O afectiune foarte frecventa la copii si adolescenti este faringita acuta, defin

ita ca o inflamatie la nivelul faringelui si/sau amigdalelor. Cele mai multe caz
uri de faringita acuta apar n cursul lunilor reci ale anului (iarna si la nceputul
primaverii), cnd virusurile respiratorii sunt prevalente, infectia extinzndu-se s
i la alti membri ai familiei.
Faringita acuta este considerata o boala autolimitanta (o boala care se vindeca
de la sine), cu o evolutie cu durata medie de 7 zile. Tratamentul de baza al far
ingitei acute are drept scop ameliorarea simptomelor, administrarea de antibioti
ce fiind necesara doar n situatii clinice bine stabilite.
Majoritatea faringitelor acute sunt povocate de virusuri, dar unele faringite po
t fi provocate de bacterii. Virusurile respiratorii sunt cele mai frecvente cauz
e ale faringitei acute la copii. Rinovirusurile, coronavirusurile si adenovirusu
rile sunt raspunzatoare de peste 30% din faringitele acute, iar virusurile gripa
le, paragripale si virusul sincitial respirator de 4% dintre faringitele acute.
Alte virusuri care pot determina faringita acuta sunt: virusul Epstein-Barr (1%
din faringite), virusul coxsackie, echovirusul, virusul herpes simplex. Dintre b
acterii, streptococul beta-hemolitic din grupul A este cea mai frecventa bacteri
e care determina faringita acuta (n 15-30% dintre toate cazurile de faringite acu
te). Faringita cu streptococ beta-hemolitic din grupul A este, n principal, o boa
la a copiilor ntre 5 si 15 ani.
Faringita acuta se manifesta prin dureri puternice n gt, cu senzatie de prurit (se
nzatie de mncarime locala) si de uscaciune n gt, nsotite de dificultati la nghitire.
Aceste manifestari locale pot fi nsotite de simptome mai mult sau mai putin inten
se, cum ar fi febra, cefaleea, oboseala, o stare de indispozitie. n functie de et
iologie, virala sau bacteriana, pot sa apara si alte simptome, cum ar fi tusea s
eaca, rinoreea (secretia nazala), conjunctivita, manifestari abdominale (greata,
varsaturi, dureri abdominale, diaree), uneori chiar adenopatie (inflamarea gang
lionilor limfatici din zona maxilara). n cazul faringitei de etiologie virala, si
mptomele debuteaza gradat, prin dureri puternice n gt si febra. Cnd simptomele apar
brusc, iar febra depaseste 38,5C, etiologia faringitei este bacteriana.
La examenul clinic, medicul poate observa un faringe eritematos ("rosu n gt"), cu
amigdale hipertrofice, cu depuneri albicioase sau purulente la nivelul faringelu
i si amigdalelor, adenopatie cervicala anterioara dureroasa sau nu. La un pacien
t cu faringita acuta, decizia de a efectua un test microbiologic (de exemplu, cu
lturi din secretia din faringe) trebuie sa se bazeze pe particularitatile clinic
e si epidemiologice ale pacientului. Testele sunt importante pentru diagnosticar
ea faringitei acute cu streptococ beta-hemolitic din grupul A, afectiune care po
ate determina complicatii severe si care necesita tratament cu antibiotice.
Majoritatea faringitelor acute sunt de etiologie virala, de aceea este suficient
tratamentul simptomatic: tratarea febrei cu antitermice (Paracetamol etc), trat
area durerilor n gt (tablete pentru supt, cu actiune locala antiseptica si analgez
ica) si consum de lichide calde (de exemplu, ceaiuri). Terapia cu antibiotice es
te indicata la pacientii cu faringita simptomatica, la care s-a confirmat prezen
ta de streptococ beta-hemolitic din grupul A n exudatul faringian. La pacientii c
u boli cronice asociate importante (diabet zaharat, insuficiente de organ, valvu
lopatii, imunosupresie), la cei cu istoric de reumatism articular acut sau n cazu
l n care au aparut complicatii se recomanda imediat tratament cu antibiotice.
Un stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata si miscare suficienta, es
te o masura indirecta care creste capacitatea organismului de a face fata infect
iilor.
* dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicina de familie si lect
or la UMF Iasi, membra AMFOR (Asociatia Medicilor si Farmacistilor Ortodocsi Romn
i)