Complicaţia otogenă Abcesul cerebelos. Simptomatologia. Diagnostic.

Tratament.
Abcesul cerebelos este o colecţie de puroi în substanţa cerebelului. Aceste
abcese se întâlnesc cu mult mai rar decât cele cerebrale. Pot fi localizate anterior,
când infecţia provine din labirint; şi posterior în localizarea infecţiei în sinusul
lateral afectat.
Abcesul cerebelos otic constituie 90% din totalitatea cazurilor de abcese
cerebeloase. Infecţia ajunge la cerebel pe cale labirintică, vasculară, osoasă.
Anatomie patologică. Abcesele cerebelului, ca şi cele cerebrale, histopatologic
evoluează în mai multe faze:
•- Presupurativă - encefalita presupurativă cu un ramolisment;
- Abces colectat;
- Abces încapsulat.
Tablou clinic. Debutul abcesului cerebelos coincide cu reîncălzirea otitei
cronice şi îmbracă de obicei aspectul general al unui sindrom de hipertensiune
intracraniană: vărsături, cefalee, reacţie meningiană.
In abcesul cerebelos de asemenea se disting 4 perioade:
- debutul bolii;
- perioada de acalmie, latentă;
- perioada de stare, manifestă;
- perioada terminală.
In perioaditde acalmie, care evoluează câteva săptămâni, bolnavul nu
simte nimic, prezentând doar câteva tulburări de coordonare a mişcărilor de
partea bolnavă.
In perioada de stare întâlnim cele 3 sindroame: de supuraţie, de
hipertensiune intracraniană şi sindromul de localizare, descrise de Bergman.
Sindromul de supuraţie este asemănător cu cel din abcesul cerebral, cu
deosebire că slăbirea este încă mai accentuată. în ceea ce priveşte febra,
leucocitoza, VSH şi modificările lichidului cefalorahidian, acestea sunt adesea
identice.
Sindromul de hipertensiune intracraniană este precoce şi mai accentuat
decât în abcesul cerebral. Cefaleea este mai vie, cu sediu posterior, însoţită de
redoarea cefei, vărsături, greţuri, bradicardie mai precoce şi mai accentuată.
La simptomele enumerate se mai adaugă tulburările generate de compresiunea
căilor motorii în protuberantă, bulb şi măduva superioară cu paraplegie, schimbări
patologice ale reflexelor, dizartrie, paralizii ale diverşilor nervi cranieni, cel mai
des fiind afectat nervul oculomotor extern şi comun.
Sindromul de localizare:
• tulburări de atitudine (bolnavul se clatină, cade înapoi şi de partea
bolnavă, mers ebrios);
• tulburări ale mişcărilor active: hipermetrie;
• "indice-nas" şi "călcâi-gehunchi", adiadohochineză (disocierea
mişcărilor);
• tulburări ale mişcărilor pasive - scade tonusul musculaturii de partea
bolnavă - "mâini moarte" (Thomos);
• tulburări vestibulare: vărsături, greţuri, nistagmus spontan, care persistă
şi după distrugerea labirintului, se observă pe partea bolnavă, este
trecător, schimbător, lent, amplu.
în faza terminală a abceselor cerebeloase se înregistrează şi o serie de
tulburări bulbare: ale pulsului, respiraţiei, disfagie, hiperestezia feţei, diminuarea
sau abolirea reflexului cornian şi tulburări pupilare.
Formele clinice: acute şi cronice.
Tratamentul. Drenarea colecţiei, combaterea infecţiei, redarea stării
generale, sanarea focarului otic.