringelui.
Glandele salivare

Sunt glande exocrine si se impart in doua grupe: 1. Glande salivare

mici si 2. Glande salivare mari.

1. Glandele salivare mici se gasesc in grosimea mucoasei cavitatii bucale si

se impart in glande palatine, labiale, jugale si lingual.
2. Glandele salivare mari sunt 3 perechi dispuse in jurul marginii inferioare
a mandibulei. Dinspre posterior spre anterior sunt: a. Parotide, b.
Submandibulare si c. Sublinguale.

Glanda parotida.

Este cea mai mare, are aprox. 25 g si este situata in loja osteofibroasa
parotidiana, delimitate ant de ramul ascendant al mandibulei, post de apofizele
mastoida si stiloida si muschii lor iar sup de conductul auditiv extern. Prezinta 2
prelungiri : maseterina, anterioara si superficial muschiului maseter si faringiana,
care ajunge pana in apropierea peretilor laterali ai faringelui. In interiorul ei se
gasesc elemente vasculonervoase foarte importante: artera carotida externa care se
termina dand artera temporala superficial si artera maxilara interna. Se formeaza
vena jugulara externa din principalii sai afluenti, vena temporal superficial si
maxilara interna. Plexul parotidian al facialului imparte carotida intr-un lob
superficial si unul profund. Canalul secretor (ductul lui Stenon) se desprinde de pe
marginea anterioara a glandei, traverseaza fata superficial a m. maseter,
perforeaza m. buccinator si se deschide in vestibulul bucal, in dreptul canalului
celui d-al II-lea molar superior. Vascularizatie asigurata de ramuri din artera
carotida externa si din artera auriculara posterioara. Venele se varsa in vena
jugulara interna iar limfaticele dreneaza in nodulii limfatici parotidieni. Inervatia
provine din nucleul salivator inferior din bulb, de unde pleaca fibre vegetative
preganglionare mielinizate care merg pe traseul nervului glosofaringian si a
ramurilor acestuia pana la ganglionul otic de pe traseul nervului mandibular.
Fibrele postganglionare amielinice iau calea nervului auriculotemporal (ram din
mandibular) si inerveaza motor secretor parotida.
 Glanda submandibulara

Este situata in loja osteofibroasa submandibulara dispusa la nivelul peretelui

lateral al regiunii suprahioidiene. Este in raport cu fata posterioara a corpului
mandibulei, la nivelul fosetei subamdibulare, situate inferior de mm.
milohioidieni. De pe fata profunda a glandei pleaca o prelungire care merge pe
fata profunda a m. milohioidian, ajungand pana in extremitatea posterioara a
glandei sublinguala. Canalul excretor (canalul lui Warton) pleaca de pe fata
profunda a glandei, intra in loja sublinguala si ajunge la nivelul fraului limbii,
deschizandu-se de o parte si de alta a acestuia prin orificiul ostium ombilicalae.
Vascularizatia este asigurata de ramuri din artera faciala (situate pe fata medial a
glandei, sapandu-si un canal, chiar tunel) si submentoniera. Venele se varsa in
vena faciala iar limfaticele se varsa in nodulii limfatici submandibulari si de aici
in nodulii jugulari interni. Inervatia este asigurata de fibre vegetative
parasimpatice preganglionare care pleaca din nucleul salivator superior in punte.
Acestea iau calea nervului intermediar, apoi a nervului coarda timpanului si apoi
ajung, prin anastomoza cu nervul lingual al mandibularului, la ganglionii
submandibulari de pe traiectul acestuia. Fibrele postganglionare inerveaza motor
secretor glanda.

Glanda sublinguala

Cea mai mica, situata in loja osteomusculara sublinguala, in planseul

cavitatii bucale. Este in raport cu fata posterioara a corpului mandibulei, in dreptul
fosetei sublinguale si deasupra m. milohiodian. Este formata dintr-o aglomerare de
glande salivare mici, motiv pentru care prezinta 15 pana la 30 de canale excretorii.
Canalul principal este (Canalul lui Rivinius/ Bartholin) care merge impreuna cu
canalul lui Warton si se deschide lateral de acesta, la nivelul varfului carunculei
sublinguale. Celelalte canale se numesc canalele lui Walter si se deschid lateral de
cel principal. Vascularizatia este asigurata de artera sublinguala (ram din
linguala). Venele se varsa in vena linguala. Limfaticele dreneaza in nodulii
submandibulari si de aici in nodulii jugulari interni. Inervatia IDEM glanda
submandibulara.
 Nasul extern
Se defineste ca fiind o proeminenta mediana, situate in central fete ice
adaposteste o parte a cavitatii nazale pe care o protejeaza.

Limite: superior-> Glabella, inferior-> buza superioara si lateral-> santul

nazopalpebral si septul nazogenian. Forma de piramida triunghiulara cu varful
superior si baza inferior. Prezinta pentru descriere radacina nasului (situata
imediat sub Glabella, in spatiul dintre cele 2 sprancene), dosul nasului (format din
2 versanti, fete laterale care se unesc printr-o margine anterioara) terminat prin
varful nasului care se continua cu aripile nasului care sunt puternic arcuite si
delimiteaza narile.

Structura :

1.Tegumente-> contin numeroase glande sebacee.

2. Planul subcutanat-> tesut conjunctiv lax foarte slab reprezentat.

3. Planul muscular-> m. procerus, m. nazal cu fasciculul copresor si dilatator

al narilor, m. ridicator comun al buzei superioare si aripii nasului.

