Hern Disc

Coloana vertebrala
Patologie degenerativa
2013
Patologie discala degenerativa
Discul intervertebral – alcatuit din:

• Nucleu pulpos, moale (masa centrala moale semigelatinoasa,) inconjurat
de
• Inelul fibros – consistenta ferma (lamele concentrice fibrocartilaginoase)
• Afecteaza discul intervertebral
• Discul intervertebral – functioneaza ca o stuctura antişoc →amortizeaza
solicitarile mecanice produse asupra coloanei vertebrale in timpul
miscarilor complexe ale corpului, mentinand stabilitatea acesteia
• Odata cu inaintarea in varsta → discul se deshidrateaza progresiv si se
subtiaza, isi pierde elasticitatea si implicit → flexibilitatea
↓
devenind o masa rigida, care restrictioneaza miscarile→ durere !
• In timpul proceselor de degenerare, discul intervertebral poate suferi mai
multe tipuri de modificari → poate bomba in afara (bulging), hernia sau se
subtiaza
• Modificarilor discale si totodata ale spatiului intervertebral, care se

reduce:
 pot conduce la dezvoltarea osteofitozei, in scopul cresterii stabilitatii
coloanei vertebrale la acel nivel, si
 pot provoca stenoza de canal spinal, compresie medulara si radiculara,
 spondilolisteza (alunearea ant.)/retrolisteza discului si corpului vertebral
Pentru exemplificare:
Pierderea inaltimii discului intervertebral → se asociaza cu modificari de osteoartrita,

dintre care, dezvoltarea osteofitelor cu rol in mentinerea stabilitatii coloanei vertebrale
la acel nivel
• Degenerarea discului intervertebral poate fi:
 consecinta fiziologica a inaintarii in varsta sau
 secundara unor procese patologice discale (traumatisme acute/cronice,
infectii)
• Modificarile degenerative discale pot interesa unul /mai multe discuri
intervertebrale si pot fi intalnite la orice nivel al coloanei vertebrale, dar
mai frecvent lombar inferior si cervical
• Peste 90% din procesele degenerative discale apar la nivel L4-5 sau L5-S1
si debuteaza in general in decada a 3-a sau a 4-a de varsta
• La debut, se produce o mica ruptura/fisura in inelul fibros al discului
intervertebral →ceea ce poate produce durere !
Ruptura inel fibros ►

http://www.spine-health.com/video/
degenerative-disc-disease-interactive-video
• Vindecarea rupturii discale→ tesut
cicatricial, dar nu la fel de puternic
comparativ cu tesutul fibrocartilaginos
original
• In timp, va fi lezat si nucleul pulpos central,

care se va deshidrata la randul sau si va deveni
insuficient, se va deforma prabusindu-se→
diminuarea spatiului intervetrebral intre cele 2
vertebre supra- si subiacenta, si → dezalinierea
suprafetelor articulare intervertebrale
• Dezalinierea suprafetelor articulare
intervertebrale
• Cu timpul, aceasta pozitie

nefireasca a vertebrelor→ va
determina aparitia
osteofitelor (pinteni ososi)
care, daca se dezvolta spre
canalul spinal → vor produce
stenoza de canal spinal si, in
consecinta, compresie
consecutiva medulara si
radiculara Aplatizarea (flattening) discului
Patologie discala
degenerativa
Simptomatologie:
• Durere locala recurenta, rigiditate, miscari limitate mai ales in regiunea

inferioara a coloanei vertebrale, fesiera sau in membrele inferioare,
accentuate de anumite miscari cum sunt flexia brusca, rasucirea sau
pozitia sezanda indelungata
• In prezenta herniei de disc intervertebral → pacientul acuza dureri in
picior, abdomen sau genunchi, corespondente radacinii nervoase afectate
• pozitia culcata diminueaza durerea
• Investigatia imagistica de electie (gold standard), care evidentiaza

modificarile degenerative incipiente (ex. deshidratarea discala) →IRM
• Imaginea radiografica:
 ingustarea spatiului articular intervertebral
osteofitoza
Radiografiile efectuate in pozitie de flexie-extensie, pot fi utile pentru
evidentierea instabilitatii coloanei vertebrale → arata, de obicei, modificari
survenite la varste mai inaintate
* deshidratarea discala va fi urmata de: ingustarea spatiului articular

intervertebral
* chiar daca simptomatologia nu este prezenta, persoanele tinere cu varsta
de 20-30 ani pot prezenta modificarile discale prezentate mai sus
RTG → degenerare discala severa L5-S1, cu:

• ingustarea accentuata a spatiului
intervertebral
• condensarea platourilor vertebrale si
• osteofitoza anterioara pronunţata
• In mod normal,
normal discul intervertebral are structura IRM omogena, cu
inaltimea pastrata si nucleul pulpos bine definit in hipersemnal T2W
Imagine T1W cu
saturatie de grasime:
aspect normal al discului
Sectiune sagitala IRM T2W → arata aspectul normal al

semnalului corpului vertebral si al discului intervertebral
• Degenerearea discala incipienta,

incipienta corespunzatoare proceselor de
deshidratare se traduce IRM prin → diminuarea, urmata de
pierderea (in fazele avansate)
avansate semnalului normal hiperintens in
secventele T2 poderate → discul apare in hiposemnal T2W (“ black
disc”)
• Fisurile radiare de la nivelul inelului fibros produc semnale liniare
hiperintense T2, bine vizibile in sectiunile sagitale; semnalul hiperintens se
datoreaza aparitiei tesutului de granulatie la nivelul rupturii
• Datorita lezarii inelului fibros se constata → reducerea inaltimii si
protruzie discala posterioara, mai ales la pacientii cu varsta > 50 ani (2, 3
• Discul degenerat poate contine acumulari gazoase (azot) in ariile fisurate,
cu apect de “vid discal” sau “vacuum phenomenon” , semn patognomonic
pentru degenerarea discala, mai frecvent lombar si cervical, cu
hiposemnal IRM accentuat; gazul poate fi intalnit si intr-un fragment
discal herniar sau intr-o hernie discala intraspongioasa
Patologie discala
degenerativa
A). IRM plan sagital STIR (short T1 inversion recovery),(3):

linie orizontala in hiposemnal → fisuri in interiorul nucleului pulpos –
sageata alba groasa (modificari degenerative incipiente)
Odata cu evolutia procesului degenerativ→ distinctia intre nucleul pulpos
si inelul fibros este mai evidenta (cap de sageata)
Procesul degenerativ mai avansat → disc complet hipointens (sageata alba
subtire)
B). IRM plan sagital pe linia mediana T2W cu saturatie de grasime:
Degenerare discala avansata vizibila la nivele multiple → hiposemnal
uniform al discurilor si reducerea inaltimii acestora (sageti albe subtiri);
 osteofite → semnal similar cu al osului spongios vertebral
Patologie
discala
degenerativa
(3) Ruptura inelului fibros:

• (A) Sectiune sagitala IRM T1W-weighted (ponderate) fatsat, postcontrast
i.v.(gadolinium – subs.c. paramagnetica) → priza de contrast - hipersemnal
(sageata alba) a traiectului de ruptura (periferic - inelul fibros)
• (B) Sectiune sagitala T2W fatsat (fat saturation) – alt caz → ruptura
posterioara a fibrelor externe ale inelului fibros (sageata rosie) –
hipersemnal (tesutul de granulatie )
IRM: Protruzii discale (sageti)
IRM - degenerare discala lombara cu:

• protruzie consecutiva si
• stenoza usoara de canal spinal
Patologie discala
degenerativa
CT Sagital: spondiloza lombara inf. cu

