I.

Infectiile acute de cai respiratorii superioare si inferioare la copil

Clasificarea infectiilor respiratorii
Etiologie
1. Rinofaringita acuta
2. Laringita acuta subglotica
3. Epiglotita
4. Amigdalita acuta
5. Bronsiolita acuta

II. Pneumonia pneumococica

III. Bronhopneumonia
Infecţiile acute ale căilor
respiratorii superioare
(IACRS) prezintă o
importanţă deosebită prin
frecvenţa cu care se întâlnesc
în practica clinică.

Deşi rareori sunt fatale, ele

constituie o sursă de
morbiditate semnificativă şi
comportă o încărcătură
financiară considerabilă
In mod clasic infecţiile respiratorii se împart în:
 superioare (cele care afectează mucoasa nazală, faringele sau/şi
laringele) şi
 inferioare (dacă afectează traheea, bronşiile sau/şi alveolele),
fiecare putându-se complica.

Există sindroame respiratorii virale (etiologia virală este

întâlnită în aproape 100% din cazuri) şi
sindroame respiratorii virale si bacteriene (bacteriile sunt
întâlnite într-un procent semnificativ clinic din cazuri).
 
 A. Sindroame respiratorii B. Sindroame respiratorii virale
virale: sau bacteriene:

Rinofaringita acută Faringită acută (15-30% sunt de

cauză streptococică)
Laringita acută (este de etiologie
virală excepţie făcând epiglotita
Otita medie
şi traheita bacteriană, acestea
întâlnindu-se foarte rar)
Sinuzita
Traheobronşita acută
Pneumonia
Bronsiolita acută
 
I. RINOFARINGITA ACUTA
Definitie- proces inflamator infectios de
etiologie virala, localizat la nivelul mucoasei
nasofaringiene. Este cea mai obisnuita infectie a
copilului.Se intalneste la sugari si copii mici (6
luni-6 ani )
EEtiologia - este virala, principalul agent fiind
rhinovirusul. Imbolnavirea apare frecvent in
sezoanele reci si sunt cam 3-6 episoade pe an. Poate
surveni suprainfectia bacteriana cu Streptococul de
gr A, Pneumococul,Haemophilus influenza si
Stafilococu.
Factorii favorizanti: varsta mica, prematuritatea ,
distrofia,anemie, rahitism.
.
 RINOFARINGITA ACUTA

Diagnosticul este clinic.

La sugar debutul bolii e brusc, cu febra ridicata (39-40), iritabilitate,
stranut, rinoree.
Secretia nazala interfereaza cu suptul, sugarul refuza biberonul ceea
ce poate duce la scadere ponderala.Uneori apar varsaturile si scaunele
diareice. In caz de febra >39 se pot produce convulsii febrile

La copiii mari semnul caracteristic e uscaciunea si iritarea mucoasei

nasofaringiene, urmata de stranut, rinoree apoasa, tuse, cefalee,
mialgii, anorexie, febra moderata.

Boala dureaza 3-4 zile.

 RINOFARINGITA ACUTA
Diagnosticul diferential se face cu:

- Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase

(rujeola, varicela)
-Rinoreea presistenta ( cu secretii sanguinolente) unilateral =corp
strain.
-Rinita alergica difera de rinofaringita prin absenta febrei ,
rinoreeea e seroasa si se insoteste de prurit nazal
Complicatii:
-otita medie catarala
-sinuzite: la copii mari
-complicatii la nivelul tractului respirator inferior:
laringotraheobronsite, bronsiolite, pneumonii: mai ales la sugari
RINOFARINGITA ACUTA
Tratament.
Nu exista tratament specific.
Administrarea de antibiotic nu
influenteaza evolutia si nu reduce
incidenta complicatiilor bacteriene.
Umidificarea aerului atmosferic,
hidratarea copilului.

