Precizare – variantele subliniate sunt cele corecte.

1. În materia răspunderii patrimoniale, reglementată de Codul muncii:

a)este posibilă punerea în întârzâiere, prin aplicarea normelor de drept comun;
b) recuperarea prejudiciului se realizează prin emiterea unei decizii de imputare;
c)urmărirea silită, în condiţiile Codului de procedură civilă, este admisibilă cu titlu de excepţie.

2. Răspunderea patrimonială a salariaţilor:

a)este o varietate a răspunderii civile delictuale, având anumite particularităţi legale care izvorăsc
din specifiul raporturilor juridice de muncă;
b)poate avea ca obiect, de regulă, repararea atât a prejudiciilor materiale, cât a celor morale;
c)se stabileşte, în absenţa acordului părţilor, prin procedura soluţionării conflictelor de drepturi, în
condiţiile Legii nr.168/1999;
d)presupune, de regulă, repararea prejudiciului prin echivalent bănesc.

3. Conflictele de drepturi:
a)pot avea caracter individual sau colectiv;
b)au ca obiect drepturi şi obligaţii ce decurg exclusiv din contractul individual sau colectiv de
muncă;
c)nu pot interveni pe parcursul sau în legătură cu negocierea contractului colectiv de muncă;
d)pot fi soluţionate, dacă părţile convin, prin arbitraj.

4. Greva propriu-zisă:
a)se poate declanşa exclusiv pe parcursul unui conflict colectiv de muncă (de drepturi sau de
interese);
b)este exclusă dacă părţile conflictului de muncă au recurs la procedura arbitajului;
c)are întotdeauna caracter ilegal dacă este declanşată spontan;
d)se poate declanşa chiar dacă în prealabil nu a avut loc o grevă de avertisment.

5. Cererea prin care se solicită constatarea nulităţii contractului individual sau colectiv de
muncă ori a unor clauze ale acestora poate fi introdusă:
a)în termen de 3 ani de al data naşterii dreptului la acţiune;
b)pe întreaga perioadă de timp în care contractul respectiv este în fiinţă;
c)nici un răspuns nu este corect.

6. Răspunderea disciplinară reglementată de Codul muncii:

a) nu are caracter exclusiv personal;
b)se referă exclusiv la salariaţi;
c)presupune întotdeauna vinovăţia salariatului;
d)intervine dacă salariatul săvârşeşte abateri disciplinare cel puţin repetate.

7. În cazul răspunderii patrimoniale reglementată de Codul muncii:

a)creditorului i se cuvin deosebit de creanţa propriu-zisă şi dobânzi;
b)angajatorul nu-şi va putea recupera prejudiciul produs de salariat decât în momentul în care
hotărârea instanţei este definitivă;
c)salariatul, dacă doreşte, îşi poate asuma un angajament scris de plată care constituie titlu
executoriu ex lege.
 8. Conflictele de interese:
a)pot interveni, exclusiv, pe parcursul negocierii contractului colectiv de muncă;
b)de regulă, nu pot fi declanşate pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă;
c)au, de regulă, caracter colectiv.

9. Care dintre următoarele forme posibile de soluţionare a unui conflict de interese se

soldează întotdeauna şi obligatoriu cu încetarea conflictului respectiv:
a)concilierea;
b)arbitrajul;
c)medierea.

10. Conflictele de muncă se împart în:

a) conflicte colective şi conflicte individuale;
b) conflicte colective de drepturi şi conflicte colective de interese;
c) conflicte colective de interese şi conflicte individuale de interese.

11. Pentru angajator, în raporturile cu terţii:

a) greva constituie, potrivit legii, întotdeauna, un caz de forţă majoră;
b) greva constituie un caz de forţă majoră numai dacă s-a prevăzut expres în contractele
comerciale (sau civile) încheiate cu terţii respectivi;
c) pot fi considerate ca situaţii de forţă majoră: greva spontană, greva de solidaritate, greva
politică.