IRM: “vacuum phenomenon”
• reducerea spatiului intervertebral si
si eroziuni marginale ale
“vacuum phenomenon” (L4-5 si L5-S1)
platourilor vertebrale
• modificari degenerative avansate ale faţetelor
articulare; erosiune si osteoscleroza faţetei
articulare dr. (L5-S1) - sageata
Patologie degenerativa vertebrala: modificarile IRM ale
intensitatii semnalului la nivelul platourilor vertebrale adiacente
degenerarii discale
• Odata cu alterarea discului intervertebral → se produc modificari distructive si in

tesutul cartilagions situat intre disc si platoul vertebral adiacent.
• Modificarile osoase degenerative asociate proceselor degenerative discale, respectiv
ale tesutului spongios subcondral invecinat au fost clasificate de Modic in 3 tipuri:
 tipul I: edemul osos si procesul reactiv inflamator granulomatos acut/subacut de la
nivelul platourilor vertebrale → hiposemnal T1 si hipersemnal T2; poate prezenta
priza de contrast in T1W. Procesul poate fi reversibil/evolueaza spre tipul II
- de asemenea, pot fi prezente hernii discale mici intraspongioase (protruzii) in
platourile vertebrale adiacente osteoporozate, uneori multiple→ nodulii Schmorl
tipul II: proliferare grǎsoasa medulara osoasa, ireversibila→ hipersemnal T1 si T2
tipul III: distrugerea maduvei osoase adiacent degenerescentei discale, modificarile
fibroase, sclerotice osoase determinand →hiposemnal T1 si T2
Patologie discala degenerativa: nodulii Schmorl
Rtg. – imagine radiografica a nodulilor Schmorl

la nivel lombar
Nodulii Schmorl → mici hernii discale verticale in zonele de rezistenta scazuta ale
platourilor vertebrale
• pot fi decelati odata cu inaintarea in varsta, dar pot apare si la tineri, in cadrul
osteonecrozei aspetice Scheuermann (osteocondrita juvenila)
• pot fi vizibili pe radiografii, dar mai ales CT sau IRM → hiposemnal T2; determina reactie
inflamatorie osoasa, cu priza de contrast i.v. in secventele IRM T1 ponderate
•Pot fi sau nu simptomatici, provocand durere locala
Patologie
degenerativa
vertebrala: cazuri
diverse
Modificari degenerative ale platourilor vertebrale:

vertebrale
• A) - IRM sagital T2W fatsat si B) - sagital T1W :

 Modic tip II (proliferare grasoasa) → hipersemnal T2 (A) si T1(B) la nivel
L4-5 (sageti subtiri)
 Modic tip I → hipersemnal T2 (A) si hiposemnal T1(B) la nivelul platoului
inferior L5 si platoului superior S1(sageti groase)
Patologie degenerativa vertebrala: cazuri diverse
Modic III (IRM, T1 si STIR): reducerea intensitatii semnalului la nivelul platourilor

vertebrale adiacente degenerarii discale → hiposemnal L4-L5
Patologie discala degenerativa: calcificari disc
intervertebral
• Degenerarea discului intervertebral, pe langa modificarile

amintite anterior, presupune si calcificari intradiscale, de
obicei la nivelul inelului fibros si mai rar ale nucleului pulpos.
Diagnosticul diferential → boli metabolice (guta, diabet,
hiperparatiroidism)
Patologie discala degenerativa: cazuri
diverse
Calcificare discala
Rtg. LL:
• usoara rectitudine a coloanei cervicale (4)- bibliografie
• usoara reducere a inaltimii corpilor vert. C5 si C6
• C5-C6→ densitate calcara central si la marginea posterioara a spatiului intervertebral
CT – sectiune axiala: confirma calcificare nucleului pulpos herniat post-lat dr.
IRM:
• reducerea semnalului ↓discului intervertebral C5-C6 in T1 si T2.
• sectiuni axiale si sagitale → contact cu radacina nervoasa C6 dr.
• ingustare canal spinal pe dreapta si compresia durei si maduvei spinarii
Patologie discala degenerativa : cazuri diverse
(3) Cifoza degenerativa - IRM sagital T1- la nivel toracic mijlociu:

• reducerea anterioara in inaltime a discului intervertebral, determinand → cifoza
• cresterea anterioara a Ø ant-post vertebral la acest nivel → este sec. modificarilor
cronice de remodelare vertebrala
Scolioza degenerativa:
• este sec. proceselor degenerative discale, care determina → dezaliniere a
corpilor vertebrali si produce dureri locale/ membre inf. provocate de
contracturile musculare
Scolioza degenerativa:
• (A) Reconstructie CT in plan coronal:
scolioza sinistro-convexa lombar inferior
(sageti albe)
 asimetrie discala degenerativa (sageti
negre)
 osteofitoza laterala marcata (cap sageata
neagra)
spondilolisteza laterala dreapta L3-4
(paranteza alba)
•(B) Reconstructie CT in plan sagital:

 pierderea lordozei lombare (sageti albe)
degenerare discala severa la nivele
multiple (sageti negre)
Osteofitoza anterioara proeminenta (cap
sageata)
Spondilolisteza: dezaliniere prin alunecarea/deplasarea unui corp vertebral faţa de

cel imediat subiacent determinand → instabilitate si compresie radiculara
(impingement – şoc, izbire)
Spondilolisteza
Etiologie: congenitala (Spina Bifida Oculta),

traumatica, degenerativa,
neoplazica(metastaze), infectioasa
• Sunt descrise mai multe stadii evolutive:

 0 Normal
Stadiul 1: sub 25%
Stadiul 2: 25-50%
Stadiul 3: Stage 51 to 75%
Stadiul 4: Stage 76 to 100%

Patologie degenerativa vertebrala: Procese degenerative ale
faţetelor articulare intervertebrale
• Osteoartrita unul din procesele degenerative cele mai des intalnite,
afecteaza articulatiile sinoviale, la nivel vertebral intersand faţetele
apofizelor articulare, articulatiile uncovertebrale ale coloanei cervicale,
articulatiile costovertebrale si sacroiliace.
• Frecventa cazurilor de osteoartrita vertebrala creste odata cu inaintarea
in varsta, fiind foarte des intalnita la persoanele cu varsta > 60 ani.
• Reducerea ↓ inaltimii discului intervertebral in cadrul proceselor
degenerative → conduce la spondilolisteza si solicitare suplimentara a
articulatiilor intervertebrale si, in consecinta → procese degenerative ale
faţetelor articulare → aceste modificari sunt vizibile radiografic (in
incidenta AP, LL si oblica), CT sau prin IRM;
 RTG: ingustarea spatiului articular, scleroza subcondrala, chisturi subcondrale,
osteofitoza marginala si, in consecinta, deformarea articulatiilor intervertebrale
 CT: ingustarea spatiului articular, uneori vacuum phenomenon, scleroza
subcondrala, chisturi subcondrale, osteofite marginale → deformari articulare
 IRM: ingustarea spatiului articular, leziuni de cartilaj, colectii/chist sinovial,
scleroza subcondrala, chisturi subcondrale → deformare
Patologie degenerativa vertebrala: Procese degenerative ale
faţetelor articulare intervertebrale
• Simptomatologie: durere locala, impingement (compresia) radacinii

nervului spinal secundara dezvoltarii osteofitelor suficient de mari
incat sa se extinda inspre recesul lateral al canalului spinal
• Dg. diferential:
 alte procese inflamatorii, infectioase
 traumatisme (fracturi)
vertebrala:Procese
degenerative ale faţetelor
articulare
IRM –sectiune axiala: aspect normal al

faţetelor articulare (bilateral)
Procese degenerative ale faţetelor articulare intervertebrale
Rtg. AP: Osteoscleroza

(cresterea densitatii osoase
=alb) la nivel lombar al Rtg incidenta oblica: ingustare spatiul articular
articulatiilor intervertebrale si osteoscleroza faţetelor apofizelor articulare
intervertebrale L2-3, L4-5, si L5-S1.
http://images.rheumatology.org/viewphoto.php?albumId=
Sectiune axiala CT:

ingustarea neregulata a
spatiului articular,
Imaginile CT ofera informatii mai detaliate osteofite
asupra structurilor osoase decat IRM
http://www.drwolgin.com/Pages/facetarthrosis.aspx
(a) sectiune axiala CT (cu fereastra de parti moi): osteoartrita severa si formare de
chist(sageata)
(b) sectiune axiala CT (cu fereastra de os): osteofite(sageata)
Procese
degenerative
ale faţetelor
articulare
intervertebrale
Osteoartrita – sectiune axiala CT:

• Osteofitoza marcata a faţetelor IRM, sectiune axiala T1W : chist sinovial ce ia
articulare lombare, cu extensie in nastere din articulatia stg.(sageata), proiectat
recesul lateral bilateral ant-lat intraforaminar → compresia radacinii
↓ dorsale (post.) lombare L5 a nervului spinal
cauzand compresie radiculara (cap de sageata)
http://www.radsource.us/clinic/0602
IRM: osteofitoza (izo-semnal cu struct.os.) in

dr. si colectie fluida intrarticular in stg. Osteoscleroza → bilat. Faţete
articulare ingrosate →stenoza de
canal spinal si compresia nervi
spinali ,bilateral
• Cartilajul nu are imagine radiologica, asa incat atunci

cand acesta exista, deci nu este lezat, spatiul articular
radiotransparent este vizibil !
In procesele degenerative distrugerea cartilajului
articular → diminuarea / disparitia spatiului articular si,
in timp, suprafetele articulare osoase vor ajunge sa fie in
contact
Rtg.LL, cervical:
• faţetele, suprafetele articulare osoase tocite, slefuite,
suprapuse ca si “ţiglele unui acoperis”
• spatii articulare reduse, pana la disparitie
Mark A. Wolgin, MD, Orthopaedic Surgeon

Specialist (Fellowship Trained) in Spinal and Foot/Ankle Surgery, Albany, GA,
Patologie degenerativa vertebrala : Osteoartrita uncovertebrala
Osteoartrita uncovertebrala:
Patologia degenerativa vertebrala cervicala, se instaleaza odata cu inaintarea in
varsta si poate fi posttraumatica sau sec. herniei de disc: degenerescenta discului
cu reducerea sec. a inaltimii acestuia => solicitare excesiva a articulatiilor
intervertebrale posterioare care stimuleaza remodelarea osoasa → hipertrofie
osoasa si osteofitoza de-a lungul marginilor vertebrale posterolaterale ale spatiilor
intervertebrale → compresie radiculara (radiculopatie)
http://www.necksolutions.com/degenerative-disc-
disease.html
Imagine de proces degenerativ al faţetelor articulare intervertebrale si uncovertebrala

Patologie degenerativa vertebrala : Osteoartrita
uncovertebrala
Diagnosticul imagistic se bazeaza pe:
• Examen radiografic conventional (AP, LL si incidente oblice)
 aspect deformat neregulat (colturos, zimţat) al marginilor vertebrale
posterioare , scleroza subcondrala si ingustarea spatiului intervertebral
• CT: osteoscleroza, osteofite marginale, ingustare spatiu articular,
• IRM: in plus de cele descrise mai sus: modificari ale maduvei osoase,
edem, degenerare grasoasa
Simptomatologie: durere provocata mai ales de miscarile de rotatie,
radiculalgii (dat. ingustarii gaurii de conjugare)
Dg. dif.: anomalii osoase congenitale
Osteoartrita
uncovertebrala
Rtg. AP- Osteoartrita uncovertebrala:
• Ingustare spatiu C5 --- C7, bilateral
•Osteoscleroza si osteofite marginale

C5-6 si C6-7
vertebrala : Osteoartrita
uncovertebrala
Rtg. Incidenta oblica→ hipertrofie

uncovertebrala (osteofite ) → invadeaza
gaura de conjugare stg.C4-5 (sageata), C5-
C6 , and C6-C7.
Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza interspinoasa
(Baastrup)
Pseudartroza interspinoasa (Baastrup) – “kissing spine”:
• proces degenerativ care afecteaza apofizele spinoase ale coloanei
lombare in general intalnit la varstnici, la persoane cu hiperlordoza;
rareori vizibil la colona cervicala
• prin frecarea anormala a 2 apofize spinoase invecinate care vin in contact
→ au loc modificari reactive inflamatorii si degenerative,:
 cu calcificarea ligamentelor supra- si interspinoase, uneori si a
ligamentelor galbene si cu
 “remodelare” reciproca a apofizelor spinoase → deformate, hipertrofiate
• in timp, ca raspuns la frictiunile repetate →se dezvolta o pseudartroza cu
formare de bursa interspinoasa (spatiu de colectie sinoviala) care se poate
extinde intre ligamentele galbene pe linia mediana → se formeaza un
chist epidural, care va accentua stenoza de canal spinal (6) deja existenta
(Baastrup)
• Ligamentul galben (ligamentum flavum) este o bandă elastică care

se unește la suprafața anterioară a laminei osoase vertebrale
(Baastrup)
• Simptomatologie:
 durere locala de linie mediana, atenuata la flexie si accentuata prin
extensie
• Aspecte imagistice:
 Radiografie conventionala (AP, LL, incidente aditionale – flexie si
extensie) si CT:
 contact anormal intre apofize spinoase adiacente (kissing spines),
deformarea (aplatizarea si osteoscleroza) suprafetelor interspinoase
 IRM:
 calcificare ligamentara (hiposemnal ↓ T1 si T2)
 fluid in sacul bursei interspinoase si degenerescenţa chistica – chist
epidural postero-central (↑hipersemnal in T2)
 existenta/nu a compresiei posterioare asupra sacului dural
(Baastrup)
Patologie degenerativa vertebrala : Pseudartroza
interspinoasa (Baastrup)
Rtg.LL - coloana lombara:

• apofize spinoase deformate,
marit in dimensiuni, cu
osteoscleroza marginilor inf. si
sup. (5)- sageata
(Baastrup)
Baastrup: “kissing spine”( contact intre apofizele spinoase

lombare)
• pacienti, in general, varstnici, cu
•stenoza centrala de canal spinal
•bulging discs, si
•anterolisteza http://sumerdoc.blogspot.ro/2011_12_01_archive.html
(Baastrup)
IRM: Baastrup –hipersemnal ↑

STIR sagital –Baastrup anterolistezis L5 peste
interspinos (fluid) in T2, frecare intre
S1 de grad 2 (intre 25 si 50%), pseudo-
apofizele spinoase
articulatie intre apofizele spinoase L5-S1(fluid-
hipersemnal ↑)
http://www.paginamedicala.ro/articole/Sindromul-Baastrup_112/
Canalul spinal osos normal la adult: Patologie
• cervical superior si mijlociu : 17-18 mm Ø A-P degenerativa
 cervical inferior:12-14 mm
vertebrala : Stenoza
 stenoza relativa de canal spinal cervical se produce cand
acesta se ingusteaza la ≤ 13 mm de canal spinal
 daca se reduce la sub 10 mm → suferinta maduvei spinarii,
sec. compresiei (mielopatie)
* CT si IRM au acurateţe buna in determinarea corecta a Ø
canalului spinal cervical, spre deosebire de RTG
• canalul spinal toracic: 12-14 mm Ø
 stenoza primara rareori
 uneori: hipertrofia/osificarea ligam. Longitud. Post. →
stenoza centrala de canal spinal
stenoza laterala toracica: hipertrofia faţetelor articulare
intervertebrale(artroza interapofizara), eventual cu formare de
chist sinovial
• canalul spinal lombar: Ø normal → 15 to 27 mm
Stenoza lombara severa: sub 11mm
• Etiologie – mai frecvent:
 stenoza congenitala
 instabilitate vertebrala sec. (procese degenerative,
http://www.activemotionphysio.ca/Injuries-Conditions/Upper-
infectioase, tumori, posttraumatic, postop.) Back-and-Neck/Upper-Back-Issues/Cervical-Spinal-Stenosis/
hernie de disc, etc a~304/article.html
Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de canal
spinal
Stenoza congenitala:
• Simptomatologia poate lipsi, dar persoanele cu stenoza congenitala
sunt supuse riscului de a dezvolta simptomatologie:
 chiar prin leziuni minore care pot determina compresie medulara
sau
 odata cu inaintarea in varsta, sec. modificarilor degenerative.
Procesele degenerative:
• reprezinta → cauza cea mai frecventa a stenozei de canal spinal
(aparitia osteofitozei, ingrosarile ligamentare intervetebrale)
• Instabilitatea coloanei vertebrale (→ mobilitate anormala): rupturi
ligamentare, boli autoimune (ex. colagenoze - artrita reumatoida,
sclerodermia, lupusul sistemic)
Hernia de disc:
• Normal → discul intervertebral are rolul de a absorbi şocurile
produse de presiunea gravitationala si de activitatile cotidiene
• Hernia de disc→ stenoza canal spinal
Patologie degenerativa vertebrala : Stenoza de canal spinal
• IRM, in sectiunile sagitale:

sagitale
 evaluarea extensiei in inaltime a stenozei, compresia durala si radiculara
• IRM, in sectiunile parasagitale

paras (prin gaurile de conjugare ):
 evaluarea stenozelor laterale si evidentierea disparitiei hipersemnalului adipos
periradicular (in T1)
• Hipertrofia osoasa → hiposemnal ↓ in T1 si T2
• Hipertrofia ligamentului galben → semnal intermediar
• Administrarea substantei de contrast paramagnetice (Gadolinium) → priza de

contrast intratecala la nivelul stenozei (staza venoase) sec. compresie
prelungite
https://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152314000
Patologie degenerativa vertebrala :
Stenoza de canal spinal
IRM - Stenoza de canal spinal lombara:

lombara
• pe masura ce procesele degenerative avanseaza→ ligam. galbene se ingroasa,
faţetele articulare se hipertrofiaza si dezvolta osteofite( pinteni ososi) inspre canalul
spinal
▼
Stenoza de canal spinal →consecinta: compresie nervi spinali
http://www.greatriverspineclinic.com/wp-content/uploads/2011/02/lumbar-spinal-
stenosis-cross-section.jpg
Examen CT lombar instenoza de canal vertebral lombar - sectiuni in plan axial:

A - aspectul "in trifoi“(stenoza recesurilor laterale sec. artrozei interapofizare ),
B - hipertrofia ligamentelor galbene,
C - stenoza recesului lateral prin hipertrofia asimetrica a articularei drepte.
https://www.emcb.ro/article.php?story=20021208152314000
IRM lombar: A - in incidenta sagitala, indica stenoza foraminara (gauri de conj.) L3-L4 si
L4-L5, cu diminuarea semnalului grasos prin hipertrofia articularei posterioare (sageti
albe mici) si protruzie discala (sageti albe mari), foramenul L2-L3 este liber, se
vizualizeaza semnalul grasos (sageata neagra);
B - sectiune sagitala T2: L3-L4 compresia sacului dural atat prin disc (anterior), cat si prin
hipertrofia apofizelor articulare (posterior)
C - sectiunea sagitala, efectuata la 5 mm lateral, indica stenoza marcata a recesului
lateral. https://www.emcb.ro/article.php?story=200212081523140
Rtg. Cervicala, incidenta oblica:

• 2 nivele de stenoza foraminara (gaura de
conjugare) - sageata alba, secundara
hipertrofiei faţetelor articulare (sageata
galbena) si
hipertrofia uncovertebrala
vertebrala : Stenoza de
canal spinal
CT- Reconstructie volumetrica sagitala, sectiune de linie

mediana:
• stenoza canal spinal cervical C3-C4, prin osteofit volum.
(sageata neagra)→ ingustare marcata a Ø AP cervical
CT - Reconstructie oblica 3D:

• stenoza foraminara (gaura de conj.) dreapta,sec.
hipertrofiei unilat. de faţeta articulara (sageata neagra)
http://emedicine.medscape.com/article/
vertebrala : Stenoza de canal
spinal
Mielografie CT (injectare subst.contrast. in spatiul
subarahnoidian)– sectiune axila:
• vizualizare foarte buna a sacului tecal si maduvei
spinarii – nivel cervical (C.S.C), si a radacinilor
nervoase (ventral si dorsal) – aspect normal
Mielografie CT – sectiune axila:
• hipertrofie marcata faţetele articulare din dreapta
(sageata neagra)→ ingustarea marcata a recesului
lateral drept
Mielografie CT – sectiune axila:

• stenoza de canal cervical
• sageti negre→ osteofite post. vert.
•sageata galbena → protruzie discala centrala
•Rezultatul: compresie medulara severa (sageata
albastra)
* Maduva este invelita in meninge, o foita cu trei straturi: cel care acopera direct
maduva numit pia mater, cel mijlociu (arahnoida) si cel extern (dura mater). Intre
arahnoida si pia mater exista spatiul subarahnoidian in care se gaseste lichidul
cefalorahidian. injecteaza o substanta de contrast iodata in spatiul subarahnoidian.
Revenim la →Patologie discala degenerativa : Hernia de disc
intervertebral
• Rolul componentelor discului intervetebral :
 inelul fibros → mentine integritatea nucleului pulpos si asigura rezistenta
discului sub efectul fortelor de rotatie si al celor care suplimenteaza
“incarcatura” coloanei vertebrale
 nucleul pulpos → absoarbe şocurile la care este supusa coloana de catre
fortele axiale
• Hernia de disc → reprezinta deplasarea materialului discal dincolo de
limitele spatiului intervertebral, spatiul discal fiind delimitat atat cranial
cat si si caudal de platourile corpilor vertebrali
 Consecintele pierderii elasticitatii inelului fibros → discul bombeaza
(bulges) dincolo de marginile corpilor vertebrali sau herniaza, secundar
rupturii inelului fibros→ cauzand compresia radacinilor nervilor spinali
http://emedicine.medscape.com/article/340014-overview#a21
Patologie discala degenerativa : Hernia de disc intervertebral
• Conform Societatii Americane de Neuroradiologie, deplasarea materialului discal
poate fi clasificata astfel:
 Bombare (bulging) dincolo de marginile spatiului intervertebral de > 50% din
circumferinta discului, cu pastrarea integritatii inelului fibros
 Hernie de disc (<50%) :
1. Protruzie =25-50%; focala < 25%
- - cand se pastreaza calibrul normal al canalului spinal → rareori se produce
compresie radiculara
2. Extruzie → “aspect in clepsidra” - materialul discal strapunge inelul fibros, dar
comunica in continuare cu discul intervertebral, dar ramane in acelasi plan axial cu
discul intervertebral
3. Sechestratie → materialul discal herniat este separat de disc si poate migra in sens
cranial / caudal
http://www.elipetromed.ro/hernia-de-disc-lombara.html
Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388–405

doi:10.1138/20100473
EXAMPLES OF INTERVERTEBRAL DISC BULGING (A), PROTRUSION (B) AND EXTRUSION (C) ON AXIAL CT IMAGES.
Patologie discala degenerativa :

Hernia de disc intervertebral
Exemple: imagini CT axiale

A)Bombarea ( bulging) discului intervertebral
IRM- sectiune
B) protruzie, si
mediosagitala T2-W:
C) extrusion -Semne incipiente de
Rtg LL lombar: degenerare discala -“dark
spatiu intervertebral disc” – hiposemnal, si
ingustat si - disc bulging la L4-5 and
osteofitoza L5-S1
anterioara la nivel
L3-L4 si L4-L5
http://www.nature.com/bonekey/knowledgeenvironment/2010/
Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388–405 doi:10.1138/20100473

Patologie discala degenerativa: Hernie disc intervertebral: localizarea
herniei (in plan axial)
(3) IRM Axial T1W –la nivel lombar:

• se evidentiaza zonele de herniere a discului intervertebral:
 verde → zona centrala, mediana
galben → subarticular si alb → nivel foraminal
rosu → extraforaminal
Localizarea (in plan axial):

Central / median (portocaliu)- deoarece ligam. longitud. post. are cea mai mare grosime la nivel
central→ discul herniaza usor spre stg./dr. in zona mediana
Paramedian /recesul lateral (albastru) - deoarece ligam. longitud. post. nu este prea gros in aceasta
zona → cele mai frecvente hernieri discala sunt la acest nivel
Foraminal/ subarticular (rosu) -rareori (5-10% cazuri) herniaza discul in foramenul intervertebral,
dar situatia este mai grava pentru pacient(durere severa), deoarece radacina dorsala a ggl. spinal se
gaseste aici
Extraforaminal/ lateral (verde)→rareori hernie la acest nivel
Patologie discala degenerativa-Hernie disc intervertebral:
localizarea herniei –in plan coronal si sagital
http://www.elsevierciencia.com/en/revista/radiologia
Patologie discala degenerativa - Hernie disc intervertebral
IRM – sectiune sagitala, lombar, extruzie disc →

ingustarea canalului spinal si compresie asupra
radacinii nervului spinal
Patologie discala
degenerativa
(3) Sechestratie discala:

• IRM - Sagittal T1W postcontrast: priza de contrast periferica la nivelul
sechestratiei discale (cap de sageata) in spatiul epidural anterior, intre
corpul vertebral L5 si ligamentul vertebral posterior
Boli inflamatorii: Artrita reumatoida
Artrita reumatoida (RA): boala inflamatorie sistemica cu evolutie cronica si etiologie
necunoscuta, care afecteaza 0,5-1% din populatie
Etiologie:
Etiologie necunoscuta
• Sunt implicati: factori genetici, imunologici, infectiosi (ex. virali →Epstein-Barr) sau
ambientali (fumatul, traumatismele,ca factori de risc), (7)
 Factorii genetici – reprez. 50% din factorii de risc pentru RA (8)→ antigenele
leucocitare (HLA = human leukocyte antigen) si anume HLA- DR4, a caror prezenta
reprezinta un risc crescut de a dezvolta RA →( 60% din pacienti cu RA din Statelor
Unite ale Americii sunt purtatori ai acestor antigene)
 Artrita idiopatica (reumatoida) juvenila (JRA) – difera semnificativ de RA a adultului
dpv genetic si debuteaza inaintea varstei de 16 ani (9, 10)
• Se caracterizeaza prin hipertrofia ţesutului sinovial si inflamatie articulara cronica,
asociate cu manifestari extra-articulare (piele, cardiace, pulmonare, oculare);
• Desi structurile articulare sunt primele afectate in RA, inflamatia si proliferarea
excesiva, exuberanta a sinovialei (pannus) → determina si alte distrugeri tisulare
(cartilaj, oase, tendoane, ligamente, vasculare)
• Particularitatea RA→ poliartrita simetrica (sinovita) la articulatiile mainilor si

picioarelor; de notat: orice articulatie captusita de membrana sinoviala poate fi
interesata in RA.
• Nu exista teste de laborator patognomonice pentru RA, dar prezenta anticorpilor
ACPA(anti-proteine citrulinate ) si a factorului reumatoid (FR) este inalt specifica
pentru RA http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview#aw2aab6b2b4
Katherine K Temprano
-pentru exemplificare-
Modificari reumatoide :
mana IRM , plan coronal, T1 – RA Aspect tipic: Subluxatie in
activa : pannus si eroziuni articulatia
osoase la articulatia mainii metacarpofalangeana, cu
deviatie ulnara
Rtg. LL-colana cervicala:

Artrita reumatoida juvenila: • eroziuni apofiza odontoida
Anchiloza cervicala – vizibila la
diferite nivele http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview
Katherine K Temprano
Simptomatologie clinica ( conform American College of Rheumatology):
• redoare (rigiditate) articulara matinala
• tumefieri articulare simetrice, simultane ( mai mult de 3 articulatii)
• tumefieri articulare: incheietura mâinii, metacarpofalangean si articulatia
proximala interfalangeana
• noduli reumatoizi subcutanati, prezenti la cca un sfert din pacienti (cea
mai frecventa localizare → articulatia cotului (noduli olecranieni: de
mărime variabilă (de la un bob de grâu până la mase tumorale), duri,
insensibili, mobili sau adrenţi de planul aponevrotic sau chiar de periost)
performed.ro
• Hipertrofia sinovialei (membrana care tapeteaza interiorul capsulei
articulatiilor mobile) se traduce clinic prin tumefactie, care poate masca
limitele articulatiilor;
• este mai evidenta la articulatiile mici ale mainilor si picioarelor:
articulatiile metacarpofalangiene, metatarsofalangiene si articulatia
proximala interfalangeana sunt tumefiate fuziform si imprecis delimitate
→ imagine:
Rtg. Mâna (detaliu): Tumefiere de parti moi

si eroziuni incipiente in articulatia proximala
interfalangeana
• Colectiile articulare pot contribui, de asemenea, la tumefierea articulara
• Daca presiunea intrarticulara creste (ex. la flexie) → sinoviala este
constransa intre structurile articulare si, prin urmare, o portiune a sinovialei
si fluid articular pot fi capturate si separate de restul articulatiei, cu
formarea de → chist Baker
Rtg. AP – genunchi:
• pierdere uniforma de spatiu articular ( in compartimentele medial si lateral)
• Chist Baker –vizibil medial (cap sageata)
http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview
Conform criteriilor Colegiului American de Reumatologie sunt descrise
urmatoarele stadii evolutive ale RA:
• Stadiul I (RA incipient): fara modificari distructive vizibile radiografic, dar
poate fi prezenta osteoporoza
• Stadiul II (progresie moderata):
 mobilitate articulara limitata, dar fara deformari articulare
 Radiografic → osteoporoza periarticulara, si/sau usoare leziuni distructive
ale osului subcondral
 posibil discrete leziuni ale cartilajului articular
 atrofie musculara adiacenta prezenta
 posibile leziuni extraarticulare de parti moi (noduli reumatoizi)
• Stadiul III (progresie severa):
 Radiographic → distructii cartilaginoase si osoase, deformari articulare
(ex. subluxatii, deviatie ulnara, hiperextensie), fara anchiloza osoasa
• Stadiul IV (terminal) – in plus de criteriile stadiului III → fibroza/anchiloza
osoasa
• Radiografia → ramane prima metoda de examinare imagistica in RA
 cost-eficienta(ieftina), reproductibila, permite examinari seriate
(articulatia mâinii, genunchi, picior, cot, umar, sold, coloana
cervicala,etc) in scopul evaluarii comparative a evolutiei RA (11)
 eroziunile osoase ale oaselor mâinii nu sunt vizibile la debut
Osteoporoza difuza, delimitare

imprecisa oasele carpului (dat. Subluxatie in articulatia metacarpofalangeana,
distrugerii cartilajului articular), cu deviatie ulnara
eroziuni ale oaselor carpului si
capetelor oaselor metacarpiene http://emedicine.medscape.com/article/331715-overview
Rtg. mâna - Osteoporoza marcata juxta-articular, vizibila la

toate articulatiile interfalangiene (aspect “ in banda”)
• La inceput, spatiile articulare ale articulatiilor mici ale mâinii apar largite, dat.
colectiilor acumulate;
• in timp, odata cu distrugerea cartilagiilor, spatiile articulare se ingusteaza
• eroziunile osoase marginale → debuteaza in zonele neacoperite de cartilaj articular,
cum sunt extremitatile osoase intracapsular
Rtg. Oasele carpului si reg. proximale ale oaselor

metacarpiene: eroziuni osoase bine vizibile
Rtg. Eroziuni osoase multiple, cu deformarea

oaselor carpului
Rtg. de control la 18 luni : anchiloza oaselor

carpului si accentuarea eroziunilor osoae
• Subluxatiile la nivel articular si malaliniamentul sun cauzate de dezechilibrul intre

tendoane si contractura capsulara;
 aspecte caracteristice in articulatiile interfalangiene : in “butoniera”, gât de
lebada”
 deviatia ulnara→ de obicei prezenta in articulatia metacarpofalangiana
 poate apare →dislocarea, la nivelul articulatiei metacarpofalangiene
 subluxatiile sunt progresive si pot apare in prezenta/absenta eroziunilor osoase
 Se pot produce rupturi tendinoase care, la randul lor, → cresc instabilitatea
articulara
Subluxatie in articulatia
metacarpofalangiana,
cu deviatie ulnara
• Anchiloza (fuziunea osoasa) articulara→ se instaleaza in stadiile avansate,
tardive, de evolutie a RA;
 fuziunea osoasa →malaliniament, deformare articulara → scade
functionalitatea articulatiei si, implicit a mâinii
• In stadiile avansate → eroziunile osoase extinse → pot conduce la resorbtii
ale oaselor terminale
Anchiloza marcata cu
Anchiloza, fuziune (colaps oase carp), cu
implicarea aproape in
subluxatia artic. radiocarpiana
totalitate a oaselor carpului
Artrita mutilanta:
• resorbtii osoase extinse in RA cronica, severa → degetele mâinii cu aspect
“telescopic”
Extensive joint destruction in RA is called arthritis mutilans. This severe chronic
rheumatoid condition is characterized by reabsorption of bone, with consequent
collapse of soft tissue. When this affects the hands, it can cause a phenomenon
sometimes referred to as "telescoping fingers."
http://www.medscape.com/features/slideshow/knuckles
• CT → nu este o metoda uzuala de evaluare; asocierea intre ex. radiografic
conventional si IRM →metoda optima de evaluare a RA
• IRM → comparativ cu examenul radiografic, IRM permite depistarea leziunilor
incipiente si o evaluare mai acurata a modificarilor RA (12)
 Are avantajul vizualizarii modificarilor sinovialei (hipertrofia si formarea de
pannus), inaintea debutului eroziunilor osoase; pune in evidenta edemul osos,
leziunile cartilaginoase si de parti moi implicate
 IRM este utila, in primul rand, pentru evaluarea modificarilor coloanei cervicale
(ex. eroziuni osoase incipiente)
 Intensitatea semnalului procesului inflamator al sinovialei:
 Hiposemnal in T2 (este si mai accentuat in prezenta hemosiderinei sau in cazul
predominentei leziunilor fibroase)
 Tenosinovita → hipersemnal (fluid) in secventele T2-ponderate
IRM, Sagital T2W, fatsat (saturatie de grasime):