Pentru combatera febrei: Paracetamol

10mg/kg/doza alternativ la 4-6 ore cu
Nurofen: 10 mg/kg/doza
* Nu se administreaza aspirina in gripa si
varicela la copii si tineri, determinand
sindrom Reye.
 Tratament local
-aspirarea secretiilor cu o pompa de cauciuc
-instilatii nazale cu ser fiziologic sau colargol 0,5-1%
-sunt interzise la sugar instilatiile intranazale cu
rinofug, mentol, solutii uleioase
Antibioticele: sunt inutile in tratamentul
rinofaringitei virale.
Daca febra persista 3-5 zile, rinoreea devine purulenta
si starea generala nu se amelioreaza se prescrie un
antibiotic:
-Amoxicilina:40 mg/kg/zi: 3-5 zile
 RINOFARINGITA ACUTA

Profilaxie:
-evitarea contactului cu persoane bolnave (sugarii vor fi izolati de
persoanele cu guturai)
-izolarea copilului deoarece orice rinofarigita e contagioasa iar
bolnavul e supus la suprainfectii bacteriene
-triajul corect al copiilor bolnavi la intrarea in colectivitate
Tesutul adenoidian (amigdala faringiana Luschka) apare dupa
varsta de 6 luni iar dupa 6-8 ani involueaza natural ca si
tesutul tonsilar.
Adenoidita acuta
-e frecvent intalnita la sugar si copilul mic
-se produce inflamatia amigdalei faringiene datorita
exacerbarii virulentei florei rinofaringiene
Clinic
-apare febra inalta de tip invers (crescuta dimineata
deoarece se acumuleaza secretii in timpul noptii)
-obstructie nazala
-somn agitat cu respiratie zgomotoasa
-copilul respira doar pe gura
-rinoree mucopurulenta
Tratament
-antibiotice: amoxicilina: 40 mg/kg/zi,oral 5-7 zile
augmentin: 40 mg/kg/zi,oral, 5-7 zile
-dezobstructia nasului cu ser fiziologic sau efedrina
0,5%
-antitermice
Adenioidita cronica
-recurenta rinofaringitelor acute si a adenoiditelor acute duc
la hipertrofia cronica a vegetatilor adenoide ce pot ajunge la
dimensiunea de 2-3 cm impiedicand trecerea aerului prin
fosele nazale si obstruind trompa lui Eustschio
Clinic:
-copilul are un grad de hipoxie cronica
-tine gura deschisa tot timpul, respira pe gura, sforaie
-dezvolta un facies “adenoidian”:cu gura deschisa, buze
rasfrante
-are un retard in dezvlotarea somatica
Tratament:- adenoidectomia
 II. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA SAU
CRUPUL VIRAL
Laringita acuta catarala -boala infectioasa de etiologie virala. Boala
debuteaza prin infectia CRS (obstructie nazala, coriza, tuse). In evolutie
apar ragusala, tusea latratoare si stridorul, ce se accentueaza in timpul
noptii. Copilul mare poate acuza disfagie.
Tabloul clinic caracteristic consta in: stridor, dispnee inspiratorie,
disfonie si tuse bitonala.
Examen fizic : polipnee, cianoza in caz de insuf. respiratorie, tahicardie.
Ex ORL : laringoscopia-evidentiaza edem inflamator al corzilor vocale
si regiunea subglotica mult ingustata
Diagnosticul: se pune pe tabloul clinic caracteristic, pe laringoscopie iar
r-grafia cervicala arata ingustarea lumenului traheal in regiunea subglotica
TRATAMENT
Formele moderate si severe de larngita vor fi spitalizate
1. Corticosteroizi: se folosesc doar in laringitele severe cu
insuficienta respiratorie:
Dexametazona 0,5 mg/kg/zi sau HHC: 10 mg/kg/zi inj. iv
2. Adrenalina 1/1000 in nebulizare 0,5-1 ml in 3 ml ser
fiziologic Se poate repeta la 1 ora interval. MONITORIZARE
ATENTA! Poate da tahicardie
3. Antibiotice- nu sunt necesare
4. Oxigen- trebuie administrat tuturor pacientilor cu hipoxemie
5. Ventilatia asistata sau traheostomia: e utilizata in cazurile
extreme in care pacientul are semne de epuizare respiratorie
TRATAMENT

