Sunteți pe pagina 1din 1

Trasaturile oceanografice ale acvatoriului marii negre

Teperatura apelor la suprafata la fel ca si t aerului se carcaterizeaza prin diferente intre cele doua
compartimente estice si vestice intre care se afla o zona de tranzictie. Cele doua mari diferentieri se
inregistreaza iarna cele din timpul verii nefiind semnificative. Toamna racirea apelor incepe din nord vest
unde in septembrie se ating 18,4 grade medie fata de zona sud estica unde se ating 21,2 grade. Apele de
suprafata din conpartimentul vestic au cea mai mare heterogenitate termica datorita aportului apewlor
fluviale si a vanturilor dominante reci si uscate care bat din setorul nord estic in profil verticall se obsrrva
o stratificare specifica Marii Negre; stratul de amestec situate aproape de suprafata pana la adancimea de
10-12m cu o diferenta termica intre 1-1,5 grade; stratul termoclinei sezoniere la o adancime de la 10-12m
pana la 40-45 m iar aici gradientul termic este de 12 pana la 14 grade; stratul intermediar rece (sir) situate
la adancimi de la 40-45 m ana la 130-150 m unde temperature scade cu 1-pana la 1,5 grade ;stratul
intermediar cuprins intre adancimile de 130-150 m si pan la 1500 m unde se observa o inversiune termica
iar temperatura ajunge aproximativ 8,8 grade ; stratul profund situate de la -1500 m pana la cele mai mari
adancimi unde temperature creste pana la 8,9 grade si ramane constanta .
Distribuutia temperaturii pe vertical este speifica Marii Negre si prezinta trei elemente de originalitte,
prezenta straturlui intermediar rece;lipsa unei tirmocline permanente ;prezenta apelor intermediare si
profunde mai calde decat temperatura la aceeasi aadancime din oceanul planetar.
Stratul intermediar rece este present in tot acvatoriul marii negre si are grosimi de 100-200m in
apropierea versantilor continentali si mult mai subtire sub 50 m in partea centrala a bazinului. Grosimea
maxima se inregistreaza in partea sud estica a bazinului marii negre. Stratele d apa intermediare si
profunde au temperaturi mai mari decat in mod normal la aceeasi adancime atat datorita legaturii cu
marea mediterana caretransfera ape mai calde prin stramtoara bosfor cat si datorita transferului caloric
geotermal la nivelul fundului bazinului.
Salinitatea apelor-salinitatea medie anuala la suprafata apei variaza intre un minim de 14,5la mie in zona
Deltei Dunarii si un maxim de 20,7 la mie in zona centrala a bazinului. In zona de varsare a Dunarii in
mare salinitatea apelor din acest sector cade cu 5 pana la 8 la % datorita volumului mare de ape fluviale.
Variatia sezoniera a salinitatii la suprafata marii inregistreaza valori foarte mari , astfel iarna minima de
15,4 la mie este atinsa in zona deltei denarii si in zona golfului Odesa insa in compartimentul vestic ea
atinge 18,2 la mie iar in cel estic 17,9 la mie , primavera minima este de 12 la mie de asemenea dlta
dunnarii si golful odesa, iar in vest 18, 3 la mie . Vara minima este de 14-15 la mieinm acelaasi sector al
deltei si golfului odesain zona centrrala creste la 18.5 la mie iar in zona caucaziana ajunge la 17,5 la mie,
toamna in partea nord estoica 14-16 la mmiein zona centrala 18,5 la mie iar in apele caucaziene 18 la
mie . Variatiile sezoniere sunt legate evident de aportul apelor fluviale spre marea neagra precdum si de
raportul dintre precipitatii si evaporatie .
Variatia salinitatii pe verticala este specifica Marii Negre si difera mult de restul oceanului planetar prin
extensiunea larga a . Functia pe verticakla rezinta 4 etaje distincte ;stratul d aestec intre 0-30 m unde
salinitatea este cuprinsa intre 18 si 2 la mie ;stratul halocline de la -30 pana la -200 m cu o salinitate care
creste de la 18,2 pana la 21,5 la mie; bstratul intermediar incepe de la -200 m pana la -1000m siunde se
observa o crestere lenta a valorii salinitatii de la 22 la mie la 22,2 .;stratul profund situate sub nivelul de
-1000 m unde salinitatea creste lent pana la 22,3 si se mentine constanta pona la cele mai mari andacimi .
Distributia pe verticala a salinitatii este rezultatul procesului de difuziuune multipla si amestecului de apa
cu orgini diferite .

S-ar putea să vă placă și