CUPRINS

ISTORICUL ASPIRINEI …………………………………………………… . PAG 1

ANATOMIA SISTEMULUI OSOS……………………………………………PAG 15

REUMATISMUL,FEBRA………………………………………………………PAG 19

ANALGEZICE………………………………………………………………… PAG 21

SALICILATII……………………………………………………………………PAG 25

ACIDUL ACETILSALICILIC…………………………………………………...PAG 28

MEDICAMENTE CU CONTINUT DE ACID

ACETILSALICILIC…………………………………………………………… PAG 37

CONCLUZII………………………………………………………………………PAG 48

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..PAG 51
 ISTORIA ASPIRINEI

‘’Politica (Mentalitatea ) nu se regaseste in societate,ci in laborator ‘’

-Bruno Latour-

Aspirina este un produs de laborator de la sfarsitul secolului XIX .

Tehnicile stiintifice predominante,abordarile industriale si ideile medicale au
fost esentiale pentru dezvoltarea ,promovarea si modul in care a fost primit
medicamentul.Drept urmare ,acest bilant nu se extinde cu mai mult de cateva
decenii inainte de lansarea aspirinei din laboratorul FARBENFABRIKEN
,numite inainte FRIEDRICH BAZER & CO in 1899.
Pe de alta parte ,o mare parte din literatura despre aspirina incearca sa
localizeze acest produs in antichitate cu ajutorul papirusului EBERS,
scrierile lui HIPPOCRATE si lucrarile lui GALEN.
Aceste istorioare spun o poveste simpla,liniara a numeroase “descoperiri”
despre care se spune ca au dus la folosirea anumitor plante care contineau
salicilati ,ca de exemplu: scoarta de salcie si perisor sau compusi asemenea
cu salicilatii,inclusive salicilina si acidul salicilic pentru tratarea unor diverse
boli .Intr-adevar dupa spusele lui MANN si PLUMMER.
“Amandoua (salicilina si acidul salicylic) lupta importiva febrei si a durerii”
si cei care-l sustineau au sprijinit folosirea salicilatilor ca antiseptice,ca
spalaturi ale gurii si drept conservanti pentru apa,pentru calatorii pe mare ;
-un chimist important a sugerat in mod eronat ca salicilatul de sodium ar
putea sa trateze scarlatina ,difteria,pojarul,sifilisul,holera,turbarea si
antraxul.
Totusi este greu de stabilit ce efecte au avut aceste exemple ale uzului
“istoric” al PROTO-aspirinei” asupra imboldului si felurilor de dezvoltare
si folosire a medicamentului actual numit ASPIRINA.
Aspirina este descrisa ca fiind descendentul natural al acestor strabuni
.Totusi istoria aspirinei nu este o poveste corecta(onesta) asa cum istoriile
conventionale sugereaza ,ci este o naratiune complexa a oamenilor si
circumstantelor implicate in transformarea unui compus chimic simplu intr-
un produs farmaceutic popular,care a ramas unul dintre cele mai folosite
medicamente timp de aproape un secol.
Firma BAYER s-a deschis in 1863 sub numele de FRIED RICH BAYER &
CO ,fiind o uzina de vopsea din GERMANIA .Cand industria vopselurilor a
intrat in declin spre sfarsitul anilor 1880, BAYER a facut trecerea la
sectorul mai active si mai rentabil al produselor farmaceutice,dezvoltand
1
,producand si comercializand fenacetina (acetophenetidin) dintr-un produs
care se foloseste la vopsea. Trecerea companiei de la vopsele la produse
farmaceutice a fost asa de rapida incat primele loturi cu medicamente au fost
alcalizate in containere contrafacute –sticle goale de bere invelite in
prosoape-pana cand compania a decis sa investeasca in echipament potrivit
pentru productie.Totusi in ciuda schimbarii produselor fabricate ,Bayer a
pastrat multe din metodele folosite anterior la vanzarea vopselelor pe pietele
competitive:agenti de vanzari ,reclame in ziare si folosirea licentelor si
marca fabricii asa cum Ac Mc TAVISH,un istoric medical cunoscut
remarca: “Restrictionand piata de vanzare la farmacii si medici”,industria
chimica a evitat capcanele necorespunzatoare ale comertului si s-a afirmat ca
membru al fratiei << etice>> .De atunci Mc TAVISH afirma : “Productia de
medicamente a avut loc intr-un cadru industrial”.
Medicamentele erau asemanatoare din multe puncte de vedere cu alte
marfuri ,care erau fabricate pentru profit.In anul 1890 CARL DUISBERG si
alte figuri importante de la BAYER era ocupat cu reorganizarea companiei,
cu infiintarea laboratoarelor farmaceutice pentru dezvoltarea si
standardizarea medicamentelor sic el mai important cu stabilirea legaturilor
in lumea medicala.
Sfarsitul secolului XIX a insemnat o crestere nemaiintalnita in ceea ce
priveste numarul de produse farmaceutice aparute pe piata .
In 1889 un doctor spunea “ fiecare saptamana,aproape in fiecare zi adduce
cu sine un nou medicament,fiecare considerat ca fiind cea mai mare
descoperire a terapiei moderne”.
Me TAVISH a atribuit acest flux urias de noi produse “cresterii in
importanta a rolului laboratorului ; mai ales in industria de medicamente”.
Totusi ,utilitatea acestor produse terapeutice noi in practica medicala a fost
sursa de disputa.Anumiti doctori s-au opus cu inversunare impotriva a ce
numeau ei “ tendinta(in crestere a medicilor germani) de a trece
<<Republica Stiintei>> la o oligarhie comerciala pentru beneficiul
instaritilor pe socoteala umanitatii suferinde “.Altii acceptau mai usor noile
schimbari ,dar ramaneau precauti in privinta celor caresalutau noile aparitii
la medicamentele de hotar sau panacee “ ca sa nu discrediteze atat vocatia
lor ,cat si pe cea a chimistului farmacist.
Intr-un discurs despre “Progresul Medicinei “ in secolul XIX dr
F.ROBERTS a marturisit : “Dintre numerosii agenti remarcati de noi in
reclamele supralicitate in presa ,atat cea medicala,cat si cea obisnuita ,in
pamfletele si chiar si in cartile aduse prin posta si chiar in
2
<<exemple de experimente >>care sunt in ziua de azi la noi acasa fara sa le
cerem,putini merita atentie sau critica si o investigare corecta a meritelor
laudate.
Cu toate acestea unii le merita si eu pot sa anticip ca se vor efectua din
cand in candadaugari importante la agentii medicali aflati la dispozitia
noastra pentru ajutorul si confortul pacientilor,drept rezultat al cercetarii
sistematice stiintifice si practice.
Tot ce sper e ca in dragostea noastra pentru nou ,nu vom renunta la
vechi prieteni care ne-au ajutat in mod real in trecut si merita astazi
recunostinta noastra ca-ntodeauna.
De aceea pentru acele companii farmaceutice care si-au facut un nume in
comunitatea medicala ,productia de medicamente a devenit o industrie legala
pe stiinta “unde fabricanti si medici erau angajati intr-un parteneriat
producator –consumator”.De exemplu ,asa cum s-a scris in LANCET in
august 1899 multe noi produse farmaceutice erau rezultatul atentiei
crescande acordate “tolerarii medicamentelor si evitarii efectelor care nu
sunt de dorit “.Mai mult: “ Modificarea salicilatilor si introducerea noilor
derivati ai morfinei (ambele activitati se desfasoara in laboratoarele
BAYER) sunt singurele exemple .
In aceasta privinta este satisfacator sa afli ca farmacistul este ghidat de
medic si nu doar de cunostinte in chimie.De aceea ,inspiratia si dorinta de
aproduce aspirina poate fi explicata in termini medico-industriali.In aaceasta
relatie in care companiile farmaceutice aprovizionau cu produse care-i
interesau pe doctori si doctorii la randul lor,mentineau un viu interes pentru
ceea ce companiile farmaceutice aveau de oferit.
Pe perioada 1880-1890 ,cand doctorii au devenit mai interesati de reactiile
adverse ale febrei asupra corpului omenesc,folosirea antipireticelor a
devenit unul dintre subiectele cele mai fierbinti in medicina terapeutica.
Conform uniu manual de farmacologie publicat la inceputul secolului XX:
”de la cel mai important pana la cel mai neinsemnat in profesie ,lucrul cel
mai important era sa consideri febra ca fiind cel mai groaznic factor intr-un
caz si s-o tratezi ca facand parte din boala ,sau fiind chiar boala insasi,in loc
sa fie considerata o simptoma a tuturor infectiilor si neputand sa faca
rau,doar daca este acuta sau de lunga durata.Se credea ca nu numai febra
cand era destul de ridicata ,coagula protoplasma unor parti vitale,dar ca
pacientul avea tesuturile arse si ca aceasta combustie acuta sau conflagratie
trebuie sa fie oprita chiar daca boala nu s-a maifestat altfel.Descoperirea
,dupa numeroase investigatii de laborator,ca aceste medicamente reduce