6. Se incurajeaza alimentatia orala prin

administrarea de lichide po
7. Copilul sa fie mentinut in confort, sa
nu planga si sa fie in atentia asistentelor,
pentru o posibila deteriorare respiratorie.
Este o inflamatie acuta grava a
epiglotei.E rara in tara noastra , e mai III. EPIGLOTITA sau
frcventa in S.U.A, Anglia, Elvetia.
Etiologia epiglotitiei este bacteriana, Laringita acuta
agentul etiologic fiind Haemophilus
influenza tip B in 96% din cazuri. Se
supraglotica
produce ingustarea importanta a
lumenului cailor aeriene sup, cu risc
major de obstructie completa. Este o
afectiune grava cu evolutie
fulminanta, uneori dramatica fiind o
urgenta pediatrica
  Pozitie de tripod
La debut: manifestari prodromale de
infectie respiratorie.
Instalarea rapida a insuf resp poate fi
primul semn la copilul mic. Febra
ridicata (39-40),stare toxica, letargie,
dureri faringiene, disfagie la copilul
mare.
Epiglotita e singura entitate clinica
care asociaza sialoree si stridor.
Insuf resp e rapid progresiva ducand la
sete de aer, hipoxie, cianoza, tahicardie
si coma hipoxica.
Epiglota este inflamata, mult marita in
volum. Se recomanda Rx cervicala de
profil pt a vizualiza edemul epiglotei si
pensarea spatiului retrofaringian.
Tipic: copilul prefera
pozitia sezanda cu capul
in hiperextensie si corpul
aplecat in fata prezentand
un facies caracteristic:
gura deschisa, limba
protruzionata si cu
salivatie abundenta.
(pozitie de tripod)
Epiglota- Rg profil
 Epiglotita

Dg:
-tablou clinic caracteristic
-r-gafie latero cervicala de
profil:epiglota tumefiata apare ca o
umbra asemanatoare policelui
“semnul policelui”
-HLG:leucocitoza
-VSH crescut si PCR pozitiva
-cultura din secretii faringiene:
Haemophilus influenzae
Dg. Diferential:
-crupul viral:in epglotita copilul are stare toxica,
sialoree si disfagie, lipseste tusea bitonala
-crupul difteric: la nivelul laringelui apar false
membrane
-aspiratia de corp strain: anamneza pozitiva, r-grafie
de torace si bronhoscopie

Prognostic: grav (in cazurile netratate deces prin soc

toxico-septic sau prin obstructie larngiana)
Tratament:
-restabilirea permeabilitatii cailor aeriene prin
intubatie sau traheostmie
-antibioterapia: cefalosporine de generatia a III-a :
Ceftriaxone, Ceftazidim: 100 mg/kg/zi inj iv
-corticosteroizi: Dexametazona: 0,5 mg/kg/zi inj iv
-oxigenoterapie
 PREVENTIE
 Vaccinare!
Cultura
 Vaccin anti

Haemophilus
Influenzae tip B
 Faringoamgdalita acuta e rara sub varsta de un an, are
frcventa crescuta intre 4-7 ani cand amigdala palatina e
suficient dezvoltata
 Etiologie:
 -in 85% din cazuri e virala: adenovirusuri, Coxsackie tip
A, v. Epstein-Barr
 -in 15% din cazuri:e data de streptococul beta hemolitic
de grup B
 -alte bacterii:pneumococ, meningococ: care se gasescin
mod normal in flora rinofaringiana, infectia virala
favorizand inmultirea si exacerbarea virulentei acestora
 ASPECTE CLINICE:
-Angine virale: febra, disfagie, faringe eritematos uneori cu
puncte hemoragice sau vezicule (in herpangina cu v.
Coxsackie tip A)
-Angine bacteriene: febra mare, stare toxica, varsaturi,
disfagie, dureri abdominale
Aspect clinic -angina eritematoasa (rosie): data de streptococ
-angina flegmonoasa (flegmon periamigdalian): data de
streptococ asociaza adenopatie satelita si trismus
-angina pultacee (alba): streptococica
-angina pseudomembranoasa: cu false membrane,
adenopatii importante (mononuceoza infectioasa)
-angina ulcero-necrotica (Henoch): data de streptococul
bete hemolitic grup A cu ulceratiiacoperite de false membrane
-angina fuzispirilara: data de bacterii anaerobe, cu ulceratii
unilaterale , cu fase membrane, cenusii murdare ,fetide, stare
generala profund alterata
Diagnostic:
-HLG: leucocitoza
-teste inflamatorii: pozitive
-exudat faringian
-test rapid pentru streptococ beta hemolitic grup A
-ASLO crescut
Complicatii:
Anginele virale dau rar complicatii.
Anginele streptococice pot da:
1.Complicatii precoce supurative: otita medie,sinzita,
mastoidita abces periamigdalian sau retrofaringian,
infectii de cai respiratorii inferioare
2.Complicatii tardive: dupa 2-3 saptamani