4. Planul osos (scheletul) -> oase, cartilagii si o lama fibroasa care formeaza
impreuna piramida nazala.

Oase: 2 oase nazale, procesele frontale ale maxilei si spina nazala anterioara
si superioara a frontalului.

Cartilagii: cart. septului nasului care ocupa portiunea mediala si posterioara

a septului nazal si cart. laterale care au forma triunghiulara si se sudeaza cu oasele
nazale si procesele frontale ale maxilei, completand scheletul dosului nasului.
Impreuna cu cartilajul septului, ele formeaza un cartilaj in forma de T. Cart. alare
mari care au forma de potcoava si participa la delimitarea narilor, pe care le
mentin deschise. Spatiul dintre oase si cartilagii este completat de o lama fibroasa
pe care se prind cartilajele alare mici si cartilajele accesorii

. 5. Mucoasa.
 Cavitatile nazale
Sunt situate in central maxilarului superior, fiind situate superior cavitatii
bucale, inferior neurocraniului, medial de orbitele osoase si anterior de faringe.
Comunica cu sinusurile paranazale, situate in jurul lor: sinusul frontal (solzul
frontalului), sinusuri maxilare (in corpul maxilei), labirintele etmoidale si sinusul
sfenoidal. Sunt divizate de septul nazal in 2 fose nazale, fiecare fosa prezinta
vestibulul nazal si fosa nazala propriu-zisa, aceasta din urma prezentand o regiune
respiratorie si una olfactiva. Vestibulul nazal este un conduct cu directive
verticala, turtit lateral, limitat inferior de nara si superior de o creasta (limen nasi).

Fosa nazala propriu-zisa

Orificii: anterior – nara si posterior – coanele nazale care comunica cu

rinofaringele. Peretele medial este reprezentat de septul nasului, care, la randul lui,
dinspre posterior spre anterior este format din: lama perpendiculara a etmoidului
care se sudeaza cu lama verticala a vomerului formand un unghi deschis anterior
in care patrunde cartilajul septului nasului, septul cartilaginous care anterior este
completat de septul membranos. La nivelul unrii dintre septul cartilaginous sic el
osos se produc exostoze, proliferari care determina deviatia de sept, pintenele
septal, crestele septale. Peretele lateral este format dinspre anterior spre posterior
de oasele nazale, procesul frontal al maxilei, lacrimalul, fata medial a maxilei, fata
medial a labirintelor etmoidale, cornetul nazal inferior, lama perpendicular a
osului palatin si lama medial a proceselor pterigoidiene. Pe acest perete se observa
3 lame osoase subtiri, rasucite sub forma de cornet (cornet Comcha) : superioara si
mijlocie, care apartin etmoidului si inferioara care reprezinta un os independent.
Intre aceste cornet si fata lateral a cavitatii nazale se formeaza 3 culoare, dispuse
antero-posterior (meaturi) : superior (se deschid celulele etmoidale posterioare),
mijlociu (se deschid celulele emoidale mijlocii si anterioare, formand sinusul
frontal si maxilar) si inferior ( se deschide canalul lacrimomuconazal. Deasupra
cornetului superior, intre el si tavanul cavitatii nazale, se formeaza recesul
sfenoetmoidal unde se deschide sinusul sfenoidal. Peretele inferior are aspectul
unui jgheab cu latime mai mica de 6 cm, format din procesul palatin al maxilei si
lama orizontala a osului palatin. Peretele superior are forma unui sant ingust,
orientat antero-posterior format din oasele nazale, spina nazala a frontalului, lama
ciuruita a etmoidului si fetele anterioara si inferioara ale corpului sfenoidului.
 Vascularizatie si inervatie :

Arterele sunt reprezentate pentru portiunea antero-superioara de arterele

etmoidale, anterioara si posterioara, care sunt ramuri din artera oftalmica, ea fiind
ram din carotida interna. Pentru portiunea postero-inferioara vascularizatia este
asigurata de artera sfenopalatina, la randul ei fiind ram din maxilara interna, ram
din carotida externa. In acest fel, la nivelul peretilor foselor nazale se rea;izeaza o
anastomza foarte importanta intre sistemul arterial carotidian extern si intern. La
nivelul septului nazal, la aproximativ 1 cm deasupra narii se gaseste se gaseste
pata vasculara a lui Kisselbach care este sediul unor hemoragii nazale (epistaxis).

Venele Cele sup. se varsa in venele etmoidale, iar acestea in vena oftalmica,
post. se varsa in vena sfenopalatina, ant. se varsa in vena facial, aceasta se varsa in
trunghiul venos tirolingofaringofacial (trunghiul venos al lui Farabeuf). Ele
formeaza adevarate plexuri nervoase (cavernoase) deoarece tunica lor musculara
este foarte bine dezvoltata. Inervatia este asigurata de ramuri din oftalmic si
maxilar.

Mucoasa nazala

Este pituitara. Planul conventional dus prin marginea libera a cornetului

superior o imparte in 2 regiuni :

a) regiunea inferioara (respiratorie) formata dintr-un epiteliu

pseudostratificat cu celule cilindrice ciliate care stau pe un corion, cu rolul de a
curata si umidifica aerul inspirat

b) regiunea superioara (olfactorie) care corespunde coltii, cornetului superior

si portiunii superioare a septului nazal si prezinta o mucoasa galbuie ce contine
celule neurosenzoriale specializate pentru receptia stimulilor olfactivi.