3
productia de caldura si creste imprastierea caldurii,pare sa-l incadreze intr-o
maniera ciudata in nevoile terapeutice ale momentului,din fericire cu doar
cateva cateva cazuri fatale.De de multe ori aceste efecte erau datorate
dozelor exagerate ; iar in alte cazuri pacientii cu febra scazuta care primeau
medicamentul manifestau o temperatura si mai scazuta care rezulta in
lesin ;pa cand in boli precum pneumonia cu aerisirea deficienta a sangelui
asu alte afectiuni ale plamanilor,cianoza,transpiratiile abundente si circulatia
proasta,aveau loc”.De aceea ,pan ace mania febre a luat sfarsit la finalul
secolului,se pare ca datorita cresterii in popularitate a teoriei microbului,cei
mai multi dintre dotori si-au concentrat atentia in tratarea febrei(stari
febrile).
Companiile producatoare de medicamente au raspuns cererilor medicale ale
momentului ,aducandu-le tot ce le trebuia si chiar alimentand lupta
impotriva erei antipiretice.Noile antipiretice si analgezice ,majoritatea
medicamentelor din aceasta clasa se credeau ca au mai mult sau mai putin
din ambele proprietati-erau introduse in fiecare luna pe piata :” acele
produse cristaline din carbine care au impanzit piata ca fiind substitute ale
chimiei erau oferite din cand in cand ca analgezice,calmante
,antipiretice,dupa cum cazul cerea”.Mai mult ,majoritatea acestor noi
compusi terapeutici erau promovati –si ulterior numiti cu nume de marca
atragatoare –ca : malarina ,pirantina,cosaprina ,fesin,eupirina,si bineinteles
aspirina.Totusi nu este clar cum a aparut aspirina .Multi ii atribuie titlul de
“inventator al aspirinei” lui FELIX HOFFMANN,un chimist de la BAYER
al carui tata suferea de reumatism.Potrivit legendei,tatal lui HOFFMANN
lua acid salicilic,deja produs in masa ,foarte des folosit si foarte profitabil
pana la sfarsitul anilor 1870,ca sa-si trateze reumatismul.

4
Din pacate medicamentul ii irita stomacul si a fost asociat si cu alte efecte
dureroase ; cel mai evident ,pe langa faptul ca avea un gust
neplacut,cateodata gretos,se credea ca acidul salicilic provoaca indigestie si
slabea inima.De aceea fiul indatoritor si-a asumat misiunea de a creea un
inlocuitor mai putin toxic.Totusi acidul acetilsalicilic(ASA)-numele chimic
al aspirinei-se poate sa fi fost deja creat de chimistul francez CHARLES
FREDERIC GERHARDT in 1853,descoperitorul si-a numit compusul
acetilsalicilic anhidru ,care nu era la fel ca “ASA”.
Compusul a fost sintetizat intr-o forma mai pura de JOHANN KRAUF in
1869 .Intr-adevar ,acidul acetilsalicilic era deja fabricat de compania
CHEMISCHE FABRIK von HEYDEN in 1897 fara un nume de marca.
De aceea este dificil de spus ca HOFFMENN a inventat intr-adevar un nou
compus chimic sau chiar o noua metoda de a produce unul nou,care apoi sa
fie licentiat in Germania
In plus fata de incertitudinile legate de originea chimica a “ASA”,opiniile
medicale predominante privind folosirea in masa a acidului salicylic si a
compusilor inruditi,inclusiv ,,ASA” erau amestecate .
De asemenea ,era o mare divergenta in opinii in cadrul laboratoarelor
farmaceutice BAYER,in ceea ce priveste valoarea muncii efectuate asupra
,,ASA” in 1897.
Conform lui MANN si PLUMMER,era un anumit grad de animozitate intre
ARTHUR EICHENGRUN care conducea cercetarile si dezvoltarea de la
divizia PHARMACEUTICAL unde HOFFMANN lucra si HEINRICH
DRESSER care conducea testele si standardizarea in cadrul Diviziei
PHARMACEUTICAL EICHENGRUN sustinea compusul chimic
HOFFMANN ,pe cand DRESSER n-avea nici o intentie sa-l testeze ca pe un
potential medicament nou.Aparent EICHENGRUN a mers atat de departe
incat sa distribuie pe ascuns compusul pentru testare.
Totusi DRESSER a fost cel care a publicat in cele din urma primul articol
despre aspirina .
Schimbul de pareri in privinta valorii compusului reflecta interesele sale
financiare ,de vreme ce conform lui MANN si PLUMMER :
[HOFFMANN si EICHENGRUN] aveau contracte cu BAYER prin care
aveau sa primeasca drepturi de autor sau orice produs licentiate pe care il
inventau .De vreme ce nu era nici o licenta ,nici unul nu a primit vreun drept
de autor din vanzarea aspirinei in Germania.Totusi HEINRICH DRESSER
avea un angajament cu BAYER prin care va primi un drept de autor asupra
orcarui produs pe care-l introducea pe piata.

5
Astfel ,el a primit o mare parte din drepturile de autor pentru aspirina si a
putut sa se retraga devreme ca un om bogat”.
Asa cum sugereaza in numarul din iulie 1899 al ziarului LANCET :
“Nimeni [in industria farmaceutica] n-ar putea sa intreprinda misiunea
plicticoasa de a face cunoscute noi produse in profesiunea medicala ,fara sa
fie convins de proprietatile lor superioare ,fie in mod bun sau rau”.
De aceea ,odata ce DRESSER a ales in sfarsit sa promoveze compusul
chimic al lui HOFFMANN ca fiind aspirina .el l-a impus fata de celelalte
remedii disponibile (existente).
In articolul sau publicat in “ ARCHIV FUR DIE GESAMTE
PHYSIOLOGIE “ in 1899,DRESSER descrie natura nestisfacatoare a
medicamentelor deja existente ,creand astfel nevoia de noi alternative .
“ In multe boli asemanatoare cu raceala obisnuita ,administrarea de sodium
salicilat ar fi mult mai indicata daca n-ar provoca o puternica respingere
prin gustul dulce care ar putea fi corectat numai intr-o anumita masura”.
DRESSER sugereaza apoi: “Chimia farmacologica ar trebui sa
dezvolte sintetic un nou preparat care ar evita pe langa gustul dulce si alte
caracteristici nedorite ,cum ar fi supramarcarea stomacului .Dupa dizolvare
salicilatul active ar trebui sa fie rupt repede de noul produs.”
Aceste imbunatatiri sunt exact ceea ce DRESSER a sustinut ca a obtinut
prin sinteza aspirinei.In primul rand ,gustul a fost rafinat prin mascarea
grupului liber hidroxil fenolic al acidului salicilic prin substituirea atomului
De hydrogen cu un compus metilic.Ca sa demonstreze ca aspirina este
reabsorbita si seprata in acid salicilic,DRESER citeaza opera omului de
stiinta german LESNIK publicata in “ARKIV FUR
EXPERIMENTELLEPATHOLOGIE und PHARMAKOLOGIE” ca sa
mentina idea ca ,cresterea nitratilor (nitrogen) in urina se datoreaza numai
nitrogenului care contine un produs metabolic al acidului salicylic si in mod
evident in aspirina.

6
DRESSER a efectuat apoi studii comparative ale aspirinei si a altor salicilati
ca sa demonstreze ca prima era mai putin gretoasa si mai benefica decat
celelalte .De exemplu , a testat sarea de sodium a aspirinei si a salicilatul de
sodium pe iepuri obisnuiti sip e reptile ,care in minte sa “arata in mod
evident ca aspirina este mai putin otravitoare decat acidul salicilic”.
DRESSER a testat de asemenea aspirin ape cele mai delicate si mai fine
tesuturi “cum ar fi bronhiile pestilor “ ,ca sa demonstreze mai departe
delicatetea compusului .In final ca sa renunte la orce temeri ca aspirina ar
pute slabii inima ,el a condos experimental ca sa arate ca silicatul de sodium
descreste bataile cardiace ,pe cand sarea de sodium a aspirinei o
creste.DRESER concluzioneaza in articolul sau ,dupa cum
urmeaza:’Rezumand cel mai important character farmacologic al aspirinei
putem sa sugeram urmatoarele : aspirina are un gust acid mai putin separator
decat salicilatul de sodiu inainte de dizolvare ,este de asemenea mai
protectiv cu stomacul dupa cum arata experimental de mai sus ,este mai
avantajos ,mai multa aspirina este dizolvata de acidul gastric hidrocloric
numai intr-o mica masura (0,2%).Diferentele sunt evidente intre aspirina si
sodiul salicilat si dupa dizolvare”.
Publicand aceste descoperiri intr-un ziar psihologic ,DRESER a putut sa
ofere o varianta “stiintifica si obiectiva” a acestui nou compus ca unprodus
destul de puternic cu putine reactii adverse .In acelasi timp ,DRESER era
unul dintre cei mai importanti angajati de la BAYER si in consecinta el va
beneficia personal de succesul pe care analiza lui farmaceutica a avut-o
asupra aspirinei.
Impreuna cu eforturile lui DRESER,doctorii au fost cooptati in sustinerea
efectivitatii si inofensivitatii aspirinei.Doi astfel de doctori citati in articolul
lui DRESER au fost doctoral C.WITTHAUER care a publicat o lucrare
despre experimentele sale cu aspirina in’’DIE HEILKUNDE’’in aprilie 1899
si doctor JULIUS WOHLGEMUTH ale carui rezultate au fost publicate
in’’THERAPEUTISCHE MONATSHEFTE’’in luna mai a aceluias an.
Atat articolul lui WITTHAUER cat sic el al lui WOHLGEMUTH au
oferit o introducere generala asupra noii pudre,coroborata cu rezultate
obtinute de DRESER si au descries consencintele experimentelor chimice cu
aspirina.
In mod clar, ei concluzioneaza ca noul medicament aste superior
cerorlalte produse farmaceutice aflate pe piata in acel moment.
Eleganta rapoartelor medicale si farmaceutice de la inceput se afla in
abilitatea de a alia aspirina cu deja folositele produse pe baza de salicilina,pe
cand prezenta aspirinei,diferit de ele.
7
 De aceea noul medicament avea o anume familiaritate si mai important
,fabricantii puteau sa sustina proprietatile medicale dovedite,ale acidului
salicilic si a compusilor inruditi prin asociere.
Totusi a fost la fel de important sa se separe aspirina de defectele care au
fost atribuite acestor produse in dezvoltarea adevarului stiintific in
laborator,care dovedeau asemenea diferente.
Astfel o pudra alba pe raft impreuna cu alte sute de compusi chimici
inmagazinati la BAYER timp de multi ani,a fost transformat intr-un
important produs farmaceutic.
De atunci,fiecare raport nou al membrilor comunitatii medicale sau a
lumii farmaceutice a imbunatatit sau nu povestea aspirinei.