• deget inelar → fluid (hipersemnal) in jurul
tendonului flexor (tenosinovita)
IRM → poate depista eroziunile osoase din RA inainte de vizualizarea

acestora pe Rtg.
• IRM cu subs. Contrast i.v. (gadolinium)→ mai buna vizualizare a
modificarilor inflamatorii de parti moi si permite difernetirea intre pannus
(proliferare excesiva a sinovialei ) si eburnatie (proces degenerativ osos
care apare la nivelul eroziunii cartlajului articular, intalnit frecvent la
pacientii cu artrita)
• Secventele IRM cu supresie grasoasa si achizitiile dinamice rapide → cresc
sensibilitatea dg. in evaluarea modificarilor de la nivelul articulatiilor
sinoviale (20, 21)
• IRM: → superioara radiografiei in detectarea eroziunilor osoase
incipiente, a edemului osos
IRM, Coronal T1W - RA activa, articulatia

radio-carpiana:
• pannus (aspect caracteristic) si
•eroziuni osoase
Rtg.- osteoartrita:
• ingustarea spatiilor articulare, eroziuni osoase si eburnatie
(osteoscleroza: os ingrosat, cu densitate crescuta, cu aspect de fildeş)
Boli inflamatorii: Artrita
reumatoida
IRM, Coronal T2W spin-echo,

articulatia radio-carpiana:
leziuni erozive (albe-
hipersemnal)
IRM, Sagittal T1-w - articulatia radio-carpiana:

eroziuni osoase ( os lunat, os capitat si baza
metacarpienelor )
IRM, T2W fast spin echo, sagital -

Coloana cervicala - articulatia IRM, T1W fast spin echo, sagital, acelasi
atlantoaxiala: pacient - Coloana cervicala - articulatia
• subluxatie cu formare de pannus ( in atlantoaxiala:
jurul odontoidei) – semnal intermediar • pannus → semnal intermediar in jurul
• LCR – hipersemnal ↑ odontoidei
• fara semne de compresie medulara (mai
inferior, osteofitele ating spatiul
subarahnoidian, dar nu comprima maduva
http://images.rheumatology.org/viewphoto.php?imageId=2862426&albumI spinarii)
Boli inflamatorii: Artrita
reumatoida
• IRM, T1W spin-echo, sagital, coloana cervicala: pannus (sageata neagra)→ stenoza
marcata canal spinal (C1/C2)
•T2*W fast spin-echo, sagital: mai buna vizualizare a pannusului (sageata alba),
anterior de spatiul LCR
http://www.ifpes.net/2011/10/09/spinal-stenosis/
• Ultrasonografia articulara → larg acceptata in practica clinica (13, 14, 15)
 US de inalta rezolutie, cu transductoare de inalta frecventa permite:
 evidentierea colectiilor articulare greu accesibile examinarii (ex. sold si
umar- la pacientii obezi), a tecilor tendinoase si a chisturilor Baker
 evaluarea vascularizatiei membranei sinoviale
 evaluarea articulatiilor mici
 colectiile articulare → sunt hipoecogene, iar sinoviala hipertrofiata este
ecogena
 nodulii reumatoizi → au aspectul unor cavitati rotunde pline cu fluid
 eroziunile osoase → produc neregularitati in cortexul hiperecogen (16, 17)
 diagnosticul complicatiilor RA (tenosinovitele, rupturile tendinare), mai
ales metacarpofalangean si interfalangean
 De notat: oasele carpului si articulatiile carpometacarpiene nu se
vizualizeaza corespunzator dat. Neregularitatilor de contur si localizarii
profunde (18, 19)
 Punctia aspirativa eco-ghidata este foarte utila in stabilirea dg. de artrita
septica
- pentru exemplificare -
Biopsie eco-ghidata de sinovialặ la niv. articulatiei

metacarpofalangiene → acul de biopsie este vizibil (ecou liniar,
orientat oblic- in stanga imaginii)
 Hiperemia membranei sinoviale (sinovita) reprezinta modificarea principala in
cadrul RA, si explica demineralizarea periarticulara decelabila radiologic (rtg.);
poate fi evaluata prin ultrasonogafia color (amplitude color Doppler – ACD sau
power Doppler ); hiperemia teciilor tendinoase poate fi, de asemenea,
vizibila US.
Amplitude color Doppler la un pacient cu Ra activa:
• examinarea suprafetei dorsale a celei de a 2-a
articulatie metacarpofalangeana→
metacarpofalangeana semnalul
Doppler color intens corespunde hiperemiei
marcate a membranei sinoviale inflamate (ex.
pannus articular) → sageata curba (sinoviala
inflamata la nivel metacarpian), sageata dreapta
(sinoviala inflamata la nivelul falangei proximale)
Power Doppler: hiperemia tecii tendonului muschiului

flexor al degetului II al mâinii
Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (spondilita
reumatoida/ boalaMarie-Strümpell/ von Bechterew)
Etiologie: spondiloartropatie de etiologie necunoscuta; sunt incriminati factori
genetici si ambientali (22)
• Spondilita anchilozanta (SA)→ maladie inflamatorie multisistemica cronica, cu
modificari de debut la nivelul articulatiilor sacroiliace (SI) si scheletului axial.
• Articulatiile soldului si umarului sunt mai rar implicate.
• Manifestarile clinice includ si:
 artrita periferica,
 entezita (inflamatia insertiilor osoase ale tendoanelor si ligamentelor) si
 afectari extra-articulare (23, 24)
• articulatiile periferice, entezita si unele manifestari extra-articulare (oculare,
tegumentare, sau cardiovasculare) → pot fi afectate intr-un grad mai redus
• Se asociaza frecvent cu alte spondiloartropatii (artrita reactiva, artrita psoriazica),
cu colita ulceroasa si boala Chron
• Istoricul familial sau alte spondiloartropatii se regasesc frecvent in antecedentele
pacientilor cu SA
Epidemiologie: prevalenta → 0,1- 1% (25, 26); este cea mai mare in tarile nord-
europene (27) http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis
Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (spondilita
reumatoida/ boalaMarie-Strümpell/ von Bechterew)
Diagnosticul: se bazeaza pe asocierea simptomatologiei clinice inflamatorii cu
modificarile imagistice
 Nu exista teste de laborator spicifice pentru spondilita anchilozanta
 Investigatiile imagistice sunt mult mai utile pentru diagnostic (28)
• Modificarile de debut→ afecteaza, in general, articulatiile sacro-iliace,
urmate de interesari discovertebrale, apofizeale, costovertebrale, ale
articulatiilor costotransverse si ligamentelor paravertebrale !
• Primele leziuni apar subcondral (sub cartilagiul articular), afectand osul si
insertiile osoase ale tendoanelor si ligamentelor
• La nivel vertebral, modificarile initiale se produc la jonctiunile vertebrale si
inelul fibros al discurilor intervertebrale; fibrele externe ale discului se
osifica si formeaza sindesmofite → in stadiul avansat → aspect
caracteristic de “coloana de bambus”. Coloana vertebrla este interesata
initial in segmentele distale, cu progresie proximala, in timp.
• Deficitele neurologice sunt determinate de fracturile vertebrale (mai
frecvente cervical) sau sindromului de coada de cal (prin stenoza de canal
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis
spinal)
Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA)
• Diagnosticul imagistic consta in → examenul radiologic conventional asociat, in
cazuri selectate, cu CT si IRM (care, dat. costurilor, nu fac parte din evaluarea de
rutina); IRM este utila in evaluare modificarilor inflamatorii si complicatiilor
neurologice
• Ultrasonografia Power Doppler→ poate demonstra entezita activa si poate fi utila
in monitorizarea raspunsului terapeutic al acesteia (29)
• Pentru evidentierea modificarilor inflamatorii sacroiliace si vertebrale, cat si
pentru monitorizarea evolutiei SA→ radiografia conventionala (30)
• Pentru dg. SA, este obligatorie evidentierea leziunilor de la nivelul articulatiilor
sacroileale,
sacroileale bilateral: sacroileita = proces inflamator bilateral, cu evolutie
progresiva, determinand eroziuni osoase si scleroza articulara.
• D.p.v. radiologic, in evolutie, se constata estomparea platourilor osoase
subcondral → urmate de aparitia eroziunilor osoase marginale care realizeaza
aspectul fals de pseudolargire a interliniului articular sacro-iliac →osteoscleroza,
cu ingustarea spatiului articular si, in final, →anchiloza (fuziune) osoasa
• Eroziunile osului subcondral sunt vizibile, initial,:
 in regiunea inferioara a articulatiilor sacroiliace (deoarece sunt captusite, la acest
nivel, de membrana sinoviala) si
 de partea aripilor iliace, deoarece la acesthttp://emedicine.medscape.com/article/ankylosing
nivel cartilajul articular estespondylitis mai subtire
• Modificarile radiologice incipiente ale coloanei vertebrale se traduc prin

