Angina eritematoasă. Etiopatogenie. Simptomatologie. Tratament.

Angine catarale (eritematoase). Dacă aceste angine apar în caz de gripă,

rugeolă, oreion, poliomielită şi alte boli virale, ele se mai numesc angine roşii,
deoarece la examenul obiectiv se stabileşte o hiperemie difuză a mucoasei
faringelui. Tabloul clinic al acestor angine cuprinde următoarele semne clinice:
odinofagie pronunţată, mai ales la deglutiţie, disfagie, otalgie, febră, inapetenţă,
constipaţie, adenopatie subangulomandibulară şi sternocleidomastoidiană
dureroasă la palpaţie, oboseală fizică, oligurie, albuminurie, limbă saburată,
cefalee. Starea generală este alterată şi depinde de cele mai multe ori de originea
agentului cauzal şi circumstanţele îmbolnăvirii. La copii pot apărea convulsii.
Dacă agentul cauzal este streptococul (3-hemolitic din grupa A, hiperemia şi
edemul vizează numai amigdalele palatine şi stâlpii amigdalieni.
Anginele virale trebuie diferenţiate de bolile infecţioase, de bolile virale ale
căilor respiratorii şi de faringite. Bolile infecţioase se deosebesc de anginele
virale prin perioada de incubaţie, anamneză epidemiologică, semnele clinice
specifice.