Pe 22 iulie 1899 aspirina a aparut in’’Documente Analitice’’ de la

laboratorul LANCET alaturi de alte cateva produse care au suferit rigorile
analizei stiintifice:un coniac vechi menit sa fie folositor pentru scopuri
medicale,apa-lesie JOHANNIS-un tratament diuretic si erau destule lucrari
recente si celebre care nu mentionau noul medicament produs de BAYER.
Indexul’’Boli si Remedii’’dintr-un manual American despre medicina
farmacologie si terapeutica de exemplu,prescrie aspirina pentru tratarea
anumitor boli,dar nu ca pe un substituit general al acidului salicilic si al altor
salicilati.Documentul descrie acidul salicilic ca un medicament folosit
pentru arsuri,aczeme,pistrui,lupus vulgaris,tuse si ulcer.
Salicilina,salol,salipirin si alti salicilati sunt recomandati pentru diverse
boli precum holera,diabet,endocardita,febra,faringita si pleurezie,pe cand
aspirina este recomandata pe langa alte medicamente,in tratarea
racelii,nevralgiilor si nevritelor.
Intr-adevar in cei 5 ani de cand a fost lansata,aspirina a fost perceputa din
ce in ce mai putin ca un antipyretic si era din ce in ce mai des prescrisa
pentru indepartarea durerii.
 8

Pana in anul 1903,mai multe observatii au fost facute asupra efectului

analgezic al aspirinei in tratarea nevralgiilor si a altor afectiuni
dureroase,inclusiv carcinomul.
Astfel,aspirina seamana cu predecesorul sau fanacetina,care a aparut in
perioada antipiretica a anilor 1880 si 1890 si asemenea rudelor sale a ajuns
sa fie folosita mai ales pentru indepartarea durerii.Schimbarea interesului de
la proprietati antipiretice la cele analgezice ale medicamentului la inceputul
secolului xx este cel mai bine rezumata in introducerea’’Manualului de
Farmacologie si Terapeutica’’al anului 1901.
Cum entuziasmul pentru antipiretice a palit prin pierderea
noutatii,medicii au inceput sa se intrebe daca aceste medicamente care
reduceau asa de bine febra,aveau vreo influenta in reducerea duratei bolii si
s-a demonstrate rapid ca nu aveau.
Simultan,investigatiile amanuntite care aveau loc din ce in ce mai des in
ceea ce priveste parologia febrei si cunostintelor noastre tot mai mari in
istoria organismelor cauzatoare de boli,au clarificat ca febra este un factor
lipsit de importanta intr-un caz dat,daca este acut;si incepe sa fie clar ca
febra nu este numai un proces special de dureros,dar in unele cazuri poate fi
chiar de valoare.
In sfarsit,amintirea faptului ca folosirea acestor medicamente necesita
absorbtie si eliminare,schimbata sau nu si ca in aceste procese se poate sa fie
vina unei inflamatii dureroase,a scazut popularitatea antipireticelor,pe cand
descoperirea ca toate au proprietati de atenuare a bolii,a distras atentia la
folosirea lor pentru alte scopuri decat antifebrile.
De aceea folosirea aspirinei s-a schimbat odata cu tendintele
schimbatoare ale profesiei medicale,devenind mai putin legata de descrirea
initiala a medicamentului si indicatiile,mai intai comercializate de compania
farmaceutica.Experientele primordiale efectuate asupra aspirinei BAYER au
fost urmate de descoperiri chimice mai recente,efectuate de medici
neafiliati companiei farmaceutice.
Treptat toate povestirile spuse de acei care au participat la prezentarea si
promovarea acidului acetilsalicilic ca aspirina ,au disparut in fundal.
Pana in 1903 ,autorii nu au mai simtit nevoia sa include descrieri detaliate
ale aspirinei in articolele lor spunand ”Leacul este acum destul de cunoscut
ca sa mai fie descries aici”.Aspirina a devenit rapid un nume important in
toata lumea ,aparand si in operele literare ale inceputului de secol XX.
9
De exemplu ,cand tanara Lady Caroline Desta din nuvela “The Enchanted
April “ s-a plans de dureri de cap in timpul unei vacante in Italia ,unul dintre
insotitorii ei a intrebat-o –daca stie cum se spune la aspinna in italiana-la
care o erudita batrana englezoaica a intervenit –Cel mai bun leac pentru
dureri de cap este uleiul de ricin.
In aceeasi maniera FRANZ KAFKA a explicat o data logodnicei sale
FELICE BAUER pe perioada relatiei lor furtunoase ,ca aspirina era unul
dinter putinele lucruri care usurau durerea de neindurat a existentei.
Odata cu trecerea timpului ,legaturile medicale ,farmaceutice,industriale ,au
consolidat formarea industriei moderne farmaceutice de astazi.
Povestea aspirinei -originea ei ,popularitatea si modurile de folosire
–sunt destul de unice. Putine grupuri de medicamente au oferit fabricantilor
–asemenea comori medicilor- asemenea resurse terapeutice ,si laicilor –
atatea leacuri semi- patentate,asa cum s-a intamplat cu asa numitele
antipiretice-analgezice.

Nici nu exista un grup care sa arate asa de bine relatia stransa dintre chimie
si terapia practica si relatia structurii chimice cu actiunea psihologica .Pe
masura ce anii trec totusi multe alte medicamente sunt folosite ca sa trateze
bolile diferit de cele pentru care fusesera produse.
De exemplu odata cu aparitia “ erei anticoagulantelor “ aspirina a capatat
noi indicatii ,pe cand un trombocit antiagregant este deja folosit in tratarea
infarctului miocardic.

10
 ANATOMIA SISTEMULUI OSOS

Sistemul osos sau scheletic reprezinta totalitatea oaselor din organism,

legate intre ele prin articulatii ,iar stiinta care se ocupa cu studiul lor se
numeste OSTEOLOGIE.

CARACTERISTICILE OASELOR

Oasele sunt de origine mezodermica si se caracterizeaza prin :

forma ,structura ,compozitie chimica ,dezvoltare ,crestere si metabolism .
Forma oaselor este determinate de functia pe care acestea o indeplinesc in
organism.Dupa forma oaselor sunt de patru feluri: oase lungi ,oase scurte
,oase late si oase mixte.

11
 STRUCTURA OASELOR

Osele sunt organe tari si elestice in care predomina tesutul osos.Toate

tipurile de oase prezinta la exterior un invelis numit periost .Facand
sectiune longitudinala printr-un os lung se constata ca periostul se afla
numai la nivelul diaafizei ,epifizele fiind acoperite de un strat de cartilaj
epifizar sau de articulatie .Sub periost se afla tesut osos compact ,iar in osul
diafizei –canalul medular ,in care se gaseste maduva osoasa.
Osul compact este alcatuit din canale dispuse in lungul osului,numite
canele Havers ,care se leaga intre ele prin alte canale transversale.
Atat prin canalele Havers cat si prin cele de legatura trec vase sanguine ,vase
limfatice si nervi ,dand prin aceasta osului caracterul de organ viu.Substanta
(oseina)de la acest nivel este alcatuita din lamele osoase ,dispuse concentric
in jurul fiecarui canal Havers,alcatuind inpreuna un system.
Maduva osoasa se gaseste in cavitatile osului spongios.Usurarea miscarii in
articulatie este realizata de cartilagiile de articulatie care invelesc epifizele
avand rol de protectie la frecare.
Maduva osoasa este o substanta complexa ,alcatuita dintr-o retea de fibre
conjunctive ,in ochiurile careia se gasesc diferite categorii de cellule
conjunctive ,vase sanguine ,vase limfatice si terminatii nervoase .In timpul
dezvoltarii organismului ,maduva osoasa sufera transformari morfologice si
functionale ,de aceea se prezinta sub diferite forme.
- Maduva rosie –maduva rosie osteogena
- maduva rosie hematogena
-Maduva galbena
-Maduva cenusie
COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR

In compozitia oaselor se gaseste 20-25% aoa si 75-80% rezudiuu uscat.