-reumatismul articular acut

-glomerulonefrita acuta
 Tratament
1. Anginele virale: tratament simptomatic
2. Angina streptococica:
-Penicilina G: 100 000ui/kg/zi inj iv, 10 zile
-in alergia la penicilina:
-eritromicina: 30-50 mg/kg/zi, oral , 10 zile sau
-augmentin:40 mg/kg/zi, oral, 10 zile sau
-cefalosporina orala (Cefalexin): 50 mg/kg/zi, oral,
10 zile1.
Amigdalectomia: nu se face inainte de varsta de 4-5
ani

Indicatii:
-infectii recurente streptococice
-hipertrofie amigdaliana ce determina obstructie
respiratorie, apnee in somn
-otite, sinuzite repetate
-abcese peritonsilare frecvente
 Noduli subcutanati Eritem marginat
 Cardita Artrita
 Hematuria
 Edeme
 Azotemie
 HTA
 V. BRONSIOLITA ACUTA
- Infectie de tract respirator inferior
- Apare in epidemii anuale la sugar si copilul
mic
-Intereseaza copiii 6 luni-2 ani
- Se caracterizeaza prin obstructie de cai
respiratorii si wheezing
-Pneumonie de etiologie exclusiv
virala,distinctiva clinic,radiologic si
anatomopatologic de pneumonia interstitiala.
 Cel mai frecvent
agent etiologic agent
etiologic
 in BRONSIOLITA
acuta
 BRONSIOLITA ACUTA
CLASIFICARE. Forme clinice:
1.Emfizematoasa
Cea mai frecventa forma cu tablou clinic
dramatic cu: dispnee expiratorie,semne
radiologice de emfizem obstructiv
Are evolutie buna
2.Hipersecretorie
Mai rara si mai grava
Se manifesta cu edem pulmonar.
 BRONSIOLITA ACUTA

