Sergiu Grossu, născut Sergiu Grosu[necesită citare] (n. 14 noiembrie 1920, Cubolta, Basarabia, azi în Republica Moldova – d. 25 iulie 2009, București) a fost un scriitor și teolog român
Doar trupul suferă zăvoare
Și stă cu lanțuri la picioare, Căci spiritul, uitând ce-i mersul, Străbate-n iureș universul Și-i liber spiritul să zboare.
Doar mâinile-n cătușe, supte,
Mai poartă lăncile rupte, Căci spiritul, vrăjmaș al tinii, Îmbracă armele luminii Și-i liber spiritul să lupte.
Doar buzele hidos răsfrânte
Nu pot un cântec să frământe, Căci spiritul e melodie Și-avânt și crez și bucurie Și-i liber spiritul să cânte.
Doar carnea-n vânătăi de joardă
Nu simte-a dragostei cocardă, Căci spiritul, stăpânul firii, Supus e legilor iubirii Și-i liber spiritul să ardă...