Rezidiuul uscat este reprezentat prin: substanta organica de natura proteica –
oseina si saruri minerale.
Sarurile minerale mentionate sunt:
-fosfatul tricalcic
-fosfatul de calciu
-carbonatul de calciu
-clorura de calciu
-fluorura de calciu

ARTICULATIILE

Pentru a indeplini functia de locomotie si de sustinere a corpului ,oasele se

leaga intre ele in diferite moduri.
Legatura dintre doua sau mai multe oase vecine se numeste articulatie sau
incheietura .Articulatiile sunt fixe ,mobile sau semimobile.
Suprafetele capetelor oaselor care intra in articulatie sunt acoperite cu un
cartilaj,cartilaj articular - care are rol de a micsora frecarea.

13
 DEFICIENTELE MORFOFUNCTIONALE ALE
SCHELETULUI

In perioada de crestere a oaselor ,din diferite cause pot sa apara anumite

defecte.Acestea pot fi congenitale sau dobandite in cursul vietii.
Bolile care pot apare la nivelul oaselor sunt :

-rahitismul (deformarea oaselor prin calcifierea insuficienta a tesutului

oasos)
-deformari anteroposterioare care dau : -ciroze (atunci cand curbura dorsala
se accentueaza )
-lordoza (cand deformarea apare
la curbura lombara)
-deformari laterale (scolioza )

La nivelul articulatiilor mobile,ca urmare a unor miscari fortate se pot

produce intinderi sau smulgeri ale ligamentelor ,numite entorse.
In cazuri mai grave oasele ies din articulatie putand sa rupa capsula de
articulatie .Acestea poarta numele de luxtii.
Deficientele morfofunctionale ale oaselor sunt si fracturile ,care apar in
urma unor traumatisme provocate de actionarea violenta a unui agent
extern. Se produc mai ales la oasele lungi .
Ca o deficienta care poate surveni la nivelul scheletului este si reumatismul.

14
 REUMATISMUL

Este in general ,o boala microbiana a articulatiilor care se datoreaza

streptococului hemolitic.
Streptococul hemolitic este o bacterie in forma de coci ,dispusa in lant si
care distruge hematiile.In practica medicala se diferentiaza ,printer altele
,urmatoarele forme mao obisnuite :

1) Artrita sau reumatismul inflamator ,care este determinat de o infectie

2)Artroza sau reumatismul cronic degenerative ,intalnit la varstnici .Este

un rheumatism poliarticular,caracterizat prin deformari ale oaselor si
instalarea treptata a anchilozelor, de unde mai poarta numele si de
reumatism cronic deformat

O forma a reumatismului cronic degenerative este si spondiloza ,care

este artroza coloanei vertebrale .Dupa locul unde se instaleaza de-a
lungul coloanei vertebrale ,spondiloza poate fi: -cervicala
-dorsala
-lombara
Fiind un reumatism degenerativ ,apare mai frecvent dupa varsta
de 40 de ani.Se manifesta prin dureri locale sau in alte regiuni ale
corpului ,daatorita iradierii ,prin dureri de cap si prin limitarea miscarilor;
durerile sunt mai accentuate la modificarile atmosferice ( timp noros
,umezeala ,frig)si din cauza existentei unor focare infectioase din organism
(dentare ,amigdalite etc) reumatismul articular acut care poate sa apara la
copii si adolescenti si sa afecteze inima.

In diferite conditii favorizante (timp rece si umed,cand locuinta si

alimentatia sunt deficitare ) streptococul hemolytic se instaleaza mai intai in
amigdale sau in micoasa faringelui ,laringelui ,nasului ,de unde poate
declansa reumatismul ce cuprinde inima .Este o forma grava a
reumatismului

15
 FEBRA

Febra este temperatura ridicata a corpului ,care constituie reactia

organismului la un agent infectios,toxic.

Febra se datoreste modificarii patologice a mecanismului

termoreglator.
Hipotalamusul este locul principal pentru controlul termoreglarii .In aria
preoptica si in hipotalamusul anterior se gasesc aglomerari de neuronu
termosensibili,care integreaza informatiile venite de la senzorii termici din
periferie si centrali si controleaza modalitatile de pierdere sau producere de
caldura .Comanda catre periferie se face prin cai nervoase prevazute cu
sinapse ce folosesc ca mediatori – difenoliamine.

Febra este provocata de infectii ,leziuni tisulare ,tulburari

imunologice,unele neoplasme.Ea are un mecaanism chimic,fiind datorata
unor substante pirogene,exogene sau endogene.
Alergenii bacterieni sau alti pirogeni exogeni elibereaza din tesut (indeosebi
din cocite si cellule ale sistemului reticuloendotelial ) pirogeni endrogeni
care actioneaza la nivelul hipotalamusului .
Febra este considerate ca un epifenomen al unor procese cu rol
adaptive.
Beneficiile febrei sunt controversate ,in schimb ea poate fi cu certitudine
daunatoare intr-o serie de situatii clinice.
Simptomele insotitoare ,cefalee ,mialgii,stari de rau - sunt adesea cauza de
discomfort.Febra trebuie deosebita de hipertermie,care este caracterizata prin
cresterea temperaturii ca urmare a expunerii excessive la caldura ,a maririi
producerii de caldura sau a pierderii de caldura ,in conditiile unui centru
termoreglator nefunctional (epuizat prin suprasolicitare sau deprimat
medicamentos).

16
 ANALGEZICE ,ANTIPIRETICE ,ANTIINFLAMATOARE
NESTEROIDIENE

Medicamentele antiinflamatorii ,analgezice si antipiretice cuprind

un grup heterogen de compusi cu structura chimica diferita ,dar cu efecte
farmacologice si reactii adverse asemanatoare .

Prototipul acestui tip de substante este aspirina ,de unde si denumirea de

substante Aspirin-like ,ce se acorda actualmente acestor medicamente.

Toate medicamentele din aceasta grupa asociaza in proportie variata

actiunile analgezice ,antiinflamatorii si antipiretice, fiind folosite fie ca
medicamente simptomomatice pentru actiunile analgezice si antipiretice in
diferite algii si stari febrile ,fie pentru actiunea antiinflamatorie in boli
reumatice.

17
 ACTIUNEA ANALGEZICA
Actiunea analgezica este o intensitate moderata ,depinzand de felul durerii.In
unele situatii- exemplul durerii postoperatorii cronice-efectul poate fi
superior celui al analgezicelor opiacee.Efectu analgezic este net superior in
conditiile patologice ,fata de durerea provocata experimental.
Mecanismul analgeziei este predominant periferic,prin prevenirea sintezei si
eliberarii prostaglandinelor in inflamatii.
Este unanim admis astazi ca PGE 2 si PGF2 sunt implicate in producerea si
intretinerea durerii.Prostaglandinele E2 si F2 stimuleaza terminttiile
sensitive si favorizeaza efectul algogen al bradikininei si histaminei.
Aceasta actiune este in legatura cu cresterea cantitatii de AMPc si usurarea
influxului de ioni de calciu in terminatiile sensitive.
Pentru aceasta pledeaza si faptul ca medicamentele din aceast grup sunt
inactive ca analgetice in tesuturile neinflamate ,unde nu exista sinteza locala
de prostaglandine ,ca si in durerile produse prin stimularea directa a nervilor
senzoriali.

ACTIUNEA ANTIINFLAMATORIE

Care intereseaza predominant componenta congestive exudativa a

procesului inflamator,poate fi marcata ,dar este de regula inferioara celei a
cortizonilor.Ea poate fi dovedita asupra diferitelor tipuri de inflamatie
provocata experimental ,iar clinic se evidentiaza prin efectul antireumatic .
Ca mecanism ,la linistirea inflamatiei contribuie ,in principal,impiedicarea
sintezei si eliberarii prostaglandinelor,(in special PGE 1 ; PGE 2 ;PGA 2 ) ,
eliberate de catre celulele lezate si care apar in concentratii crescute in
exudatului inflamator fiind responsaabile in cea mai mare masura de
cresterea permeabilitatii vasculare (venulare ) si anume migrarea
leucocitelor in focarul inflamator.S-a elucidat actiunea chemotactica a
prostaglandinelor ,stabilindu-se ca principalul produs chemotactic al
metabolismului acidului arahidonic este cel mai probabil acidul 12
hidroxiarahidonic (HETE) .De asemenea ,se considera ca prostaglandinele
E si F ar intensifica efectul altor mediatori ai inflamatiei (in special
bradikininei) inrudit cu proprietatiile antiinflamatorii este efectul protector
fata de arsurile solare si prin ultraviolete .Administrarea unei doze unice de
aacid acetisalitic,ibuprofen sau indometacina ,inaintea expunerii excessive la
soare ,impiedica sinteza locala de PGE 2 ,respective aparitia eritemului
dureros.
18
 ACTIUNEA ANTIPIRETICA

Actiune antipiretica ,consta in scaderea temperaturii crescute din

cadrul sindromului febril.Ea se explica prin restabilirea reglarii centrului
hipotalamic pentru temperature fiziologica ,cu declansarea consecutive a
procesului de termoliza-vasodilatatie periferica ,sudoratie .
Actiunea antipiretica este de asemenea corelata ci inhibarea sintezei
de prostaglandine.Seadmite astazi ca endotoxinele bacteriene
(lipopolizaharidele din structura peretelui bacterian )stimuleaza biosinteza si
eliberarea din neutrofile si alte cellule a unor substante pirogene endogene.
Acestea eliberate in circulatia generala ,patrund in SNC unde
stimuleaza eliberarea de prostaglandine (in special in ariile preoptice
hipotalamice ) ele insele pirogene.