Etiologie:
-Virusul Sincitial Respirator (70%
cazuri)-----------
(iarna si primavara)
-Adenovirusuri
-Virusuri gripale/paragripale
-coronavirusuri
-Mycoplasma pneumoniae
 Frecventa maxima la 3-6 luni la sugarii cu risc crescut:
-prematuri
-alimentati artificial
-cu deficite imune
-cu teren atopic
-cu boli asociate cardiace
-expusi fumatului pasiv
-locuinta aglomerata
Riscul e crescut sub 6 luni
-infectiile cu VSR: poate da apnee iar infectiile cu
adenovirus: leziuni necrotice
MANIFESTARI CLINICE
La 2-8 zile de la un contact infectant:
-febra, tuse seaca, rinoree, iritabilitate
-progresiv apare dispneea
-in 30% din cazuri conjunctivita
 BRONSIOLITA ACUTA
Forma emfizematoasa (uscata)
-cea mai frecventa
-clinic: dispee expiratorie marcata
-Rx: semne de emfizem obstructiv
-evolutie benigna, vindecare in 7-8 zile
-3 forme:-usoara
-moderata
-severa
Forma usoara
-tahipnee, wheezing, aport normal de lichide, sat. O2>95%
Forma moderata (clasica)
-tahipnee, dispnee expiratorie, tirj i.c, batai ale aripilor nasului,
sibilante si subcrepitante bilateral, sat. O2: 90-95%
-asociaza varsaturi, diaree, meteorism
Forma severa
-palid, epuizat
-secretii spumoase albe la nivelul buzelor
-insuficienta respiratorie: geamat, cianoza,
-hipotensiune
-dificultati in alimentatie
 BRONSIOLITA ACUTA
Forma hipersecretorie:
-mai rara
-prezinta respiratie barbotata,cu secretii spumoase,aerate in
cavitatea bucala
-insuficienta respiratorie grava
-asociaza sindr. cardiovascular: insuficienta cardiaca
sindr. neurologic: convulsii (edem cerebral), coma
-varsaturi «in zat de cafea»
-acidoza metabolica si tulburari hidro-electrolitice
-evolutie grava, toxica
Semne de gravitate:
-varsta<3 luni: risc de apnee
-sete de aer: cap pe spate, limba afara, dechide gura
in”bot de peste”
-cianoza generalizata
Decesul poate surveni rapid prin:
-insuficienta cardio-respiratorie
-coma (encefalopatie hipoxica)
Paraclinic:
1. Investigatii etiologice:
-test rapid de detectare a antigenelor virale
2. Pulsoximetria: arata hipoxemie
3.Gaze sanguine: arata acidoza si hipercapnie
4. Ionograma: arata tulburari electrolitice
5. EKG: risc de TPSV
6. R-grafia pulmonara:
-opacitati alveolare
-atelectazii
-emfizem obstructiv
 BRONSIOLITA ACUTA
Dg diferential:
1.Laringita acuta: dispnee inspiratorie,tiraj si
cornaj, disfonie, tuse bitonala/latratoare
2.Bronhopneumonia acuta
- tablou clinic toxic-infectios
-sdr functional respirator,in care apare expirul
scurt, cu geamat
-sdr de condensare cu focare de
bronhoalveolita,iar pe RX apar focare
nodulare
 BRONSIOLITA ACUTA
3.Corpi straini intrabronsici –simpt.apar in
plina stare de sanatate
- determina sdr de penetratie bronsica cu
asfixie acuta,cianoza aparuta brusc
-tratam. - aspirarea corpului strain prin
fibroscopie sau chiar traheostomie
4.Mucoviscidoza=fibroza chistica de pancreas
-face parte din sdr de malabsorbtie
-evol cu bronhopneumonie grava din perioada
de sugar
5 .Astm bronsic
 BRONSIOLITA ACUTA
Dg +
1. Elemente clinice de infectie virala: rinoree,
febra, contact recent, epidemie
2. Semne de obstructie bronsica:wheezing,
tuse, expir alungit, dispnee expiratoie,
raluri sibilante
3. R-grafie pulmonara: emfizem obstructiv
TRATAMENT
1.Asigurarea permeabilitatii CRS
-aspirarea secretiilor
-instilatii nazale de ser fiziologic sau colargol 1%
2.Ameliorarea hipoxiei
-oxigenoterapie,atunci cand O2Sat<92%
se poate adm pe masca,in izoleta si prin sonde
mici,atraumatice,de unica folosinta,pe fiecare nara
-in formele grave,se recurge la ventilatie mecanica (rar).
3. Masuri igieno-dietetice:
-lichide:80 ml/kg/zi
-cand dispneea e accentuata: se adminisreaza lichide si
electroliti in PEV
 TRATAMENT BRONHODILATATOR
3.Tratament bronhodilatator

Bronhodilatatoarele cu actiune rapida:

SALBUTAMOL, ADRENALINA
Bronhodilatatoare cu actiune rapida
Nebulizare
1. Salbutamol :sol de nebulizare (5 mg/ml),
doza este de 0,2 mg/kg/doza. Se combina cu
2-3 ml ser fiziologic steril si se administreaza
la 4 ore interval initial, apoi la 6-8 ore. Nu la
sugarii< 6 luni.

