Sunteți pe pagina 1din 6

CAPITOLUL 4

Diagnosticul pentru evaluare (1)

Conceptul de diagnostic presupune evidenţierea disfuncţionalităţilor


activităţilor, analiza faptelor şi a responsabilităţilor, stabilirea cauzelor şi a măsurilor
care să conducă la îmbunătăţirea situaţiei economico-financiară.
În cazul evaluării, diagnosticul întreprinderii are ca scop cunoaşterea tuturor
laturilor activităţii: juridică, tehnică, resurse umane, economico-financiară etc., şi
depistarea punctelor forte şi slabe corespunzătoare fiecăreia.
Diagnosticul pentru evaluare nu are doar rolul de a prezenta situaţia firmei la
un moment dat , ci şi acela de a direcţiona şi susţine scenariile de evoluţie a afacerii,
proiecţiile economico-financiare.
Diagnosticul unei întreprinderi nu trebuie încadrat în tipare fixe, ci trebuie
adaptat în funcţie de scopul urmărit.

Diagnosticul poate fi structurat în: diagnostic juridic, operaţional,


commercial, al resurselor umane şi financiar.

4.1 Diagnosticul juridic

Diagnosticul juridic cuprinde aspectele juridico-legale privind activitatea


firmei evaluate sau a activului evaluat.
Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice referitoare la :

Dreptul societăţii comerciale


Sunt verificate documente precum:
- acte de constituire a societăţii (contractul de societate, statutul şi
modificările ulterioare înfiinţării),
- registrul adunării generale a acţionarilor (asociaţilor),
- registrul acţionarilor,
- registrul acţiunilor,etc.

Dreptul civil
Sunt verificate documente referitoare la:
- situaţia juridică a construcţiilor şi terenurilor întreprinderii ( drept de
proprietate, contract de închiriere etc.)
- situaţia juridică a imobilizărilor necorporale (brevete, licenţe, mărci
înregistrate ş.a) . Se verifică:

1
 dacă sunt înregistrate la organismele abilitate,
 cine este titularul dreptului de inventator sau autor,
 existenţa certificatului de inventator sau autor,
 durata legală de protecție etc.;
- situaţia imobilizărilor financiare ( titluri de participare, titluri imobilizate ale
activităţii de portofoliu, creanţe imobilizate etc);
- situaţia împrumuturilor primite, a garanţiilor constituite, a creditelor
nerambursate la scadenţă, eventualitatea declarării stării de faliment;
- situaţia contractelor de asigurare (imobiliară şi de răspundere civilă,
împotriva unor riscuri ), situaţia achitării primelor de asigurare etc.

Dreptul comercial
Sunt verificate documente precum:
- contracte de vânzare-cumpărare,
- contracte de închiriere,
- contracte de concesiune ş.a.

Dreptul fiscal
Sunt verificate:
- înregistrarea fiscală a firmei,
- plata obligaţiilor legale: impozite, taxe, contribuţii,
- situaţia plăţilor restante,
- ultimul control fiscal şi rezultatele sale ş.a

Dreptul muncii
Sunt verificate şi analizate:
- existenţa contractelor de muncă individuale şi collective,
- existenţa regulamentului de ordine interioară,
- contractul de management ş.a
Un aspect important îl constituie precizarea faptului dacă în urma tranzacţiei,
persoane cheie vor fi menţinute sau nu sau dacă noul proprietar este obligat să
menţină un anumit număr de salariaţi sau nivel de salarizare.

Dreptul mediului
Sunt analizate aspecte legate de cadrul impus de legislaţia de mediu:
- existenţa unor restricţii privind desfăşurarea activităţii,
- impact asupra mediului,
- existenţa autorizaţiilor de mediu,
- obligaţia plăţii unor daune,

2
- obligaţia decontaminării ş.a
Litigii

Este verificată existenţa litigiilor de muncă, cu partenerii de afaceri etc.

Concluziile diagnosticului juridic se formulează sub forma punctelor forte şi


a punctelor slabe ale cadrului juridic, acestea constituindu-se ca parte componentă a
raportului de evaluare.

4.2 Diagnosticul operaţional

Diagnosticul operaţional urmăreşte o analiză a factorilor tehnici de producţie,


a tehnologiilor de fabricaţie, a organizării productiei şi a calităţii producţiei.
Aseastă parte a diagnosticului poate fi realizata de către evaluatori care au şi
calitatea de experţi tehnici.
Aspecte precum: starea de functionare a masinilor, utilajelor, gradul de uzura
fizica, performanţele acestora, posibilitatile de utilizare in viitor, evidenţierea
activelor imobilizate redundante (în afara exploatării) etc. sunt de regulă
semnificative în judecata valorii firmei.
Evaluatorii trebuie să se pronunţe cu privire la mijloacele fixe incluse în
patrimonial firmei, precum şi a celor pe care le foloseste fără a fi proprietara lor:
- starea de funcţionare a maşinilor şi utilajelor, gradul de uzura fizică;
- performantele acestora în raport cu cele care se produc în acest moment
pe plan mondial;
- posibilitaţile de utilizare în viitor;
- mijloacele fixe care nu mai pot fi folosite datorită schimbărilor
intervenite în structura producţiei;
- încadrarea mijloacelor fixe pe categorii;
- oportunitate trecerii în conservare a unor mijloace fixe (dacă este cazul)
şi perspectivele de punere în funcțiune. Într-o asemenea situație
specialiștii trebuie să se pronunțe cum vor fi tratate aceste mijloace fixe
în procesul de evaluare;
- valoarea investiţiilor în curs de execuţie, stadiul lor în raport cu graficele
de execuţie, posibilităţile de finalizare şi influența lor asupra
potenţialului tehnico-productiv ş.a.