Inhibarea biosintezei prostaglandinelor de catre analgeticele antiinflamatorii

antipiretice se realizeaza prin inhibarea ciclooxigenazei (prostaglandin –
sinteza ),enzima care catalizeaza primele transformari ale acidului
arahidonic catre pg-ine.

Analgezicele antipiretice si antiinflamatorii apartin urmatoarelor structuri

chimice :

- salicilati (acid acetilsalicilic; diflunisal);

-derivati de pirazol (fenazona,fenilbutazona,oxifenbutazona)

- derivati de p-aminofenol (fenacetina ,paracetamol);

-acizi indolacetici si analogi(indometacina ,sulindac ,tolmelina )

-acizi arilalifatici (ibuprofen , ketoprofen, naproxen ,diclofenec)

-fenamati (acid flufenamic ,acid mefenamic,acid miflumic)

-oxicami ( piroxicam )

19
 SALICILATII

In aceasta grupa sunt cuprinsi o serie de derivati ai acidului salicilic (care nu

poate fi folosit ca atare ,pe cale generala, din cauza actiunii iritante ),care in
doze mici au efect antipiretic si analgezic,iar in doza mare au effect
antiinflamator.

ACIDUL ACETILSALICILIC

Sau aspirina este esterul acidului acetic cu acidul salicilic

Are actiune :
-analgezica }
- antipiretica } intensitate moderata
- antiinflamatorie }

ASPIRINA –structura chimica

SALICILATUL DE SODIU

Are proprietati asemanatoare aspirinei ,dar este mai slab analgezic.

Gustul este neplacut ,iritatia gastrica frecventa ,iar fenomenele de salicilism
apar deseori ,chiar de la doze terapeutice.
Utilizarea este limitata,singura indicatie fiind reumatismul poliarticular.Se
administreaza obisnuit oral,6-12 g/zi,fractionat la 3-6 ore dupa mese.La
copii se recomanda 100-120mg/kg si zi.In caz devarsaturi ,sau la copii
mici ,se poate folosi calea rectala.Injectarea intravenoasa este foarte rar
justificata.Solutia concentrate de salicilat de sodium ,injectata in venele
varicoase area efect sclerozant.
20
 SALICILAMIDA

Are proprietati asemanatoare aacidului acetilsalicilic.Actioneaza ca atare –

nu se hidrolizeaza in acid salicilic.Efectele iritante digestive si efectele
nervos centrale sunt mai mici .Se foloseste ca analgezic 0,3- 1,8 g/zi si
antireumatic 1,5 -4 mg/zi.

BENORILATUL

Este esterul acetilsalicilic al paracetamolului cu proprietati si indicatii

asemanatoare aspirinei.

DIFLUNISALUL

Este derivat fluorurat al acidului salicilic cu potenta antiinflamatoare si

analgezica superioara aspirinei.

Diflunisal –structura chimica

METILSALICILATUL

Este un lichid cu un miros aromatic ,componenta principala a oleului de

Wintergreen.Are actiune iritanta ,cu consecinte revulsive .
Este folosit sub forma de unguent ,in aplicatii locale ,in afectiunile reumatice
cornice.
Este contraindicat in prezenta fenomenelor inflamatorii acute.

21
 ACIDUL ACETILSALICILIC

DENUMIREA CHIMICA

Denimirea chimica :acid acetilsalicilic,acid 2-acetoxibenzoic.

ACTIUNI FARMACOLOGICE

Aspirina face parte din categoria substantelor analgetice-antipiretice-

antiinflamatoare, din clasa derivatilor de acid salicilic.Este un medicament
de prima alegere ,cu el putand fi tratate aproximativ 80% din cazurile ce
intra in indicatiile sale .Prezinta actiune analgezica medie,antipiretica mai
slaba decat a aminofenazonei,actiune puternic antiinflamatoare
,antireumatica ,actiune antiagregant plachetara ,in functie de dozele
administrate.Intra in componenta produselor :
Aspirina,Europirin,Upsarin,Aspegic.

22
PROPRIETATI FIZICE SI
PREPARAREA ASPIRINEI
 Cristale aaciculare incolore sau pulbere cristalina alba ,fara miros sau
miros slab de acid acetic si cu gust acru.Solubil in 5 ml alcool ,20 ml
chloroform,20 ml eter, 300 ml apa.Se dizolva in solutii de hidroxizi si
carbonate alcalini si inamoniac.
Obtinerea aspirinei se realizeaza prin acetilarea acidului salicilic cu
anhidrida acetica,clorura de acetil sau cetona (CH=C=O)in diversi solventi
organici anhidri.

Acilarea hidroxiderivatilor aromatici cu cloruri de acizi impune prezenta

unui agent alcalin pentru neutralizarea acidului clorhidric rezultat din
reactie sau utilizarea sari alkaline a hidroxiderivatului.
Industrial ,acetilarea acidului salicilic se face preferential cu anhidrida
acetica.in cataliza acida (H2SO4 ,CH3COOH glacial sau saruri ale metalelor
alkaline sau alcalino-pamantoase :K,A\a, Ca ,Mg ,dar se prefera CaCl 2
anhidra 0,01moli\1 mol acid salicilic )in mediu anhidru de benzene sau
clorbenzen,la temperature de aproximativ 80 C,conform reactiei:

23

Datorita legaturilor de hidrogen intre OH-ul fenolic si oxigenul

carboxylic,viteza de reactie fara catalizator este mica (timp de reactie 8-9 ore
comparative cu 30-40 min,daca se foloseste catalizatorul CACL 2)
Purificarea aspirinei se face prin recristalizarea din diversi solventi.Se
filtreaza aspirina de CaCl2 care este higroscopica si grabeste hidroliza
aspirinei.Sunt cunoscute doua forme poliforme de acid acetilsalicilic:

FORMA I ,obtinuta la temperature obisnuita din solutie saturata de acid

acetilsalicilic farmaceutic in etanol 95% cu P7=143-144 C ,

FORMA II ,obtinuta prin cristalizarea lenta la temperature obisnuita din

solutie saturate de acid acetilsalicilic farmaceutic in n-hexan cu PT=123
-125 C.

FARMACOCINETICA-ASPIRINA

Absorbtie buna digestiva .Forma polimorfa I se realizeaza

concentratii sanguine aproape duble fata de forma II .La pprimul pasaj
hepatic 30% este transformata in acid salicilic,care absoarbe si este activ
farmacodinamic.Absortie lenta si incomplete pe cale rectala.

Circula legat 50-90% de proteinele plasmatice.Concentratia sanguina ,cu

doze terapeutice obisnuite este de 60 um\ml, cu doze antiinflamatorii de
150-300 um\ml .Este distribuit inegal in tesuturi,traverseaza bariera hemato-
encefalica si placenta .Trecerea in cantitati mici in laptele matern (la doze
terapeutice).

Eliminarea renala cu filtrare glomerulara si reabsortie tubulara.In urina

alcalina este grabita eliminarea .T 1/2 ESTE DE 3-6 ore pentru doze de
circa 0,5 g si de 20-30 ore pentru doze mari (peste 4 g/zi)

24
FARMACODINAMIA
Analgezic de intensitate medie mai ales in dureri usoare si moderate
,somatice,inflamtorii si postoperatorii .

Actiunea a 600 mg aspirina este echianalgezica cu 60 mg codeine fosforica

si 1000 mg paracetamol .Efectul este potentat de alte anlagezice si de
inhibitoare SNC.

Actiunea analgezica are un mechanism central (tolamic) si unul periferic ,de

inhibitie a sintezei prostoglandinelor ( se stie ca PGE 1) contribuie la
durerea din inflamaatie prin sensibilizarea terminatiilor nervoase aferente la
actiunea algogena a brodikininei si histaminei .

Antipiretic ma putin intens decat aminofenazona.Efectul se datoreste mai

ales cresterii termolizei prin dilatarea vaselor superficiale si transpiratiei
In febra din infectii ,prin scaderea producerii prostaglandinelor ,intervine
mai intens si mecanismul central hipotalamic.

Puternic antiinflamator ,antireumatic.Efectul se datoreste blocarii

ireversibile a ciclooxigenazei (prostaglandinsintetazei) cu diminuarea
formarii prostaglandinelor proinflamatoare .Aspirina interfera cu mediatorii
sistemului kalicreinic inhiba aderarea granulocitelor la peretele vascular
aagresionat ,stabilizeaza lizozomii,inhiba migrarea polimorfonnuclearelor si
macrofagelor in focarul inflamator.

Antiagregant plachetar .La doze mici acidul acetilsalicilic inhiba prelungit

producerea plachetara de tromboxan A 2 (vasoconstrinctor,agregant plachetar
) (prin acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei ),fara a influenta sinteza
prosta ciclinei,(vasodilatator ,antiaagregant plachetar ,sintetizat de peretele
vaselor sanguine sub influenta prostaglandinelor ).