2. Adrenalina: din sol. 1/1000, 0,3 ml/doza

care se combina cu 2-3 ml de ser fiziologic.
BRONHODILATATOARE- CONTINUARE

3. SALBUTAMOL ORAL (5 ml=2 mg) cand

nu exista posibilitatea administrarii in
aerosoli
La copiii 1-5 ani, doza e de 0,2
mg/kg/zi

Terapie pe spacer
TRATAMENT
 4. Corticosteriozi: in caz de insuficienta
respiratorie medie-severa .
Se folosesc: hemisuccinat de
hidrocortizon, dexametazona,
metilprednisolon, prednisolon
TRATAMENT
 5. Aminofilina
Indicatii: daca starea copilului nu se
amelioreaza dupa 3 doze de
bronhodilatator inhalator, plus
corticosteroizi.
Doza: initial 5-6 mg/kg/doza, apoi
2mg/kg/doza la 6 ore interval i.v. in
perfuzie de 20-60 minute.
Nu se administreaza in caz de
AV>180/min.
TRATAMENT
6. Ribavirina in aerosoli (medicament antiviral)
-la sugarii imunocompromisi
-cost ridicat

7. Imunoterapie RSV-IVIG (imunoglobulina

specifica anti VSR):in scop profilactic, la sugarii
cu risc crescut

8. Antibioterapia: se indica in caz de

suprainfectie bacteriana, la cei cu leucocitoza
si CPR: pozitiv; in caz de crize de apnee
recurenta ,reaparitia febrei, agravare brusca
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
9. In caz de insuficienta cardiaca:
Digitalizare rapida
- Digoxin 0,04-0,06 mg/kgc/doza; fiola are 2
ml=0,5mg de digoxin.Se face dilutie de
10→1ml=0,05 mg. Initial se adm ½ din
doza, apoi restul la 8, respectiv 16 ore de la
initierea tratamentului
Se adm timp de 3-5 zile.
Furosemid 0,5mg/kgc/doza, in 2-3 prize-
 VI. PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
 
Pneumonia pneumococica e denumita si pneumonia franca lobara
-e cea mai frecventa pneumonie bateriana la copil
-e data de pneumococ tipurile: 1,14,6,19,23
-e un diplococ gram pozitiv incapsulat
-boala e mai frecventa in anotimpul rece cand incidenta infectiilor
respiratorii virale e maxima
Patogenie:
Pneumococul ajunge la nivelul plamanilor prin aspirarea secretiilor
infectate din CRS. Infectiile virale cresc secretia de mucus, se produce
un exudat la nivelul alveolar care favorizeaza inmultirea bacteriilor si
diseminarea lor la nivelul unui segment sau un lob.
 In primii 4 ani de viata: infectia pulmonara
pneumococica e diseminata ( bronhopneumonie), dupa
4 ani infectia pulmonara are o distributie lobara.
Copii afectati de boli cronice au risc crescut de
infectie pneumococica:
-cei imunocompromisi
- Cei splenectomizati
-cei cu insuficienta renala sau cei ce au suferit un
transplant
Tabloul clinic la debut

A. Forme tipice la copilul mare:

 debut brutal
 frison unic „solemn”
 rar frisoane repetate
 ascensiune febrilă 39-40°C
 junghi toracic
 tahipnee, tahicardie
 stare de prostaţie
 facies vultos
 -herpes labial
 Semnele clasic descrise (facies vultos,
herpes labial, limba saburală) sunt rar
întâlnite.

 Semnele funcţionale respiratorii –

şterse la debut.