aparitia eroziunilor marginale ale platourilor superioare si inferioare ale
corpilor vertebrali → deformati( in forma de patrat), urmate, in timp, de
modificari osteosclerotice “reparatorii”
• Osificarea inelului fibros → conduce la dezvoltarea sindesmofitelor (in SA

→ tipic marginale); cu timpul, se generalizeaza→ “coloana de bambus”
Boli inflamatorii:
Spondilita anchilozanta
(SA)
Rtg. AP, articulatii

sacroiliace:
• modificari sclerotice Rtg. bazin: sacroileita bilaterala
bilateral (scleroza si ingustarea spatiului
articular)
Scleroza marginilor vertebrale

Boli inflamatorii: Spondilita anchilozanta (SA
Rtg. AP si LL :
• Osificarea inelului fibros la nivele multiple → sindesmofite (“coloana
de bambus”)
• osificarea tuturor ligamentelor intervertebrale
(calcificarea ligamentelor interspinoase, ligamentelor galbene şi
a articulaţiilor interapofizare ) →semnul celor 3 linii de tramvai
http://emedicine.medscape.com/article/ankylosing spondylitis
Boli inflamatorii: Spondilita
anchilozanta (SA)
Rtg. Coloana cervicala → fuziunea corpilor

vertebrali (sec. sindesmofitozei)
Rtg. Coloana lombara SA stadiu f. avansat:
• Sindesmofitoza (Coloana de bambus)
• Evaluarea CT sau IRM a articulatiilor sacroiliace, coloanei vertebrale si articulatiilor
periferice pot evidentia modificari nedecelabile radiologic (34, 35): leziuni
incipiente de sacroileita, eroziuni, entezita
• Tehnicile IRM fatsat (ex. STIR ) sau examinarea cu substanta de contrast i.v. au
sensibilitate mare in evidentierea leziunilor imflamatorii (entezita), care sunt
strâns corelate cu dezvoltarea ulterioara a sindesmofitozei (36)
• Pacientii care prezinta disfunctii intestinale sau ale vezicii urinare → trebuie
evaluati imediat IRM → pentru decelarea unui posibil sindrom de coada de cal,
secundar stenozei de canal spinal, care reprezinta o urgenta chirurgicala
necesitand decompresie in primele 48 ore pentru a preveni pierderile functionale
permanente
IRM, STIR,
STIR pacienta, 15 ani, debut recent de
durere lombo-sacrata dreapta:
• Rtg. – fara modificari vizibile
• IRM- hipersemal STIR in articulatia sacroiliaca
dreapta → sacroileita !
• Patologia vertebrala asociata cu boli inflamatorii intestinale este similara

SA, cu sacroileita simetrica bilaterala si spondilita ascendenta progresiva si
sindesmofitoza marginala
• Pe de alta parte, artrita reactiva si artrita psoriazica se caracterizeaza prin
sacroileita asimetrica si spondilita cu aspect discontinuu
• Pacientii cu SA au risc de fracturi vertebrale, cele mai frecvente afectand
coloana cervicala subaxial (32) si fiind considerate foarte instabile, cu risc
crescut pentru deficite neurologice (29%–91%), (33)
a) Fractura poate sa nu fie detectata pe Rtg. (datorita cifozei