În raportul de evaluare se face o descriere a clădirilor, evidenţiindu-se:


- concordanţa dintre situaţia din teren cu planurile de construcţie,
modificările aduse, baza legală a acestor modificări, implicaţiile asupra
funcţionalităţii şi siguranţei în exploatare;
- starea tehnică şi deprecierea estimată a acestora;
- schimbările intervenite în destinaţia unor clădiri şi posibilităţile de

3
folosire în viitor.

Cu privire la terenurile existente se examinează:


- concordanţa dintre suprafeţele existente şi cele din certificatul de
atestare a dreptului de proprietate asupra terenului;
- îmbunăţaţirile aduse unor categorii de terenuri;
- schimbarea destinaţiei unor suprafeţe de teren, baza legală şi
implicaţiile asupra activităţii întreprinderii.

Analiza producţiei şi a tehnologiilor de fabricaţie urmăreşte:


- prezentarea principalelor produse fabricate sau servicii prestate;
- o scurtă descriere a procesului tehnologic;
- aprecieri asupra tehnologiilor utilizate, comparativ cu ceea ce exista în
domeniul respectiv;
- organizarea generală a producţiei pe secţii, compartimente etc.;
- calitatea productiei (organizarea controlului de calitate, situaţia rebuturilor,
cheltuieli privind remedierea produselor etc.);
- impactul asupra mediului;
- alte aspecte referitoare la producţie şi servicii în funcţie de obiectul de
activitate.

Potenţialul tehnic poate fi sintetizat cu ajutorul indicatorilor:


1. gradul de folosire a capacităţii de producţie (Producţia obţinută
x100/Capacitatea de producţie),
2. ponderea maşinilor şi utilajelor (Maşinilor şi utilajelor x100/Total mijloace
fixe),
3. grad de uzură a mijloacelor fixe (Amortizare cumulată x100/Valoarea brută
mijloace fixe),
4. grad de reînnoire a mijloacelor fixe (Mijloace fixe noi x100/ Valoarea brută
mijloace fixe),
5. randamentul mijloacelor fixe:
 randamentul pe utilaj (Producţie obţinută /Număr de utilaje) şi
 randament orar (Producţia obţinută /Timpul de lucru al utilajelor).

Concluziile diagnosticului se formulează, de asemenea, sub forma punctelor


forte şi a punctelor slabe.

4.3 Diagnosticul comercial

Obiectivul acestui diagnostic îl reprezintă aprecierea pieţei actuale şi

4
potenţiale a întreprinderii evaluate şi a poziţiei acesteia pe piaţă.
Elementele abordate se referă la: piaţă, produsele/serviciile, prețuri,
promovarea.

A. Analiza pieţei

Analiza evoluţiei vânzărilor

- evoluţia vânzărilor pe ultimele exerciţii financiare,


- analiza evoluţiei vânzărilor comparativ cu dinamica vânzărilor pe piaţa
sectorului de activitate al firmei;
Se operează cu indicatori exprimaţi în unităţi monetare constante (termeni reali)
Cifra de afaceri reală = Cifra de afaceri curentă/ Indicele mediu al preţurilor
- evoluţia vânzărilor pe pieţe de desfacere etc.

Studierea concurenţei

- prezentarea principalilor concurenţi,


- stabilirea cotei de piaţă absolute şi relative,
- ierarhizarea firmelor în funcţie de cota de piaţă deţinută,
- raportul preţ-calitate la produsele proprii şi la cele ale concurenţei,
- existenţa unei reţele de distribuţie ş.a

Analiza clienţilor

- prezentarea principalilor clienţi,


- relaţiile firmei cu aceştia,
- evoluţia vânzărilor pe clienţi interni şi externi,
- durata medie de imobilizare a creanţelor (termenul de decontare), perioada
maximă de încasare,
- gradul de dependenţă faţă de anumiţi clienţi ş.a

Analiza furnizorilor

- prezentarea principalilor furnizori; gruparea acestora în funcţie de natura


intrărilor, de cantitatea şi valoarea aprovizionărilor,
- gradul de dependenţă faţă de anumiţi furnizori,
- criterii de alegere a furnizorilor,
- durata medie de utilizare a surselor atrase de la furnizori, comparație cu
termenele contractuale.

5
B. Analiza produselor/ serviciilor

- principalele produse şi servicii,


- structura vânzărilor pe produse sau grupe de produse,
- analiza repartiţiei vânzărilor în funcţie de ciclul de viaţă al produselor (lansare,
creştere, maturitate, declin); Oferă informaţii pentru aprecierea potenţialului de
evoluţie a firmei faţă de punctul critic şi al asigurării surselor necesare
finanţării activităţii; permite estimarea cu un grad ridicat de certitudine a
mărimii cifrei de afaceri şi a profitului în perioada de previziune.

C. Analiza preţurilor

Vizează aspectele de risc legate de preţurile de vânzare ale firmei evaluate


comparativ cu evoluţia economică generală şi asectorului, corelaţia dinamicii
preţurilor de vânzare cu cea a preţurilor de aprovizionare.

D. Promovarea și distribuția produselor şi a serviciilor


Promovare:
- imaginea firmei şi a produselor pe piaţă,
- acţiunile publicitare organizate şi efectele acestora,
- modalităţi de promovare (târguri, expoziţii, mass-media, panouri etc.),
- evoluţia costurilor cu reclama şi ponderea lor în cifra de afaceri.

Distribuție:
- existența unei rețele proprii de distribuție (număr puncte de desfacere,
amplasarea în teritoriu, calificarea personalului),
- distribuitori – durata contractelor, drepturi și obligații față de aceștia.