 Examenul fizic pulmonar – negativ în

faza de debut.
TABLOU CLINIC
1. Semne respiratorii: polipnee, geamăt expirator, bătăi de aripi nazale, tiraj,
discretă cianoză perioronazală, tuse rară şi seacă, ulterior frecventă şi
productivă (spută hemoptoică cu aspect ruginiu)

2. Durere toracică – inconstantă, exacerbată la mobilizare şi tuse

3. Febră „în platou” la valori mari apare la vârste mai mari şi în formele netratate

4. Semne generale – astenie, cefalee, stare generală alterată

5. Manifestări digestive – greţuri, vărsături, anorexie, distensie abdominală, limba

saburală

6. Manifestări renale – oligurie, urini hipercrome

7. Manifestări meningocerebrale – delir, semne meningeale.

1. Matitate sau submatitate localizată
2. Exacerbarea vibraţiilor vocale

3. Suflu tubar sau respiraţie suflantă

4. Raluri crepitante

5. Abolirea murmurului vezicular: daca apare o pleurezie meta sau

parapneumonica
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

RX:-opacitate triunghiulara,cu varful la hil si

baza la periferie,omogena,de intensitate
subcostala
-in primele 24h,nu apare imaginea
caracteristica
-nu exista paralelism intre imaginea
radiologica si evolutia bolii
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
Paraclinic:
1. Hemograma: anemie, leucocitoza, neutrofilie
2. PCR+
3. Hemoculturi: pozitive
4. Culturi din sputa/ aspirat traheal
5. Altele:
-acidoza metabolica
-modif renale:creat,uree↑

6. R-grafie pulmonara: caracteristica

 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
Diagnostic pozitiv

1. Anamneza: debut brusc cu

febra,frison,junghi toracic
2. Ex obiectiv: sdr. de condensare pulmonara
3. RX: imagine caracteristica
4. Confirmarea pneumococului din aspiratul
traheal,sau hemoculturi.
1.Rinofaringita: febra,coriza si tuse, nu prez sdr
de condensare, stetacustic pulmonar –N, fara
modif pe RX
2.Pneumonia interstitiala: este virala,nu prezinta
sdr de condensare pulmonara stetacustic
3.Pneumonia TBC:are caracter
epidemiologic,IDR la PPD +-imag radiologica
caracteristica (cu baza la hil si varful la periferie)
4.Alte pneumonii bacteriene: de ex. cu
stafilococ; evolueaza cu forma abcedata si se
identifica stafilococ din lichidul pleural
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA
Complicatii

1.Pulmonare: abcedare, atelectazie, pneumatocele

2.De vecinatate: revarsate pleurale, pericardite(rar)
3.Nespecifice: ileus paralitic, distensie abdominala,
meteorism
4.La distanta:- meningita,prin bacteriemie
- septicemia
- endocardita
- osteoartrita
Prognostic→ameliorat de terapia antibacteriana
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICA

Tratament:- obligatoriu internare

1. ANTIBIOTICE: clasic,pneumococul e sensibil la
penicilina: 100.000 UI/kgc/zi,10 zile iv,
-la alergicii la penicilina,se adm Cefalosporine
50-100 mg/kgc/zi(det r. alergice mai ↓)
-ampicilina 100mg/kgc/zi in asociere cu
Gentamicina: 5mg/kgc/zi
2. Oxigenoterapie
3. Rehidratare prin PEV
4. Antitermice (paracetamol 10mg/kgc/doza)
5. Anticonvulsivante: Diazepam 0,3 mg/kg/doza iv
sau intrarectal 5-10 mg/doza.
 PREVENAR 13
 Synflorix
Pneumonia lobulară este o pneumonie bacteriană cu distribuţie
lobulară, de etiologie bacteriană variată.

Precizarea etiologiei bacteriene se face însă numai în 56% cazuri

Caracteristici ce definesc noţiunea de bronhopneumonie:

a. nodulul peribronşic Charcot (anatomic)

b. sindromul fizic de condensare pulmonară (clinic)

c. opacităţi micro şi macronodulare diseminate bilateral.