Alte efecte :uricozuric (la circa 2 g/zi ,hipoglicemiat ,hipocolesterolemiant.

Utilizarea pe termen lung (cel putin 4 luni)a aspirinei pare a reduce la
jumatate riscul de cataracta (van HEYNINGEN si HARDING, 1 986)

25

FARMACOTOXICOLOGIA
APARAT DIGESTIV- Produce iritatia mucoasei gastrice cu pirozis
,gastralgii greturi ,vome stimularea secretiei de acid si scaderea mucusului .

Iritatia gastrica este mai mica la pH introgastric peste 3,5.Dupa acidul

acetilsalicilic,la examen gastroscopic se observa mici zone de gastrita
hemoragica la locul de contactaal mucoasei cu cristate de substanta

.Aparmicrohemoragii gastrice la circa 2/3 din bolnavii tratati cu 1-3 g/zi ,cu
eliminarea de sange in facale.
Sangerarea atinge 3-6 ml/24 ore ,fata de 0,5-1 ml , valori normale.

Sangerarea digestive acuta ,comuna in grade diferite la toate

antiinflamatoarele ,are doua mecanisme in care intervine inhibitia sintezei
prostaglandinelor prin substantele respective :diminuarea formarii mucusului
protector cu efecte iritante mergend pana la gastrita eroziva,inhibitia
agregarii plachetelor cu tulburarea coagularii sangelui.

Nu produce ulcer gastric,dar favorizeaza aparitia acesteia la bolnavii cu teren

ulceros.Doze mari de administrare la femei care alapteaza pot produce
fenomene hemoragice la sugari .Efectele adverse digestive sunt dependente
de doza si de forma farmaceutica ,mai frecvente (circa 80%) cu comprimate
obisnuite ,pe jumatate cu formele solubile si 10% cu cele enterosolubile.

26
SANGE
Produce hipocoagularea ,cu favorizarea hemoragiilor ,prin doua
mecanisme :actiune antiagreganta plachetara ,care se manifesta la doze
terapeutice si actiunea hipoprotrombinizata,care apare la doze mari .
Aceasta din urma actiune poate fi antagonizata prin injectarea de vitamina K
Hemoliza la deficienti in G-G-PD.

APARAT CIRCULATOR
Retentie clorurata,usoara hipertensiune arteriala .
La doze toxice deprimarea cardiaca , vasodilatatie periferica.

APARAT RESPIRATOR

Aspirina agraveaza astmul bronsic mai ales la bolnavii cu polipi nazali sau
sinuzita cronica.

27
MANIFESTARI ALERGICE
( eruptii cutanate ,ccel mai frecvent urticarie ,edem angioneurotic, crize de
astm ).Apar frecvent ,mai ales la cei cu teren allergic (astm ,urticarie ,rinita
cronica, sensibilizari la late antiinflamatoare nesteroidiene).

SNC SI ANALIZATORI

Euforie ,tulburari de echilibru .La concentratii sanguine peste 300 mg/l,

realizate cu doze unutare de 1,2 g ,produce diminuarea acuitatii auditive
,zgomote in urechi ,reversibile pana la oprirea administrarii.Salicilatii au fost
suspectati a creste frecventa sindromului REYE la copii sub 12 ani
suferind de boli febrile ,indeosebi varicela (vome persistente ,alterarea
testelor hepatice ,obnubilare, delir ,coma , letalitate 25 %)

ALTE EFECTE ADVERSE –hepatita aasimptomatica ,mai ales la bolnavii

cu lupus eritematos si poliartrita reumatoida .
Intoxicatia acuta apare la administrarea de doze mari ,care realizeaza
concentratii sanguine de peste 400 ug/ml .Se manifesta prin tulburari
metabolice importante : initial alcaloza respiratorie ,urmare a stimularii
centrului respirator cu hiperventilatie : ulterior ,acidoza metabolica prin
produsii de hidroliza (acid salicilic si acid acetic ) cu respiratie
KUSSMAUL ,convulsii, delir.Alte fenomene toxice sunt vome ,poliurie ,
cetonurie, albuminurie ,hiperglicemie ,glicozurie,hipoprotrombinemie
epistaxis , hematemeza ,hemoragii subcutanate.

FARMACOEPIDEMIOLOGIE

Contarindicatii :
Gastrite ,ulcer gastro-duodenal,insuficienta hepatica ,alergie la
salicilati,diateza hemoragica (hipoprotrombinemie,hemofilie)
Nu se va administra acid acetilsalicilic cu 7-10 zile inainte de o interventie
chirurgicala ,pentru a preveni o hemoragie grava.
Nu se administreaza la copii sub 1 an.

28
Tratament
ul intoxicatiei acute
Spalatura gastrica .Perfuzii pentru inlaturarea dezechilibrului
hidroelectrolitic si acidobazic.
Bicarbonatul de sodium este contraindicate in alcaloza (poate produce coma
si moarte)si va fi utilizat prudent in acidoza.In cazul cand bolnavul intra in
coma cu acidoza marcata,tratamentul consta in combaterea de urgenta a
hiperpirexiei (impachetari reci) ,rehidratate ,corectarea acidozzei si
alcalinizarea urinei prin perfuzii intravenose cu bicarbonate de sodium
,corectarea cetozei si hipoglicemiei prin administrarea de
glucoza,combaterea hemoragiilor prin transfuzii de sange si
fitomenadiona.La nevoie ,se poate recurge la metode de epurare extrarenala
a toxicului.

FARMACOGRAFIE-DOZE,CAI,RITM DE ADMINISTRARE

Acidul acetilsalicilic se administreaza oral.Comprimatele(obisnnuite) se

desfac in apa si se iau pe stomacul gol cand administrarea este ocazionala
sau pe stomacul plin cand se face un tratament prelungit sau daca se produc
fenomene de iritatie gastrica.
Pentru efectul analgezic si antipyretic se administreaza cate 300 mg sau 500
mg ,repetand dupa nevoie la fiecare 4 ore .
Pentru efectul antiinflamator se recomanda doze de 4 g/zi ,in administrarea
fractionate la fiecare 6 ore.
La copii cu reumatism poliarticular acut se administreaza 85-100 mg/kg/zi
(fara a depasi 5g)fractionat la 4-6 ore ,pana dispar semnele clinice ,viteza de
sedimentare a hematiilor se normalizeaza si proteina C reactiva negative
(obisnuit 20-30 zile);in continuare se administreaza 2/3 din doza de atac
10-20 zile ,apoi 1 / 2 -1/3 alte 30-40 zile.
Pentru efectul antiagregant plachetar ( la adult) sunt suficiente 100-300 mg
o data pe zi.Dozele terapeutice mari pot provoca fenomene toxice minore,
fara semnificatie deosebita .
Administrarea in doze terapeutice mari ,folosite in scop antiinflamator
,provoaca uneori fenomene toxice minore dar neplacute cunoscute sub
numele de salicism.Sindromul consta in ameteli,cefalee, tinnitus ,surditate
partiala,tulburari de vedere ,greata ,voma, somnolenta sau excitatie cu stare
confuza,cresterea temperaturii eruptii acneiforme
29
Dozele tixice provoacaa o stare de acidoza caraacteristica ,care poate avea
consecinte grave.
Patogenia acidozei este mixta :respiratory (accumulate de bioxid de carbon
consecutive deprimarii centrului respirator la aceste doze )si metabolica
(acumularea de metabolite acizi ai salicilatului ,acumulare de acizi endogeni
consecutive dereglarii metabolismului glucidic si insuficientei renale
functionate).

