Poluarea în orașul Cluj Napoca

Informații generale
“Cluj-Napoca este al patrulea oras ca marime din Romania si este unul dintre cele mai
importante centre academice, culturale si industriale din Romania.”[1]
“Orasul este situat in centrul Transilvaniei si este vechi inca din anul 106, cand Imperiul
Roman a cucerit Dacia si a format o asezarea Napoca.”[1]
“Totusi, prima atestare a numelui Cluj a fost in 1213 sub denumirea latina Castrum Clus. In
1956, Revolutia Maghiara a dus la unificarea de catre autoritatile romanesti a universitatilor
Babes (romaneasca) si Bolyai (maghiara). Maghiarii au ramas majoritari in oras pana in anii
1960, cand romanii au devenit mai numerosi datorita influxului masiv de populatie,
consecinta a industrializarii puternice a orasului. In 16 octombrie 1974, orasul a sarbatorit
1850 de ani de la prima sa atestare sub numele de Napoca, iar guvernul de atunci a schimbat
denumirea orasului Cluj adaugand si "Napoca".”[1]
“Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie:
Pârâul Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul
Becaș, Pârâul Murătorii.”[2]
“Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante
rare cum ar fi papucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații
botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Valea Morilor. În pădurile din jurul orașului (cum
ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul
mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare
de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul
orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii de animale.”[2]

Împărțire administrativă

“Clujul este împărțit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier.
Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Orașul a beneficiat de o extindere majoră în
ultimii ani, mai ales până în 2009, când pe baza construcțiilor masive care au avut loc s-au
format noi cartiere sau zone de locuit la case sau blocuri – ansambluri rezidențiale.”[2]
“Cartierele orașului sunt:
● Grigorescu
● Mănăștur
● Zorilor
● Mărăști
● Dâmbul Rotund
● Gheorgheni
● Gruia
● Bună Ziua
● Iris
● Andrei Mureșanu
● Bulgaria
● Centru
● Gară
● Între Lacuri
● Someșeni
 ● Grădini Mănăștur
● Hidelve, cel mai vechi cartier al Clujului
● Sopor, definit în 2005
● Borhanci, definit în 2005
● Becaș, definit în 2005
● Făget, definit în 2005
● Zorilor Sud (inițial denumit Observatorului Sud sau Europa)
● Tineretului
● Pata-Rât sau, neoficial, Dallas (colonie de romi)”[2]

Fig Cartierele din orașul Cluj-Napoca

https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/05/23/Plan-Integrat-de-calitate-a-aerului-pentru-
aglomerarea-Cluj-Napoca.pdf

Poluarea în orașul Cluj-Napoca

Poluarea aerului reprezintă marea provocare a ultimelor decenii, datorită pe de o parte

agresivităţii poluanţilor asupra sănătăţii umane, dar şi datorită impactului acestora asupra
tuturor componentelor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie.
Protecţia atmosferei este un domeniu de mare importanţă în asigurarea sănătăţii umane şi a
protecţiei mediului în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, autorităţilor de
mediu internaţionale şi naţionale le revine sarcina dificilă de a genera cadrul legislativ
necesar pentru menţinerea calităţii aerului la un nivel satisfăcător care să nu aducă prejudicii
sănătăţii umane sau diferitelor componente de mediu.
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în vigoare se impune realizarea în mod
continuu a evaluării calităţii aerului pe baza valorilor limită şi valorilor de prag, în acord cu
standardele naţionale şi ale Uniunii Europene, în scopul:
• menţinerii calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se
încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru poluanţii atmosferici;
 • îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele
prevăzute de normele în vigoare;
• adoptării măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra
mediului.
Scopul principal al directivelor europene şi a legislaţiei naţionale care le transpune este acela
de a evalua şi gestiona calitatea aerului într-un mod comparabil şi pe baza aceloraşi criterii la
nivelul întregii Uniuni Europene. Mai mult de atât, aceste informaţii trebuie transmise
publicului.
În judeţul Cluj monitorizarea calităţii aerului se efectuează cu ajutorul celor 5 staţii automate
de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a
Calităţii Aerului.

Bibliografie
[1] https://www.eurocars.ro/ro/informatii-turistice/Cluj-Napoca
[2]https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca#Geografie
[3]https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/05/23/Plan-Integrat-de-calitate-a-aerului-
pentru-aglomerarea-Cluj-Napoca.pdf
[4]https://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/cluj%20napoca/Cluj-Napoca
%202021_Aplica+%C2%A2ie%20CEaC_versiunea%20RO.pdf
[5]http://www.anpm.ro/documents/840392/0/01-
Calitatea+si+poluarea+aerului+inconjurator.pdf/df7addde-5c4e-4f1a-97a5-a3288e027237
https://files.primariaclujnapoca.ro/2019/05/23/Plan-Integrat-de-calitate-a-aerului-pentru-
aglomerarea-Cluj-Napoca.pdf
http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/07/26-14.pdf

https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cluj-napoca-orasul-mai-poluat-aer-romania-contestat-
studiul-publicat-the-new-york-times-1_5dea4c425163ec4271bf7811/index.html