Bacteriană: Pneumococ
Stafilococ
Streptococ
Klebsiella
Haemophylus influenzae
Pseudomonas
Brucella
Germeni anaerobi.
• vârsta mica < 4 ani
• handicapuri biologice
• infecţii virale precedente
• bronşiectazii
• inhalaţii alimentare, în căile respiratorii
superioare
• malformaţii bronhopulmonare
• intubaţia traheală
• laringoscopia
 TABLOU CLINIC

Poate fi precedata de o IACRS, cu 2-4 zile inainte de debut

Debutul poate fi brusc sau progresiv cu:

 Dispnee,
 Febră la valori mari
 Alterarea stării de conştienţă (somnolenţă, agitaţie)
 Comă
 Convulsii
 Meningism
 Tulburări digestive – refuzul alimentaţiei, meteorism,
vărsături, diaree, SDA (febră, polipnee, vărsături, diaree)
 Tulburări renale – oligurie, edeme, albuminurii, azotemie
extrarenală.
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA
Perioada de stare:
1.Sdr respirator: cianoza, batai pre-inspiratorii
ale aripilor nazale, tahipnee,tiraj inter/subcostal,
expir scurt, geamat, miscare de piston a capului,
secretii spumoase,aerate la nivelul cavitatii bucale
- sdr de condensare :submatitate localizata, zone
de bronhofonie,resp suflanta, raluri crepitante fixe
2.Sdr Cardiovascular:
 tahicardie,cardiomegalie, sufluri, ritm de
galop,jugulare turgescente,PVC ↑, oligurie, edeme
 -semne de colaps CV:puls↓, TA ↓, extrem reci,
cianoza, tulb de ritm cardiac
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA
3.Sdr toxiinfectios:
- febra ↑, alterarea st de
constienta,agitatie/somnolenta, coma,
convulsii, meningism
-tulb dig: refuzul alimentatiei,meteorism,
varsaturi, diaree →SDA -determinat de febra,
varsaturi, diaree, polipnee.
-tulb renale:oligurie(consecinta dir a SDA,
prin scaderea flux plasmatic renal), edeme,
azotemie prerenala.
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA
 Paraclinic:
1.Radiografia pulmonara: - opacitati
rotunde,micro/macronodulare(cativa mm, max 2
cm), diseminate sau confluente
-se asociaza cu accentuarea desenului
peribronhovascular bilateral
2.HLG: arata leucocitoza
3.Reactanti de faza acuta:VSH, Fibrinogen, CPR:
modificati
4. Hemocultura pozitiva: in 30% din cazuri
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA

Diagnostic diferential :

Bronhopneumonia TBC:
-anamneza-contact epidemiologic
-clinic: simptomatologie fizica si
functionala asemanatoare dar cu evolutie
prelungita , fara ameliorare stetacustica
pulmonara;lipsa de raspuns la tratam.cu AB
-Rx-persistenta imaginii radiologice
pulmonare
-IDR la 2 u PPD : +
Tratament
1.Suportiv:
-aspirarea secretiilor din CRS
-oxigenoterapie
-aerosoli cu mucolitice (acetilcisteina)
-corectarea acidozei metabilice cu bicarbonat de sodiu
84%
-PEV de reechilibrare hidroelectrolitica
-sedarea cu Fenobarbital: 5 mg/kg/zi oral
-administrare de tonicardiac (Digoxin) si Furosemid in caz
de decompensare cardiaca
OXIGENOTERAPIA
 Indicatie: Cand Sat O2 <90%
 Durata: Se foloseste cat timp exista
tiraj important si FR>70/minut
 Discontinuare: Cand Sat O2 > 90% si
valoarea este stabila- se renunta la
administrarea de oxigen.
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA
2.Medicamentos
Durata 7-14 zile
Antibiotice cu spectru larg, inj iv
 Cefalosporine de generatia a III-a
 Ampicilina +Acid clavulanic=Augmentin
 La acestea se pot adauga aminoglicozide
(Gentamicina,Amikacina).
 Etiologie stafilococica: Vancomicina
 BRONHOPNEUMONIA =PNEUMONIA
LOBULARA
 Complicatii
1.Septice -de vecinate: abcedare, pleurezie
purulenta, pericardita
-la distanta: meningita/septicemie
2.Toxice: miocardita, hepatita toxica, nefrita
toxica
3.Metabolice:deshidratare, hipo Ca, hipoglicemie
4.Mecanice: piopneumotorax, emfizem
mediastinal