MEDICAMENTE CU CONTINUT DE ACID

ACETILSALICILIC
ACID ACETILSALICILIC 500mg comprimate.
Un comprimat contine :acid acetilsalicilic,excipienti-celuloza
microcristalina, talc,dioxid de siliciu coloidal anhidru
Grupa farmacoterapeutica : analgezice si antipiretice ,derivati de acid
salicilic.
Indicatii :combate dureri de intensitate slaba sau moderata
cefalee,mialgii,dureri reumatice articulare ,nevralgii,dureri dentare,
dismenoree,febra ,combate fenomenele inflamatorii in reumatismul
poliarticulr acut,atenueaza inflamatia articulara in poliartrita reumatoida.
Contraindicatii : hipersensibilitate la acid acetilsalicilic,ulcer gastric saau
duodenal active ,diateza hemoragica,antecedente de astm bronsic, ultimul
trimestru de sarcina.
Precautii : astm bronsic ,alergii,afectiuni gastrointestinale,tendinta de
detentie hidrosalina,discrazii sanguine,guta,dipozitive intrauterine.
Interactiuni: glucocorticoizi,anticoagulante orale,heparine ,ticlopidina
,medicamente trombolitice,metatrexat,litiu, interferon
alfa,digoxina,ciclosporina.
Doze si mod de administrare : adultii- un comprimat 500mg la interval de 4
ore ca analgezic si antipiretic.
Pentru efect antiinflamator ,3-4 g aspirina (6-8 cpr) pe zi la intervale de 6
ore .
Copii sub 12 ani :la indicatia medicului.
Copii peste 12 ani : pentru efect analgezic si antipiretic ,cate 250mg (1 / 2
cpr) la intervale de 4-8 ore.Pentru effect antiiinflamator ,85-100 mg/kg si zi
(fara a depasi 3 g/zi)fractionat la intervale de 4-6 ore timp de 20-30 zile.In
continuare se administreaza 2/3 din doza de atac 10-20 zile,apoi 1 / 2 -1/3
alte 30-40 zile.Reactii adverse: sangerari diverse,iritatie gastrica,complicatii
infectioase ,reactii alergice,tulburari ale functiei hepatice.
Producator :s.c SICOMED s.a Bucuresti ,Romania
ACID ACETILSALICILIC TAMPONAT 500mg
 Un comprimat contine : 500 mg acid acetilsalicilic ,excipienti-guconat de
calciu ,amidon de cartofi,amidon de porumb ,polietilenglicol 6000-
aerosoli,stearat de magneziu ,talc.
Grupa farmacoterapeutica :analgezic si antipiretic ,antiinflamator la doze
ridicate ,antiagregant plachetar.
Indicatii : tratamentul simptomatic al afectiunilor insotite de algii sau
hipotermie, reumatismul acut si cronic , profilaxia trombozelor.
Contraindicatii : ulcer gastro-duodenal ,hemoragii digestive in evolutie
,hipersensibilitate la salicilati ,diateza hemoragica.
Precautii : in caz de hemoragii digestive ,insuficienta renala ,astm
bronsic ,metroragii, dispozitiv intrauterine, in cursul sarcinii.
Interactiuni : cu heparina, anticoagulante,metotrexatul,antibioticele orale,
diureticele.
Doze si mod de administrare: adulti -1,5-3 g/zi ca antipiretic saau
analgezic ,4-6 g/zi ca antiinflamator ,0,3-0,5 g/zi ca antiagregant plachetar
dupa mese.
Copii : 50 mg/kilocorp/zi in prize de 4-6 ore ,antiinflamator 120-140
mg/kilocorp /zi.
Reactii adverse : acufene ,algii abdominale, ulcer gastric, hemoragii
,sindrom hemoragipar.
Prezentare: folii cu 10 comprimate,cutii cu 3 folii cu 10 comprimate.
Producator :s.c GEDEON RICHTER ROMANIA s.a Tg Mures .

ANTINEVRALGIC P comprimate

Un comprimat contine :250mg acid acetilsalicilic ,cefeina 20 mg,

paracetamol 150 mg si excipienti pentru un comprimat.
Actiune farmacoterapeutica : analgezic si antipiretic ,prin acidul
acetilsalicilic si paracetamol, stimulant slab si antimigrenos prin cafeina.
Indicatii : cefalee ,nevlalgii,mialgii,febra,gripa,dureri postoperatorii.
Contraindicatii : alergii ,ulcer gastro-duodenal,boli hemoragice,astm
bronsic,la renali,in timpul sarcinii.
Precautii : asocierea cu anticoagulante cumarinice,metotrexat,sulfamide
antidiabetice,probenecid, sulfinpirazona,spironolactona.
Mod de administrare : 1 comprimat la nevoie ,repetat de 3-4 ori/zi.
Reactii adverse : greata,voma,eruptii cutanate, bronhospasm,tulburari de
ritm si cresteri ale valorilor tensiunii arteriale.
Prezentare : cutii cu 2 blistere a cate 10 comprimate.
Producator : s.c SICOMED s.a Bucureasti , Romania.
 NEO- COPIRIN comprimate

Un comprimat contine : 400 mg acid acetilsalicilic,cafeina anhidra 32 mg, si

excipienti – lactoza monohidrat,amidon de porumb,talc,acid stearic,dioxid
de siliciu colloidal.
Grupa farmacoterapeutica : alte analgezice si antipiretice ,acid acetilsalicilic
in alte combinatii.
Preparatul NEO-COPIRIN comprimate asociaza proprietatea analgezica a
acidului acetilsalicilic cu cea slab antimigrenoasa si psihostimulentea a
cafeinei.
Indicatii terapeutice : tratamentul symptomatic al durerilor de intensitate
usoara – medie cu diferite localizari : cefalee,migrene, mialgii,artralgii,alte
dureri reumatice, nevralgii,dureri dentare ,dureri postoperatorii,dureri
intercostale,sciatica ,dismenoree.
Contraindicatii : hipersensibilitate la oricare din componentele produsului
,ulcer gastro-duodenal active, boli cu risc hemoragic mare ,insomnie,copii cu
varsta sub 7 ani.
Precautii : se impun precautii in antecedentele de ulcer si gastrita,
insuficienta renala cronica,insuficienta hepatica,astm bronsic ,guta ,
epilepsie, angina pectorala si aritmii.
Interactiuni : corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante,
bauturi alcoolice, antidiabetice orale.
Doze si mod de administrare : se administreaza oral un comprimat la 4-6 ore
,pe stomacul gol .In caz de iritatie gastrica se recomanda administrarea in
timpul mesei .
Reactii adverse : tulburari digestive ,reactii alergice ,afectare renala,
tulburari neurologice.
Prezentare : cutii cu 2 blistere a cate 10 comprimate pastrate la temperature
intre 15-25 C .
Producator : s.c. LABORMED PHARMA s.a. Romania.

FASCONAL comprimate

Un comprimat contine : acid acetilsalicilic 200 mg, paracetamol 200 mg

,cafeina anhidra 25 mg,fenobarbital 25 mg,fosfat de codeine hemihidratat 10
mg ,si excipienti : amidon de3 porumb, gelatina, dioxid de siliciu colloidal ,
talc , stearat de magneziu.
Grupa farmacoterapeutica : analgezice si antipiretice ,derivati de acid
acetilsalicilic si combinatii .
Indicatii terapeutice : tratamentul symptomatic in dureri de intensitate medie
sau severa cu diferite localizari: cefalee ,migrene, mialgii,nevralgii,
artralgii,algii dentare ,sau in sfera ORL ,dismenoree.
Contraindicatii : hipersensibilitate la oricare din componentele produsului
,insuficienta hepatocelulara,insuficienta renala,ulcer gastro-duodenal
active , boli hemoragice , astm bronsic , insuficienta respiratory ,perioada de
sarcina si alaptare ,copii cu varsta sub 15 ani.
Precautii : astm bronsic ,alergii respiratorii ,hipersensibilitate la
antiinflamatorii , ulcer ,interventii chirurgicale ,NU bauturi alcoolice,risc de
deprimare respiratory , leziuni craniene, abdomen acut ,hipertrofie de
prostate.
Interactiuni : antiinflamatoare nesteroidiene ,metotrexat , sulfamide
antidiabetice,probenecid, spironolactona, deprimate ale SNC, medicamente
anticolinergice si aantidiareice, fenitoina, acid valproic.
Doze si mod de administrare : se administreaza numai adultilor si copiilor
peste 15 ani .
Doaza uzuala pentru adulti si copii peste 15 ani ,este de un comprimat la 4-6
ore fara a depasi 4 comprimate Fasconal P/zi.
La varstnici se administreaza jumatate din doze recomandata adultilor.
Reactii adverse : reactii alergice ,astm bronsic –crize ,constipatie ,greata
,somnolenta ,hemoraagii digestive ,epistaxis, vertij cu cefalee , palpitatii.
Pastrare si ambalare : nu se foloseste dupa expirare : se pastreaza la
temperature intre 15 – 25 C.
Producator s.c.GEDEON RICHTER ROMANIA s.a Tg Mures.

THROMBO ASS comprimate

Compozitie : Thrombo Ass 50 mg- 1 comprimat filmat contine 50 mg acid

salicilic .Thrombo Ass 100 mg –I comprimat filmat contine 100 mg acid
acetil salicilic.
Actiune terapeutica : acidul acetilsalicilic inhiba coagularea sanguina si de
aceea reduce formarea trombilor.Administrarea ASA sub forma de
comprimate rezistente la actiunea sucului gastric, reduce efectele adverse
gastrointestinale ale acestuia.
Indicatii terapeutice : reducerea riscului unor ocluzii coronariene ulterioare
in cazuri de infarct miocardic in antecedente .Reducerea aparitiei ocluziilor
vasculare dupa interventii chirurgicale in sfera vasculara ,ca de exemplu
bypass coronarian.
Contraindicatii : hipersensibilitate la salicilati ,ulcer gastric si duodenal
,tendinta de sangerare ,deficiente trombotice si hemofile ,insuficienta renala
si calculi renali.
Precautii : hipersensibilitate la late analgezice ,astm bronsic , afectiuni
metabolice care duc la anemie ,afectiuni gastrointestinale ,hepatice,sarcina si
perioada de alaptare .
Interactiuni : cresterea efectului medicamentelor anticoagulante ,riscul
hemoragiilor ,efecte nedorite ale medicamentelor antiinflamatoare ,scaderea
efectului medicamentelor diuretice ,scaderea efectului medicamentelor care
influenteaza secretia de acid uric.
Doze si mod de administrare : comprimatele filmate trebuie inghitite cu o
cantitate de lichid .Se administreaza o data pe zi ,1-2 comprimate filmate.
Reactii adverse : reactii de hipersensibilitate ,tulburari gastrice, sangerari
gastrointestinale,astm bronsic.
Pastrare si ambalare : cutii cu 30 si 100 comprimate filmate .Nu se
depoziteaza la temperature mai mari de 25 C .Este necesara protectia fata de
lumina.
Producator :s.c.LANNACHER HEILMITTEL g.m.b.h.Austria.

