Cauze-virale-predominantă, cu un număr foarte mare de viruşi. -poate preceda o boală infectocontagioasă:rujeolă,rubeolă,mononucleoză. -bacteriene-Streptococul beta- hemolitic -cel mai important; -risc de reumatism articular acut. -bacil difteric la cei nevaccinaţi antidifteric. Este importantă diferenţierea faringitelor virale de cele streptococice. Clinic Febră,dureri la înghiţire,durere în gât-7 zile. . Faringe hiperemic,amigadale hiperemice,hipertrofice. Pentru faringita streptococică pledează : -vârsta peste 3-5 ani; -amigdale cu depozite albe,pultacee,limba zmeurie,pete hemoragice mici pe palat,adenopatie a gâtului; -prezenţa în familie sau colectivitate a cazurilor de reumatism articular acut sau scarlatină. Pentru etiologia virală pledează : -prezenţa tusei,răguşelii,erupţiilor cutanate,durerilor musculare - prezenţa veziculelor pe amigdale. Paraclinic -Exsudatul faringian caută în special streptococul beta-hemolitic.Este important de recoltat la copiii cu suspiciune de faringită streptococică. -Nu sunt utile ASLO,proteina C reactivă, fibrinogenul,hemoleucograma-se modifică târziu. Complicaţii -Ale faringitelor streptococice : -imediate:abcese periamigdaliene,otită,mastoidită,sinuzită -tardive:scarlatina,reumatism articular acut,glomerulonefrită poststreptococică acută. - Ale faringitelor virale –otită,sinuzită,laringită,pneumonii,epiglotită. Tratament -Hidratare cu lichide călduţe,date câte puţin şi des. -Combaterea febrei prin împachetări hipotermizante,frecţii cu apă călduţă,Paracetamol oral sau în supozitoare sau Ibuprofen oral;nu se dau mai mult de 3 doze pe zi de medicamente contra febrei. -Antibioterapia -În faringita streptococică previne complicaţiile septice şi reumatismul articular acut dacă e începută în primele 7 zile. - Poate fi incepută imediat în cazul unei suspiciuni clinice mari la copiii peste 3 ani şi sub 3 zile de la debut la primul consult. -În cazuri mai puţin clare se poate aştepta rezultatul exsudatului faringian. -Este obligatorie la copiii cu reumatism articular acut în antecedente. -Penicilină V oral în două prize pe zi 10 zile. Reacţii adverse:alergice. - Claritromicină oral 10 zile. -Amigdalectomia - are indicaţii destul de restrânse:abcese periamigdaliene,hemoragii,obstrucţia căilor respiratorii,peste 7 episoade pe an de amigdalite severe. LARINGITA ACUTĂ Este inflamaţia mucoasei laringelui. Cauze-un număr foarte mare de viruşi. Clinic Debut ca o rinofaringită acută. După 1-3 zile apar disfonie(răguşeală),stridor(respiraţie zgomotoasă în inspir),tuse lătrătoare. -În formele medii –dispnee inspiratorie,tiraj suprasternal,agitaţie,alimentare dificilă. -În formele severe-dispnee şi tiraj suprasternal accentuate,crize de apnee,stare generală gravă,letargie,alimentare pe gură imposibilă,detresă respiratorie-tiraj inter- şi subcostal,balans toraco-abdominal. Cianoza şi paloarea sunt semne de gravitate maximă-risc de deces! Paraclinic Examenele de laborator au importanţă redusă ; în urgenţă produc pierdere de timp şi manipularea excesivă agravează mult starea copilului! Cel mult radiografia laterocervicală poate ajuta la diferenţierea laringitei de formele grave de epiglotită-dar tratamentul e acelaşi. Evoluţie Spre un maxim al severităţii în zilele 1-5,apoi spre ameliorare.Tusea poate persista săptămâni. Complicaţii -Insuficienţă respiratorie acută ,cu risc de deces. -Otită. -Deshidratare. -Pneumonie. -Traheobronşită. Tratament În formele uşoare se poate face acasă. Criterii de internare: -vârsta sub 6 luni -forme medii si severe -antecedente de laringită,intubaţie traheală. -lipsa posibilităţii de tratament acasă şi a accesului rapid la spital. Confort termic şi minimalizarea stressului-zgomote,lumină,manipulare,gruparea manevrelor de îngrijire şi terapeutice. - Lichide călduţe date în cantităţi mici si des.Dacă hidratarea orală e dificilă sau imposibilă se face pe cale intravenoasă. -Combaterea febrei-împachetări hipotermizante,Paracetamol oral sau în supozitoare ori Ibuprofen oral-maxim 3 doze pe zi.. -Aspirarea secreţiilor şi dezobstrucţia nasului. -Oxigen umidificat şi incălzit pe canule nazale,cort cefalic,mască facială sau ventilaţie mecanică în formele severe. Schimbarea fracţiei inspirate de oxigen,atât în sensul creşterii cât şi în sensul scăderii, se face monitorizând copilul clinic-coloraţia tegumentelor şi mucoaselor, intensitatea sindromului funcţional respirator, frecvenţa respiratorie şi cardiacă, timpul de recolorare capilară- şi paraclinic- pulsoximetrie, analiza gazelor sangvine; creşterea sau scăderea concentraţiei oxigenului inspirat se face treptat, cu câte 5% odată.