preexistente si omoplatilor ridicati)
(b) Reconstructie sagitala Ct si IRM – pacient de 75 ani
Bibliografie
1. Modic Mt, Masaryk TJ, Ross JS et al. Imaging of degenerative disck disease. Radiology. 1988;168:177-86.
2. Indra Mihaita, Ligia Opris. Patologie degenerativa discala si vertebrala. in IRM vertebro-medular.Arta Grafica, Bucuresti. 2001:58-60
3. David Malfair, Douglas P. Beall, The Lumbar Spine, Magnetic Resonance Imaging Clinics of North America. Volume 15, Issue 2, May 2007, Pages 221–238
4. Min Li, BN; Weiping Rong, BN; Xianming Pan, MD; Lin Yu, MD. Single-level Calcified Cervical Disk Herniation in a 13-year-old Girl.Orthopedics
2012 - Volume 35 · Issue 8: e1297-e1301. DOI: 10.3928/01477447-20120725-40
5. Osteoarthritis. Diagnosis and Medical. Surgical Management. Authors: Moskowitz R.W., Goldberg V.M., Hochberg M.C. Published year: 2007
Pages: 15-16/19
6. Chen CK, Yeh L, Resnick D et-al. Intraspinal posterior epidural cysts associated with Baastrup's disease: report of 10 patients. AJR Am J Roentgenol.
2004;182 (1): 191-4. AJR Am J Roentgenol
7. Carlens C, Hergens MP, Grunewald J, Ekbom A, Eklund A, Hoglund CO, et al. Smoking, use of moist snuff, and risk of chronic inflammatory diseases. Am J
Respir Crit Care Med. Jun 1 2010;181(11):1217-22. [Medline].
8. Barton A, Worthington J. Genetic susceptibility to rheumatoid arthritis: an emerging picture. Arthritis Rheum. Oct 15 2009;61(10):1441-6. [Medline]
9. Prakken B, Albani S, Martini A. Juvenile idiopathic arthritis. Lancet. Jun 2011;377(9783):2138-49. [Medline].
10. Hinks A, Ke X, Barton A, Eyre S, Bowes J, Worthington J. Association of the IL2RA/CD25 gene with juvenile idiopathic arthritis. Arthritis Rheum. Jan
2009;60(1):251-7. [Medline
11. van der Heijde DM. Radiographic imaging: the ‘gold standard' for assessment of disease progression in rheumatoid arthritis. Rheumatology (Oxford). Jun
2000;39 suppl 1:9-16. [Medline].
12. Tan YK, Conaghan PG. Imaging in rheumatoid arthritis. Best Pract Res Clin Rheumatol. Aug 2011;25(4):569-84. [Medline].
13. Wells AF, Haddad RH. Emerging role of ultrasonography in rheumatoid arthritis: optimizing diagnosis, measuring disease activity and identifying
prognostic factors. Ultrasound Med Biol. Aug 2011;37(8):1173-84. [Medline].
14. Bruno MA, Wakefield RJ. Arthritis in Color: Advanced Imaging of Arthritis. In: Chapter 5: Ultrasound of rheumatoid arthritis. In: Bruno MA, Mosher TJ,
Gold GE, eds. Philadelphia, PA: Saunders-Elsevier; 2009:96-122.
15. Cheung PP, Dougados M, Gossec L. Reliability of ultrasonography to detect synovitis in rheumatoid arthritis: a systematic literature review of 35 studies
(1,415 patients). Arthritis Care Res (Hoboken). Mar 2010;62(3):323-34. [Medline].
16. Barlow DP. Genomic imprinting: a mammalian epigenetic discovery model. Annu Rev Genet. 2011;45:379-403.
17. Hitchon CA, Chandad F, Ferucci ED, et al. Antibodies to porphyromonas gingivalis are associated with anticitrullinated protein antibodies in patients with
rheumatoid arthritis and their relatives. J Rheumatol. Jun 2010;37(6):1105-12. [Medline].
18. Routsias JG, Goules JD, Goules A, Charalampakis G, Pikazis D. Autopathogenic correlation of periodontitis and rheumatoid arthritis. Rheumatology
(Oxford). Jul 2011;50(7):1189-93. [Medline].
19. Gremese E, Salaffi F, Bosello SL, et al. Very early rheumatoid arthritis as a predictor of remission: a multicentre real life prospective study. Ann Rheum
Dis. Jul 13 2012;[Medline].
20. Prakken B, Albani S, Martini A. Juvenile idiopathic arthritis. Lancet. Jun 2011;377(9783):2138-49. [Medline].
21. Ahlmén M, Svensson B, Albertsson K, Forslind K, Hafström I. Influence of gender on assessments of disease activity and function in early rheumatoid
arthritis in relation to radiographic joint damage. Ann Rheum Dis. Jan 2010;69(1):230-3. [Medline].
22. Khan MA. Update on spondyloarthropathies. Ann Intern Med. Jun 18 2002;136(12):896-907. [Medline].
Bibliografie -continuare
23. McGonagle D, Gibbon W, Emery P. Classification of inflammatory arthritis by enthesitis. Lancet. Oct 3 1998;352(9134):1137-40.
[Medline].
24. Indra Mihaita, Ligia Opris. Patologie degenerativa discala si vertebrala. in IRM vertebro-medular.Arta Grafica, Bucuresti. 2001:58-60
25. De Angelis R, Salaffi F, Grassi W. Prevalence of spondyloarthropathies in an Italian population sample: a regional community-based
study. Scand J Rheumatol. Jan-Feb 2007;36(1):14-21. [Medline].
26. Trontzas P, Andrianakos A, Miyakis S, et al. Seronegative spondyloarthropathies in Greece: a population-based study of prevalence,
clinical pattern, and management. The ESORDIG study. Clin Rheumatol. Nov 2005;24(6):583-9. [Medline].
27. Taurog JD. The mystery of HLA-B27: if it isn't one thing, it's another. Arthritis Rheum. Aug 2007;56(8):2478-81. [Medline].
28. van der Heijde D, Landewé R. Imaging in spondylitis. Curr Opin Rheumatol. Jul 2005;17(4):413-7. [Medline].
29. Naredo E, Batlle-Gualda E, García-Vivar ML, García-Aparicio AM, Fernández-Sueiro JL, Fernández-Prada M, et al. Power Doppler
ultrasonography assessment of entheses in spondyloarthropathies: response to therapy of entheseal abnormalities. J Rheumatol. Oct
2010;37(10):2110-7. [Medline].
30. van der Heijde D, Spoorenberg A. Plain radiographs as an outcome measure in ankylosing spondylitis. J Rheumatol. Apr
1999;26(4):985-7. [Medline].
31. van der Heijde D, Spoorenberg A. Plain radiographs as an outcome measure in ankylosing spondylitis. J Rheumatol. Apr
1999;26(4):985-7. [Medline].
32. Saad B. Chaudhary, * Heidi Hullinger, and Michael J. Vives. ISRN Rheumatol. 2011; 2011: 150484 doi: 10.5402/2011/150484
33. Vosse D, Feldtkeller E, Erlendsson J, Geusens P, van der Linden S. Clinical vertebral fractures in patients with ankylosing spondylitis.
Journal of Rheumatology. 2004;31(10):1981–1985. [PubMed]
34. Vinson EN, Major NM. MR imaging of ankylosing spondylitis. Semin Musculoskelet Radiol. Jun 2003;7(2):103-13. [Medline].
35. Geijer M, Gothlin GG, Gothlin JH. The clinical utility of computed tomography compared to conventional radiography in diagnosing
sacroiliitis. A retrospective study on 910 patients and literature review. J Rheumatol. Jul 2007;34(7):1561-5. [Medline].
36. Maksymowych WP, Chiowchanwisawakit P, Clare T, Pedersen SJ, Østergaard M, Lambert RG. Inflammatory lesions of the spine on
magnetic resonance imaging predict the development of new syndesmophytes in ankylosing spondylitis: evidence of a relationship
between inflammation and new bone formation. Arthritis Rheum. Jan 2009;60(1):93-102. [Medline].

Hern Disc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hern Disc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coloana vertebrala

Discul intervertebral – alcatuit din:

• Modificarilor discale si totodata ale spatiului intervertebral, care se

Pierderea inaltimii discului intervertebral → se asociaza cu modificari de osteoartrita,

Ruptura inel fibros ►

• In timp, va fi lezat si nucleul pulpos central,

• Cu timpul, aceasta pozitie

• Durere locala recurenta, rigiditate, miscari limitate mai ales in regiunea

• Investigatia imagistica de electie (gold standard), care evidentiaza

* deshidratarea discala va fi urmata de: ingustarea spatiului articular

RTG → degenerare discala severa L5-S1, cu:

Sectiune sagitala IRM T2W → arata aspectul normal al

• Degenerearea discala incipienta,

A). IRM plan sagital STIR (short T1 inversion recovery),(3):

(3) Ruptura inelului fibros:

IRM: Protruzii discale (sageti)

IRM - degenerare discala lombara cu:

CT Sagital: spondiloza lombara inf. cu

• Odata cu alterarea discului intervertebral → se produc modificari distructive si in

Rtg. – imagine radiografica a nodulilor Schmorl

Modificari degenerative ale platourilor vertebrale:

• A) - IRM sagital T2W fatsat si B) - sagital T1W :

Modic III (IRM, T1 si STIR): reducerea intensitatii semnalului la nivelul platourilor

• Degenerarea discului intervertebral, pe langa modificarile

(3) Cifoza degenerativa - IRM sagital T1- la nivel toracic mijlociu:

•(B) Reconstructie CT in plan sagital:

Spondilolisteza: dezaliniere prin alunecarea/deplasarea unui corp vertebral faţa de

Etiologie: congenitala (Spina Bifida Oculta),

• Sunt descrise mai multe stadii evolutive:

• Simptomatologie: durere locala, impingement (compresia) radacinii

IRM –sectiune axiala: aspect normal al

Rtg. AP: Osteoscleroza

Sectiune axiala CT:

Osteoartrita – sectiune axiala CT:

IRM: osteofitoza (izo-semnal cu struct.os.) in

• Cartilajul nu are imagine radiologica, asa incat atunci

Mark A. Wolgin, MD, Orthopaedic Surgeon

Imagine de proces degenerativ al faţetelor articulare intervertebrale si uncovertebrala

Rtg. AP- Osteoartrita uncovertebrala:

• Ingustare spatiu C5 --- C7, bilateral

•Osteoscleroza si osteofite marginale

Rtg. Incidenta oblica→ hipertrofie

• Ligamentul galben (ligamentum flavum) este o bandă elastică care

Rtg.LL - coloana lombara:

Baastrup: “kissing spine”( contact intre apofizele spinoase

IRM: Baastrup –hipersemnal ↑

• IRM, in sectiunile sagitale:

• IRM, in sectiunile parasagitale

• Hipertrofia osoasa → hiposemnal ↓ in T1 si T2

• Hipertrofia ligamentului galben → semnal intermediar

• Administrarea substantei de contrast paramagnetice (Gadolinium) → priza de

IRM - Stenoza de canal spinal lombara:

Examen CT lombar instenoza de canal vertebral lombar - sectiuni in plan axial:

Rtg. Cervicala, incidenta oblica:

CT- Reconstructie volumetrica sagitala, sectiune de linie

CT - Reconstructie oblica 3D:

Mielografie CT – sectiune axila:

Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388–405

Patologie discala degenerativa :

Exemple: imagini CT axiale

Leonid Kalichman1IBMS BoneKEy, 2010,vol 7:388–405 doi:10.1138/20100473

(3) IRM Axial T1W –la nivel lombar:

Localizarea (in plan axial):