ASPENTER 75 mg comprimate filmate gastro-rezistente

Compozitie : un comprimat filmat gastro-rezistent contine acid

acetilsalicilic 75 mg si excipienti nucleu : celuloza microcristalina
,amidonglicolat de sodium, stearat de magneziu si film-talc,copolimer de
acid metacrilic tip C ,trietilcitrat simeticona emulsie .
Grupa farmacoterapeutica : antitrombocite , antiagregante plachetare.
Indicatii terapeutice : profilaxia recidivei infarctului miocardic ,tratamentul
infarctului miocardic acut , tratamentul anginei pectorale instabile , pentru
mentinerea revascularizarii dupa angioplastie si bypass coronarian,profilaxia
accidentelor ischiemice cerebrate tranzitorii si a infarctului cerebral.
Contraindicatii : alergii ,intoleranta la antiiflamatoriile nesteroidiene ,diateza
hemoragica, ulcer gastric sau duodenal in evolutie.
Precautii : pacientii cu teren allergic ,astm bronsic ,ulcer ,afectiuni cu risc
hemoragic ,insuficienta cardiaca necompensata .
Interactiuni : cu anticoagulantele orale ,metotrexat , interferon alfa , cu
antiagregante plachetare .
Doze si mod de administrare : accidente coronariene –un comprimat 75 mg
de 1-4 ori /zi .
Infarct miocardic acut _ imediat dupa debutul simptomelor .
Profilaxia accidentelor ischiemice cerebrate tranzitorii – café 1 comprimat p
e 1-2 ori /zi .
Reactii adeverse : sangerari diverse ,epistaxis, gingivoragii,activare a
ulcerului gastro-duodenal ,reactii alergice ,reactii anafilactice.
Pastrare si ambalare : cutii cu 5 blistere continand 10 comprimate.Cutii cu 3
blistere continand 10 comprimate filmate gastro-rezistente .Se depoziteaza la
temperature de 15 -25 C .A nu se utilize dupa data de expirare
Producator : s.c.TERAPIA s.a Romania.

ROMPIRIN 100 ma comprimate

Compozitie : un comprimat contine acid acetilsalicilic 100 mg siexcipienti :

celuloza pulbere ,amidon de porumb ,dioxid de siliciu colloidal , acid
stearic.
Grupa farmacoterapeutica : antitrombocite ,antiagregante plachetare.
Indicatii terapeutice : profilaxia recidivei infarctului miocardic ,tratamentul
infarctului miocardic acut , tratamentul anginei pectorale in stabile, pentru
mentinerea revascularizarii dupa angioplastie si bypass coronarian ,
profilaxia ischiemice cerebrate tranzitorii si a infarctului cerebral .
Contraindicatii : alergii , intoleranta la antiinflamatoriile
nesteroidiene,diateze hemoragice ,ulcer gastric sau duodenal .
Precautii : pacientii cu teren allergic ,astm bronsic ,episoade de ulcer
,insuficienta cardiaca, deficit congenital de glucoza –G-fosfat –
dihidrogenoza , afectiuni renale persistente ,insuficienta hepatica ,sarcina si
alaptare .
Interactiuni : cu anticoagulante orale ,metotrexat , interferon alfa ,cu
antiagregante plachetare .
Doze si mod de administrare : profilaxia si tratamentul aaccidentelor
coronariene –un comprimat de 1-4 ori /zi
In infarctul miocardic acut –administrare imediata .
Profilaxia accidentelor ischiemice cerebrate –café 1 comprimat de 1-2 ori /zi
Pastrare si ambalare : cutii cu 2 blistere continand 10 comprimate .Se
depoziteaza la temperature sub 25 C.
Producator : s.c ANTIBIOTICE s.a Romania .
 ASPIRIN A BAYER comprimat efervescent

Compozitie : un comprimat efervescent contine acid acetilsalicilic 400

mg ,acidascorbic 240 mg si componente neactive esentiale : hidrogencitrat
de sodium.
Indicatie terapeutice : cefalee usoare sau medii ,febra ,raceli.

Contraindicatii : se interzice administrarea cand exista un risc crescut de

hemoragii .Se administreaza numai cu recomandare medicala in cazul
terapiei simultane cu medicamente anticoagulante ,in insuficienta glucozo-
6-fosfat-dehidrogenazei ,in astm bronsic sau alergie la salicilati ,alte
inflamatoare ,respective antireumatice si substante alergene, in tulburari
gastro-duodenale cronice ,insuficiente renale ,in timpul sarcinii ,in special
in ultimele 3 luni .

Reactii adverse : rar reactii de hipersensibilitate (bronhospasm ,eruptii

cutanate ) ,foarte rar tulburari gastrice hemoragii gastro-intestinale ,o scadere
a trombocitelor .
Sugestii : ameteli si tinitusul pot fi , mai ales la copii si varstnici un
simptom avand drept cauza supradozarea .In aceste cazuri se consulta
medical .

Interactiuni : se potentiaza efectul medicamentelor anticoagulante ,scade

efectul spironolactonei ,al furosemidei,,medicamente care favorizeaza
eliminarea ecidului uric in guta.

Doze si mod de administrare : daca nu exista alte interdictii medicate,

-adultii –doza unica 1-2 comprimate efervescente .
-doza zilnica – max 8 comprimate efervescente
-copii peste 3 ani –doza unica ½ - 1 ½ comprimate efervescente .
-doza zilnica –max 1-4 comprimate efervescente.

Comprimatele efervescente se dizolva complet in apa.

Pastrare si ambalare : cutii cu 10 si 20 comprimate efervescente ,precum si

40 (pentru unitati sanitare ) .
Producator BAYER a.g Germania.
 CONCLUZII

“ O aspirina pe zi tine doctorul departe “

Inca din timpuri stravechi ,fizicianul grec de al carui nume deriva “

juramantului lui HIPPOCRATE” a scris despre o pudra amara extrasa din
scoarta salciei ,care putea sa reduca durerile minore si febra .Acest tratament
este mentionat si in texte din SUMERIA, EGIPT , ASIA din perioada
antica .Indigenii din A merica o foloseau pentru durerile de cap ,febra
,inflamatiile muschilor , reumatism si friguri.
Un vicar din Anglia anului 1763 nota ca “ scoarta salciei are efect in
tratarea febrei “

In 1828 un farmacist francez si un chimist italian au separat la forma

cristalina extractul active de scoarta numit salicilina si apoi au separate
acidul in forma pura. Aceasta chimicala a fost obtinuta si din florile de
camp ,genul FILIPENDULA ,mai tarziu clasificat in SPIRAEA de
cercetatorii germani in 1839.In 1853 un chimist francez a neutralizat acidul
salicilic tamponandu-l cu sodiu (salicilat de sodiu ) si acetil cloride creand
anhidrid acetosalicilic.In 1897 un cercetator din Germania a derivate una
din gruparile functionale de hidrosoli in acid salicilic si un grup acetilic
formand acetilester ,care reduce foarte mult reactiile adverse .
Acesta era primul medicament sintetic ,nu o copie a ceva ce exista in natura
si a reprezentat inceputul industriei farmaceutice.
Obtinundu-se rezultate bune pe piata s-a inceput comercializarea noului
medicament minune.

Aspirina a fost licentiate in martie -06-1899.

Numele de aspirina este compus din : a - de la grupul acetilic
spir – de la floarea spiraea
in - un suffix obisnuit pentru
medicamente

Actiunea analgezica se datoreaza influentarii hipotalamusului si interferarii

unor mecanisme periferice care genereaza durerea,inhiba sinteza
prostaglandinelor in tesutul inflamat .
Actiunea antiinflamatorie este evidenta in boli reumatice , unde aspirina este
caapabila sa linisteasca fenomenele exudative acute.
In reumatismul poliarticular acut ,aspirina reduce inflamatia articulara
,diminueaza durerea .
In poliartrita reumatoida ,aspirina linisteste durerea si inflamatia si poate
intarsia dezvoltarea deformarilor .
Aspirina este un antipiretic cu actiune prompta ,utila in stari febrile .
Aspirina are actiune stimulatoare a SNC manifestata prin influentarea
respiratiei .
Aspirina are o serie de efecte metabolice si endocrine .
Aspirina se absoarbe rapid in stomac si portiunea initiala a intestinului
subtire .Absorbtia rectala este lenta si incomplete.
 Aspirina se leaga in proportie de 50 – 90 % de proteinele plasmatice
.Timpul de injumatatire plasmatic este de 20 minute.
 BIBLIOGRAFIE

-MANUALUL FARMACOLOGIE
Valentine STROESCU – Editura ALL,Bucuresti 1992

-MANUALUL “ INDUSTRIA MEDICAMENTELOR SI

BIOTEHNOLOGIEI FARMACEUTICA “ – Iasi 2000

- “FARMACODINAMIA SISTEMULUI NERVOS “ – Lucrari practice

Anisoara HRISCU
M.PAVELESCU –Iasi 1998

-“BAZELE FARMACOLOGIEI ALE PRACTICII MEDICALE”

Valentine STROESCU – Editura Medicala ,Bucuresti 1998

-FARMACOTERAPIE PRACTICA
Dumitru DOBRESCU – Editura Medicala ,Bucuresti 1989